Page 90 - 1962-12
P. 90
PAG. 4 ORUMITu SOCIALISMUWI Nr. 2c91
MBxJBaoatBftaa.au Mţjfti«onom tsbiaum
LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
i iesfi
CI ! f i f i
p rezen tai de to varăşu l Aure! Vijolî, ministrul finanţelor
(U rm are din pag. l-a) Capitală, Fabrica de conserve Va control multilateral asupra gospodă fazele de realizare a investiţiilor şi Cheltuielile bugetului de sfat au obţinut economii suplimentare
lea Roşie“ din regiunea Bucureşti, au ririi fondurilor de investiţii, respec să sprijine titularii de investiţii, pro clin reducei ea preţului de costpvooh-
tribuind la creşterea acumulărilor
Sporirea in continuare a acuma'- mai produs şi mărfuri care, datorită tării disciplinei de plan şi financiare, iectanţii şi organizaţiile de con pehtru finanţarea acţiunilor destinate şi veniturilor bugetelor sfaturilor
populare.
larilor băneşti este nemijlocit le calităţii lor necorespunzătoare, au să contribuie mai activ la mobili strucţii în realizarea planului de in-
Este necesar să se acorde şi mai
gată de obţinerea unui ritm mai ra fost pe bună dreptate refuzate de zarea rezervelor existente în toate vestitîL creşterii nivelului de tra i departe atenţia cuvenită îmbunătăţi
rii activităţii întreprinderilor locale,
pid de creştere a productivităţii către unităţile productive sau orga mobilizării tuturor rezervelor pentru
creşterea însemnată a veniturilor
muncii — problemă centrală a ac nizaţiile comerciale. Conducerile în Finanţarea industriei Pe măsura dezvoltării forţelor de este de peste 15.800, cu mai mult de bugetare. Producţia întreprinderilor
tivităţii noasire economice. Pe a- treprinderilor, colectivele do munci-* producţie, a creşterii productivităţii 3.000.000 e le v i,• funcţionează 46 insti industriei locale trebuie coordonată
muncii şi a venitului naţional, parti tute de învătămînt superior, cu 165 mai strîns cu aceea a industriei re
ccastă linie au fost obţinute suc torl, ingineri şi tehnicieni din fie Alocaţiile de la buget şi din mij nerea lor în rezervă ori conservare. dul şi guvernul iau măsuri pentru de facultăţi, cuprinzind peste î 00.000 publicane şi sprijinită din punct de
ridicarea sistematică a nivelului de de studenţi, iar dintre studenţii de vedere tehnic, în aşa fel înclt în
cese în toate ramurile de produc care unitate economică trebuie să loacele proprii ale întreprinderilor Conducătorii întreprinderilor şi direc trai al oamenilor muncii. In ultimii la cursurile de zi circa 60 Ia sută treaga producţie să poată răspunde
ţie. Trebuie însă menţionat că re lupte cu perseverentă pentru ca mar prevăzute în anul 1963 pentru finan ţiilor generale trebuie să tină sea trei ani salariile au crescut cu peste primesc burse. cerinţelor consumatorilor.
zultatele nu corespund Întotdeauna ca fabricii să fie marca bunei cali ţarea industriei se ridică la 21,8 mi ma de faptul că prin nefolosirea unui 2 0 la sută1,- numai sporul de salarii
eforturilor materiale şi financiare tăţi , nici un produs de calitate in liarde lei, la care se adaugă unele utilaj achiziţionat se imobilizează fon acordai prin hotărîrea din anul 1961 O atentie deosebită acordă stalul O contribuţie importantă la i>.
făcute de stat pentru asigurarea ferioară — materii prime, maşini, u- sume ce vor fi repartizate în cursul durile investite, iar economia este a partidului şi guvernului reprezin nostru dezvoltării ştiinţei, culturii şi cirt-a bazei proprii de venituri a bu
progresului tehnic. In uneia între tilaje — să nu ajungă la întreprin anului, precum şi importante credite lipsită de producţia care s-ar fi ob tă in 1963 circa 4 miliarde lei ,* au artei, peniru care s-au prevăzut in getelor sfaturilor populare aduc or
prinderi, îndeplinirea sarcinilor pri derile beneficiare, iar oamenii mun bancare. ţinut prin punerea Iui în funcţiune. fost efectuate însemnate reduceri de anul 1963 fonduri de 1,486 miliarde ganizaţiile comerciale, care în anul
vind sporirea productivităţii muncii cii să găsească în magazine numai preturi, toate acestea determinlnd iei. 1962 au pus la dispoziţia oameni
a fost frînatâ de neintrarea în func mărfuri care să le satisfacă pe de- O dată cu dezvoltarea impetuoasă Rezerve importante pot fi mobi sporirea simţitoare a puterii de cum lor muncii mărfuri de un sortiment
ţiune la termen a noilor obiective, pl'n cerinţele. a industriei noastre socialiste, au lizate şi prin îmbunătăţirea planifi părare a populaţiei In tara noastră tirajul anual ai mai larg şi de calitate mai bună.
de nefolosirea tuturor utilajelor la Crescut fondurile fixe şi circulante cării şi folosirii mijloacelor circu cărţilor a ajuns Ia peste 58 milioa S-a extins reţeaua comercială, a fost
capacitatea normală şi de insufi In unele cazuri, o parte din pro aflate la dispoziţia întreprinderilor» A lante. Direcţiile generale, comitetele La îmbunătăţirea continuă a ni ne de exemplare, există peste 24.000 continuată înzestrarea unităţilor cu
cienta preocupare pentru mecani dusele fabricate se aglomerează în sporit eficienta folosirii lor» astăzi executive ale sfaturilor populare şi velului de trai al oamenilor mun de biblioteci, 108 unităţi artistice de instalaţii moderne, se introdus şi
zarea anumitor faze şi operaţii ale depozite şi sînt vîndute cu întîrzie- la fiecare mie de lei fonduri fixe şi întreprinderile, împreună cu organe cii, pe lingă creşterea veniturilor, spectacole, iar în fiecare oraş şi co se dezvoltă formele înaintate de
procesului de producţie. re, influentind negativ realizarea a- circulante obţinem, faţă de anul 1960, le financiare şi bancare, vor tre o importanţă din ce în ce mai mare mună cel puţin cîte o casă de cul deservire.
cumulărilor băneşti planificate. Con o producţie marfă cu circa 17 la sută bui să ia toate măsurile in vederea o au fondurile utilizate de stat pen tură sau un cămin cultural.
Introducerea consecventă a teh ducătorii de Întreprinderi nu trebuie mai mare şi cu 24 la sută mai multe recalculării normativelor mijloacelor tru construcţiile de locuinţe şi ac Sarcinile sporite, care decurg din
nicii avansate, ridicarea sistematică să se mulţumească numai cu înde acumulări băneşti. circulante, în raport cu condiţiile ţiunile sociaî-culturale. Ele contri Pentru ocrotirea sănătăţii şi preve dezvoltarea economiei locale şi a
a calificării oamenilor muncii, pre plinirea planului de producţie t de concrete de lucru ale unităţilor pro buie la satisfacerea pe cheltuiala sta derilor sociale, in proiectul de bu acţiunilor social-culturale, determi
cum şi îmbunătăţirea organizării sigur, preocuparea pentru realizarea Ţinînd seama de ritmul rapid de ductive, eliberînd astfel mijloace ma tului a unor cerinţe atît de vitale get pe anul 1963 sint prevăzute 4,873 nă creşterea cheltuielilor bugetelor
producţiei trebuie să determine în acestui indicator este deosebit de ne Înzestrare şi reutilare a întreprinde teriale şi băneşti care vor putea fi fo cum sînt locuinţele, invăţămîntul, o- miliarde lei, cu 265 milioane lei mai staturilor populare.
toate întreprinderile creşterea în cesară, însă cu aceeaşi insistentă tre rilor, problema folosirii, raţionale a losite pentru alte nevoi ale econo crotirea sănătăţii, odihna, pensiile etc. mult decît în 1962.
măsură şi mai mare a nivelului pro buie urmărite acoperirea diD timp a fondurilor fixe dobîndeşte o impor miei naţionale. Investiţiile sfaturilor populare pe
ductivităţii muncii şi a volumului planului cu repartiţii şi comenzi, fa tantă tot mai mare. In această pri Fondurile destinate construcţiilor Cheltuielile bugetului asigurărilor anul 1963 sîr.t prevăzute in sumă
acumulărilor băneşti. bricarea tuturor sortimentelor prevă vinţă trebuie menţionat că indicii de Ca urmare a aplicării măsurilor de locuinţe au fost în anii 1960-1952 sociale de stat, care cuprinde o parte de 3,926 miliarde lei, Cea mai mare
zute, precum şi asigurarea ritmicită utilizare a capacităţilor de producţie initiate de partid, ministerele, sfatu cu 19 la sută mai mari decît se pre însemnată a fondului de consum so parte din fondurile de investiţii sînt
Reducerea consumurilor specifice ţii producţiei şi desfacerii mărfurilor. se îmbunătăţesc neîncetat. rile populare şi întreprinderile au văzuse pentru această perioadă în cial. •se ridică în anul 1963 la 4,662 destinate construcţiilor de locuinţe,
constituie unul din principalele mij reuşit să valorifice o mare parte Directivele Congresului al IlI-lea al miliarde lei, eu un spor, in condiţii gospodăriei comunale, dezvoltării in
loace pentru obţinerea de economii Pentru creşterea continuă a acu A devenit mai activă şi preoaipa- din stocurile supranormative fără comparabile fată de 1962, de 206 mi dustriei locale şi întăririi bazei ma
şi beneficii sporite, în special în mulărilor • băneşti să ridicăm pe o rea întreprinderilor şl organelor tu mişcare şi de prisos. Totuşi, mai sînt execull'” ’*--se numai în anul lioane lei. teriale a instituţiilor social-culturale.
ramurile unde materiile prime şi ma treaptă mai înaltă organizarea mun telare, atît din industrie cît şi din şi unele întreprinderi care nu se 1962 Un uumăr de apartamente din
terialele deţin o pondere mare în cii în întreprinderile socialiste, să în alte ramuri economice, pe linia iden- preocupă de identificarea în întregi fondurile statului aproape egal eu An de an fondurile destinate ac Investiţii suplimentare vor mai
preţul de cost. Uzinele de tractoare lăturăm orice cheltuială inutilă, să ti.lcării şi redistribuirii iondurilor fixe me a acestor stocuri ( de asemenea, cel construit în tot cursul primului ţiunilor social-cullurale sînt folosite fi efectuata peniru electrificarea sa
— Braşov şi „Industria Sirmei“ — intensificăm eforturile pentru scoate disponibile. Volumul fondurilor fixe există unele deficiente în prelua cincinal. In 1963 populaţia va primi cu eficienţă sporită. Gospodărirea cu telor şi peniru gospodăria comuna
Cîmpia Turzii, Uzinele chimice „Pe rea la Iveală şl mobilizarea rezerve in rezervă şi conservare s-a redus rea şi valorificarea lor de către ba încă 51.000 apartamente, cu 7 la su cea mai mare atenţie a acestor mij lă şi edilitară.
tru Poni“ — Valea Călugărească. lor în toate sectoarele economice. în perioada 1959-1962 cu peste 40 la zele de desfacere ale ministerelor şi tă mai mult decît în Î962. Înfloresc loace trebuie să constituie o perma
Fabrica de pielărie şi încălţăminte Aşa cum arată tovarăşul Gheorghe sută. Rezultate bm;e au fost obţi organizaţiilor regionale de aprovizio oraşele patriei socialiste, se înfru nentă preocupare a organelor cen Comitetele executive aie sfaturi
„Dîmboviţa“ din Capitală ş.a., rno- Gheorghiu-Dej — „Ministerele, orga nute la Direcţia Generală Utilaj In nare şi desfacere. museţează necontenit viata poporului trale, sfaturilor populare şi instituţii lor populare au datoria să vegheze
bilizînd colectivele lor de muncă, nele economice centrale, comitetele dustrial) Naval şi Material Rulant din nostru muncitor. lor cu caracter social-cultural. ca fiecare sumă să fie folosită cu
eu oblinut însemnate reduceri ale executive ale sfaturilor populare, con Ministerul Metalurgiei şi Construcţii Fiecare întreprindere trebuie să maximum de eficienţă şi să ia mă
consumurilor specifice. Mai sînt şi ducerile întreprinderilor trebuie să ia lor de Maşini, Direcţia Generală a aibă fn permanentă 1în vedere că Volumul alocaţiilor pentru acţiuni TOVARĂŞI DEPUTAŢf, surile necesare de prevenire a ori
unităţi economice care nu acordă măsuri pentru preîntîmpinarea pierde Industriei Silicsţilor din Ministerul Stocurile supranormative reprezintă o le social-culturale este prevăzut in căror cheltuieli neeconomicoase.
et.enţia cuvenită acestei probleme, rilor şi a cheltuielilor neproductive, Industriei Construcţiilor, Direcţia Ge imobilizare de valori în circuitul eco proiectul de buget pe anul 1963 la Dezvoltarea în ritm rapid a econo
normele de consum fiind frecvent reducerea consumurilor specifice, nerală a Industriei Linei şi Mătăsii nomic, care creează dificultăţi în a- 19,122 miliarde lei, cu o creştere, în miei tării, creşterea continuă a pro TOVARĂŞI DEPUTAŢI,
depăşite. De asemenea, uneori be creşterea rentabilităţii tuturor unităţi din Ministerul Industriei Uşoare şi provizionarea altor unităţi şi influen condiţii comparabile, de 1,3 miliarde ducţiei industriale şi agricole creează
neficiile sînt diminuate datorită de lor şi la toate produsele, astfel ca altele. ţează negativ preţul de cost al pro lei fată de 1962. Statul nostru cheltuie condiţii pentru lărgirea relaţiilor e- înainte de a Încheia, vă rog să-ml
păşirii procentului admisibil de re activitatea lor gospodărească să se duselor. Identificarea şi valorificarea pentru pregătirea unui elev în şco conomice externe. Volumul comerţu permiteţi ca, în conformitate cu le
buturi, amenzilor şi penalizărilor reflecte tn sporirea beneficiilor şi a Este necesar ca organele centrale şi stocurilor supranormative, precum şi lile profesionale şi tehnice, pe toată lui exterior va fi in anul 1963 cu a- gea bugetară, să vă supun spre a-
plătite, piecum şi altor pierderi. veniturilor bugetare“, locale să ta în continuare măsuri pen prevenirea formării lor nu au un ca perioada şcolarizării, peste 15.000 lei, proape 90 la suta mai mare decît în probare contul exeauţiei definitive
tru redistribuirea mai operativă a racter de campanie, ci constituie sar iar pentru pregătirea unui specia 1959. tara noastră evînd legături co a bugetului de stat pe anul 1961.
O influentă favorabilă asupra acu TOVARĂŞI DEPUTAŢI, fondurilor disponibile veghind la cini permanente ale întreprinderilor list la cursurile de zi intr-un institut merciale cu peste 80 de state. Ţinînd
mulărilor are şi Îmbunătăţirea calită respectarea strictă a condiţiilor lega şi organelor lor tulelarc. de învăţăm!nt superior, pe întreaga seama de importanţa tot mai mare Bugetul de stat pe anul 1961 a
ţii produselor. Răspunzind chemării le cu privire la trecerea sau menţi- durată de studii, mai mult de 50.000 a relaţiilor de comerţ exterior, fie fost realizat la venituri tn sumă
le i; se acordă alocaţii de stat pentru care întreprindere şi organizaţie e- de 66,142 miliarde lei, iar la chel
irtiduiui, tot mai multe întreprinderi In anul 1953, impozitele şi taxele Finanţarea agricu ltu rii 2.100.000 copii,* statui plăteşte circa conomică producătoare de mărfuri tuieli în sumă de 63,726 miliarde lei)
fabrică produse la nivelul celor mai de la populaţie reprezintă 5,6 la sută 800.000 pensii de bStrînote, invalidi pentru export trebuie să-şi îndepli cu un excedent de 2,416 miliarde
bune mărfuri do pe piaţa mondia din totalul veniturilor bugetare, com încheierea colectivizării agricul mai deplină a rezervelor de sporire tate şi urmaşi; în spitalele şi sana nească obligaţiile contractuale la lei.
lă. Instalaţiile de foraj fabricate de parativ cu 8,5 Ia sută în 1959. In turii în primăvara acestui an — a producţiei, concomitent cu redu toriile din tara noastră se acordă timp şi în bune condiţii.
Uzina „1 Mai“-Ploieşti, unităţile de aceeaşi perioadă, veniturile oameni eveniment de impoitantă istorică cerea cheltuielilor de producţie, ast îngrijire medicală gratuită, cheltuin- TOVARĂŞI DEPUTAŢI,
pompaj produse de Uzina „Vulcan“- lor muncii cresc cu circa 25 miliar în viata poporului nostru — n eli fel incit îezubatele financiare rea do-se anual de flecare pat in medie Alături de celelalte ţări socialiste,
Bucureşti, vagoanele cisternă reali de lei. berat uriaşe energii încătuşate de lizate de fiecare gospodărie să co 19.000 lei. Republica Populară Romină militea Oamenii muncii de la oraşe şl
zate de Uzina „23 August“-Bucu- mica gospodărie ţărănească, punin- respundă eforturilor importante pe ză consecvent pentru coexistenţa paş sale, însufleţiţi de măreţul program
fpsti şi multe altele fac cinste indus Scăderea ponderii impozitelor şi du-le tn slujba dezvoltării rapide a care statul nostru le-a făcut şi le Ce!e mai imporiatiie alocaţii buge nică, pentru menţinerea şt consolida a! desăvîrşirii construcţiei socialiste
triei noastre socialiste. taxelor de la populaţie în totalul ve producţiei agricole, a dat un puter- face pentru înzestrarea lor tehnică* tare cu caracter social-cultural sint rea păcii în întreaga lume, adueîn- elaborat de Congresul al III-Iea al
niturilor bugetare, In condiţiile creş nic avînt activităţii creatoare a oa materială. destinate finanţării tnvStSminiuini. efu-şi întreaga sa contribuţie Ia aceas partidului, muncesc cu entuziasm,
O manifestare a preocupărilor pen terii veniturilor băneşti ale popu menilor muncii de la oraşe şi sate Prevederile bugetare pentru învată- tă operă de însem'nălate hotărîtoare perseverentă şi patriotism înflăcărat
tru îmbogăţirea sortimentelor şi ca laţiei, este o trăsătură specifică bu în desâvîrşirea construcţiei socia La creşterea producţiei agricole, o mint pe anul 1963 sînt de 5,650 mi peniru omenire. pentru continua dezvoltare a eco
litatea superioară a bunurilor de getului socialist. lismului. contribuţie însemnată aduc staţiunile liarde Iei, cu un spor de 532 mi nomiei, pentru înflorirea culturii
consum a constituil-o cel de-aî 4-lea de maşini şi tractoare, înzestrate cu lioane Iei faţă de anul 1962. Aceste Totodată, partidul şi guvernul no noi, socialiste, în patria noastră.
pavilion de mostre — ilustrare a po O dată cu creşterea veniturilor oa Transformarea socialistă a agri maşini şi utilaje de un nivel tehnic fonduri vor asigura dezvoltarea in-
sibilităţilor crescinde ale industriei menilor muncii se dezvoltă activita culturii s-a făcut cu sprijinul multi tot mai ridicat, S.M.T. îşi îmbunătă vâţămîntulul de toate gvadele, «til st! o iau toate măsurile pentru întă Marile realizări dobîndite sînt le
noastre de a oferi populaţiei măr tea caselor de economii. Fată de anul lateral, material şl financiar al sta ţesc activitatea an de an, executînd tn ceea ce priveşte cursurile de zi, gate de colaborarea şi întrajutora
furi bune şi frumoase. Punerea ne- 1961, soldul depunerilor ta C.E.C a tului. An de an s-au alocat mij lucrările agricole in condiţii din ce cît si invăţămîntul seral şi fără frec rirea capacităţii de apărare şi asi rea frăţească d:n cadrul lagărului
întirziată tn vinzare a acelor sorti crescut in 1962 ai 33 la sulă, iar nu loace importante pentru înzestrarea în ce mai bune şi ajutind electiv gos ventă, recent reorganizat. In prezent, socialist, şi în mod deosebit de spri
mente care au fost apreciate de vizi mărul depunătorilor cu circa 20 la agriculturii ai maşini şi utilaje mo podăriile agricole colective în plani numărul şcolilor de cultură generală gurarea deplinei securităţi a patri jinul pe care Uniunea Sovietică ÎI
tatori va contribui la îmbunătăţirea sută. Pentru extinderea continuă a derne, Îngrăşăminte chimice, se ficarea şi organizarea producţiei, acordă ţării noastre, ca şi celorlalte
aprovizionării oamenilor muncii. operaţiunilor C.E.C., folositoare atît minţe selecţionate şi animale de ei. In bugetul de stat pe anul 1963, ţări socialiste. Prin munca sa crea
populaţiei cit şl statului, casele de e- rasă. O atentie deosebită a fost a- După date preliminate, preţul de toare, prin rezultatele obţinute în
Cu tbate realizările obţinute, nu conomii trebuie să îmbunătăţească cordată ridicării nivelului agroteh cost a! lucrărilor efectuate de alocaţiile pentru apărare reprezintă dezvoltarea tuturor ramurilor econo
te poate trece cu vederea că unele deservirea depunătorilor la locul de nic al lucrărilor şi pregătirii cadre S.M.T. este fn 1962 mai mic cu 4,8 miei naţionale poporul romîn îşi
unităţi J odiictive, cum sînt Uzina lor de specialişti. la sută decît în 1961 ; în acelaşi timp, 51 ia suta din totalul cheltuielilor aduce contribuţia la sreşterea forţei
metal .rgică „Victoria“-Că!an, Ţesăto- muncă şi să Intensifice activitatea s-a înregistrat şi o creştere a veni bugetare. sistemului socialist mondial, la vic
ria de mătase „Flamura Roşie“ din In anul 1963, pentru finanţarea turilor staţiunilor de maşini şi trac toria socialismului în întrecerea paş
la sate. Bugetele organelor locale nică eu capitalismul.
ale pu terii de stat îndeplinirea planului şi bugetului
de stat pe anul 1963 va constitui
Cheltuielile bugetului de sta t agriculturii se prevede de Ia buget toare. Cu toate acestea, în unele re Volumul bugetelor sfaturilor popu locale sînt prevăzute în sumă de o nouă verigă în lanţul succeselor
şi din resursele proprii ale gospodă giuni, ca Galaţi şi Banat, au existat lare va fi în anul 1963 de 13,344 5,086 miliarde lei. Aceste resurse care asigură realizarea prevederi
miliarde lei. In condiţii comparabile ie r fi completate pe calea cotelor lor planului de 6 ani — însemnat
pentru fin an ţarea economiei naţionale riilor agricole de stat şi ale gospo şi staţiuni care, datorită utilizării ne de preturi si Iuînd în considerare defalcate din veniturile bugetului pas Înainte pe drumul luminos al
dăriilor agricole colective suma de raţionale a parcului de maşini şi a unele redistribuiri de sarcini între republican şi prin acordarea de do socialismului şl păcii.
bugetul republican şi bugetele lo taţii.
In proiectul bugetului de stat pe Destinaţia resurselor bugetare o- peste 11 miliarde lei. Pentru dezvol timpului de lucru, au depăşit chel cale. creşterea volumului acestora
anul 1963, fondurile destinate finan glindeşte preocuparea de prim or tai ea producţiei agricole vor mai tuielile de producţie, înregistrînd re este de circa un miliard lei faţă de In anul 1962 s-a îmbunătăţit aa-
ţării economiei naţionale sînt pla din a conducerii noastre de partid fi utilizate şi însemnate credite zultate financiare nesatisfăcătoare. anul 1962. tivitatea în industria locală. Tot mai
nificate în sumă de 51.795 miliarde şi de stat pentru promovarea pro bancare. nmlte întreprinderi au depăşit pla
lei, cu 9,2 la sută mai mult, in con gresului tehnic, prin înzestrarea tu Ţinînd seama de gradul de înzes Venitnri'e proprii alo bugetelor nul producţiei globale şi marfă şi
diţii comparabile, decît realizările turor ramurilor economiei naţionale Lărgirea bazei tehnice-materiale trare tehnică atins şi de experienţa
preliminate pe anul în curs. La a- cu cele mai moderne şi perfecţio şi reorganizarea conducerii agricul acumulată, staţiunile de maşini şi i..... .
reastă sumă se adaugă creditele ban nate maşini, utilaje şi instalaţii. turii deschid perspective pentru cre tractoare trebuie să ia măsuri pen
şterea continuă a producţiei agri tru ridicarea tn continuare a calită Icglcn seofarea p aşn ică a p ro b le m e i g e rm a n e —
care, al căror sold va fi la sflrşi- Din volumul alocaţiilor pentru fi cole şi îmbunătăţirea rezultatelor ţii lucrărilor efectuate. îmbunălătirea
nanţarea economiei naţionale, cea ocpnomice-finandare ale gospodă indicilor de folosire a maşinilor s- o sarcină p rim ordială
ful anului 1963 de 36,4 miliarde Iei, mai mare parte este folosită pentru riilor. grlcole şi sporirea veniturilor.
investiţii — principala cale de dez — Răspunsul lui N. S. Hruşciov la scrisoarea lui Adenauer —
precum şi fondurile proprii ale în voltare a buzei tehnice materiale Gospodăriile agricole de stst — Gospodăriile agricole colective au
o socialismului. sectorul cel mai înaintat al agricul în prezent condiţii pentru ca toate MOSCOVA 27 (Agerpres). TASS ve. Este necesar, de asemenea, să diale cele mai importante este regle
treprinderilor si organizaţiilor eco turii noastre — au obţinut la cul să devină unităţi puternice, prospe transmite: Înceteze activitatea subversivă care mentarea paşnică a problemei ger
nomice socialiste. turile de bază, grîu şi porumb, în ro. Consolidarea fiecărei gospodării se desfăşoară din acest oraş împo mane şi normalizarea pe această
N. S. Hruşciov. preşedintele Con triva statelor socialiste. bază a situaţiei din Berlinul occiden
Finanţarea investiţiilor condiţiile climaterice mai puţin fa colective este indisolubil legată de siliului de »Miniştri al U.R.SS. a a- tal. Este vorba de problema cît se
vorabile ale anului 1962, producţii creşterea avutului obştesc. Alocind dresat tui Konrad Adenauer o scri In Berlinul occidental, arată N. S. poate de importantă a menţinerii şi
soare care constituie un răspuns la Hruşciov, „ar putea exista un anu consolidării păcii. „De aceea, nici un
Pentru finanţarea investiţiilor, în bieetive, a producţiei şi acumulări medii superioare celor din amil pre sume tot mai mari din veniturile scrisoarea Cancelarului federal în mit timp trupe, dacă va fi nevoie“. şantaj şi nici un fel de ameninţări
legătură cu incidentele de la fron nu poate opri la jumătatea drumu
enul 1963 sînt prevăzute- în pro lor în conformitate cu indicatorii cedent. Folosind în mod eficient fon proprii, in bani şi in natură pentru tiera dintre Berlinul occidental şi „Guvernul sovietic propune ca lui forţele iubitoare de pace care
R.D» Germană. trupele care se află în Berlinul oc militează pentrti încheierea regle
iectul de buget fonduri de 22,746 prevăzuţi în proiecte. Trebuie ară dul funciar şi celelalte mijloace creşterea fondului Obştesc, gospodă cidental să nu reprezinte ţările mentării paşnice a problemei ger
„Prin politica dv.. prin care ac N.A.T.O„ ca steagul N.A.T.O. din mane“.
miliarde lei, cu o creştere fată de tat că aceşti indicatori sînt îndepli do producţie, numeroase gospodării riile colective îşi dezvolta mijloace centuaţi încordarea şi Împingeţi lu Berlinul Occidental să fie înlocuit
mea spie nci conflicte, puneţi în cu steagul O.N.U. şi ca O.N.U. să-şi Subliniind că astăzi milioane de
anul precedent, în condiţii com niţi şi depăşiţi la tot mai multe uni agricole de sînt, ca de exemplu „I, le de producţie — condiţie funda primejdie viaţa a milioane de oa asume in acest oraş anumite obli oameni de pe globul pămîntesc sînt
meni“, se spune în scrisoare. gaţii şi funcţii internaţionale“. conştienţi că dezlănţuirea războiu
parabile de preturi, de 16,4 la sută. tăţi productive. Pe alocuri unii din L. Carggiale“ — regiunea Bucureşti. mentală pentru sporirea veniturilor lui termonuclear este inadmisibilă,
Şeful guvernului sovietic Subli Evenimentele din regiunea Mării N. S. Hruşciov scrie că această stare
AJocaţiile bugetare împreună cu im aceşti indicatori, cum sînt capaci Pogoanele — regiunea Ploieşti. „Pa- şi a valorii zilei-muncâ. niază că „R.F.G. nu are absolut nici Caraibilor, subliniază N. S. Hruşciov, de spirit a reflectat-o cuvîntarea ros
un drept asupra Berlinului occi au arătat cît se poate de clar cît de tită la conciliul ecumenic de capul
portantele resurse proprii ale în tatea de producţie, numărul de mun vel Tcacenco“ — regiunea Galaţi, La creşterea fondului obştesc, o dental“, molie primejdii mai pîndeso lumea bisericii romano-catolice, loan al
şi ce eforturi uriaşe mal sînt nece XXIII-lea.
treprinderilor vor asigura finanţarea citori, productivitatea muncii, pre Hălchiu — regiunea Braşov, au rea contribuţie însemnată aduc şi cre N. S. Hruşciov arată că 1! „În sare pentru a preîntîmpina catas
grijorează extrem de mult situaţia trofa războiului şi a menţine pa „Eu sint comunist şi ateu şi bine
integrală a volumului planificat de ţul de cost, s c realizează cu în- lizat, o dată cru creşterea produc ditele bancare. In anul 1963 se pre din Berlinul occidental"» cea. „Dar în acele zile îngrijorătoa înţeles că nu pot împărtăşi concep
re, din capitala R.F.G» — Bonn, nu ţia filozofică despre lume a Papei
investiţii. tirziere, ceea ce se repercutează ne ţiei, un preţ de cost mai redus, fn* văd în buget resursele necesare pen Şeful guvernului sovietic a subli s-a auzit nici o chemare la regle de la Roma, Insă sprijin şi aprob
niat : „Faptele atestă că guvernul mentarea conflictului“. apelul lui la menţinerea păcii. Dv.
Partidul nostru acordă cea mai gativ şi asupia rezultatelor finan regislrîvtd şi rezultate financiare fa tru acordarea de credite pe termen federal începe să-i obişnuiască în care sinteţi un catolic zelos recunoaş
med treptat pe germani cu ideea „Guvernul R.F.G. s-a străduit de teţi conducerea spirituală a bisericii
mere importantă creşterii continue a ciare. Indicatorii tehnid-economicî vorabile. lung. Boldul lor va fi la sfirşitul anu posibilităţii izbucnirii unui război fapt să aducă S.U.A. intr-o situaţie catolice şi, s-ar părea, că dv. ar
fratricid, al germanilor împotriva din care nu ar fi existat nici o altă trebui să fiţi deosebit de alent la
eficienţei investiţiilor. A obţine in înscrişi în proiectele aprobate, nu Trebuie arătat insă că, in condi lui de circa 3,6 miliarde Iei. O bună germanilor“. ieşire decit o ciocnire armată înlre apelul capului ei“, scrie N. S. Hruş
state“, scrie şeful guvernului so ciov.
interesul societăţii rezultate maxi sînt simple date orientativei ei tre ţii similara de climă şi sol, Îs unele parte din aceste credite sînt folo N» S. Hruşciov arată că singura vietic.
posibilitate de a însănătoşi în mod In încheierea scrisorii, şeful gu
me cu cheltuieli minime — este o buie îndepliniţi întocmai la fiecare gospodării de stat, ca «e pildă „1. site pentru dezvoltarea septetului şi radical situaţia şl de a curma pen N. S. Hruşciov arată că ori de cîte vernului sovietic îşi exprimă speran
tru totdeauna incidentele primejdi ori apar speranţe în apropierea punc ţa că Adenauer va alege „calea fap
lege a construcţiei socialiste. obiectiv de investiţii, la aceasta ur- C Frimu“ — regiunea Bucureşti, pentru lărgirea bazei de producţie în oase — „este de a semna tratatul telor de vedere ale părţilor, guver telor bune acţionînd spre binele pă
de pace german si de a normaliza, nul R.F.G. ţipă cit îl ţine gura, se cii şi securităţii popoarelor, deoarece,
Folosirea cu efect sporit a fon- mind să contribuie totl factorii eare Ţinteşti — regiunea Ploieşti. „Fiii- legumicultura, cultura vitei de vie şi a normaliza cu adevărat, situaţia din lansează în combinaţiile cele mai dacă va fi dezlănţuit un război spre
Berlinul occidental“. disperate „numai ca să zădărnicească care este orientată actuala dv. linie
duilor de investiţii depinde în parl'rcipă la proiectarea şi executa mon Sîrbn“ — regiunea Galaţi, Hăr- a jmmilor. ramuri care asigură veni un acord şi să lege cit mai strîns no politică, R.F.G. va arde ca o torţă
Şeful guvernului sovietic scrie în dul contradicţiilor dintre marile pu chiar in primele ore ale acestui răz
mare măsură de respectarea terme rea investiţiilor, tr.an. — regiunea Braşov ¦— dato turi mari gospodăriilor. Banca de Stat continuare în scrisoare că aceasta teri“. boi".
Înseamnă a lichida regimul de ocu
nelor de dare în funcţiune a noi O latură Importantă a folosirii rită utilizării neeficiente a maşini va mai pune Ia dispoziţia G.A.C paţie perimat, a acorda Berlinului Şeful guvernului sovietic sublinia
occidental statutul de oraş liber, ză că una dintre sarcinile primor-
lor obiective şi capacităţi de pro judicioase a fondurilor de investirii lor si utilajelor, neaplicării în bune fonduri importante sub forma credi a-i -dă garanţii internaţionale efecti
ducţie. Pentru aceasta este necesară 0 constituie scăderea preţului de condiţii a regulilor agrotehnice, pre telor pe termen scurt pentru produc
concentrarea eforturilor asupra lu cost ol construcţiilor. In anul 1962, cum şi datorită cheltuielilor neeco- ţie si contractări.
crărilor de bază si desfăşurarea rit multe organizaţii de construcţii au nomicoase —, producţia nu a fost Dezvoltarea economică şi consoli
mică a lucrului pe şantiere, in con 01 tinnt rezultate pozitive in gospo ţie măsura posibilităţilor, preţul de darea gospodăriilor agricole colective
formitate cu graficele de eşalonare dărirea materialelor, reducerea con cost s-a menţinut ridicat, iar acu trebuie să se realizeze prin mai buna
a execuţiei sumurilor specifice şi aplicarea pe mulările băneşti planificsfe nu su folosire a terenurilor agricole, îmbu
Tn acelaşi srop trebuie asigurate scară tot uaai largă a metodelor a- putut fi realizate. nătăţirea structurii culturilor, ridica
întocmirea Ia timp şi la un nivel vansate de lucru, veaîizî.nd şi depă Problema reducerii preţului de rea productivităţii şepteluliii, utiliza
calitativ ridicat, a proiectelor, livra şind acumulările băneşti planificate. cost -al producţiei trebuie să con rea raţională a tuturor resurselor de
rea ia termenele stabilite a utilaje La unele organizaţii de construcţii, stituie una din preoaipările de bază muncă, materiale şi băneşti.
lor şi materialelor, precum st fo însă, utilajele şl mecanismele nu ale gospodăriilor agricole de stat. Organele bancare sînt chemate să
losirea judicioasă in tot cursul anu sînt folosite totdeauna raţional, se Trustul central Gostat, trusturile acorde o îndrumare permanentă şi
lui a forţei de muncă, a utilajelor înregistrează un consum ridicat de Iocrîc şl conducerile G.A.S. au da un sprijin mai ruare G.A.C pentru
şi materialelor de construcţii. materiale, au loc depăşiri ale chel toria să ia măsurile corespunză gospodărirea cu eficienţă sporită a
Pentru util' - irea cu efi lentă a tuielilor indirecte şi de manoperă. toare pentru generalizarea- sistema fondurilor, pentru păstrarea integri
fondurilor de investiţii, o mare în Organele Băncii de Investiţii tre tică şi perseverentă a experienţei tăţii acéstora şi pentru îmbunătăţi
semnătate are obţinerea, la noile o- buie să exercite în continuare un înaintale, pentru valorificarea cît rea evidentei»
Redacţia şi administraţia ziarului !ştr. 6 Martie tir. 9,. Telefon.:. IBS,. 139,.73,. 674.. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale PÎ.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — fiparul; întreprinderea Poligrafică „i Mai“ — Deva.