Page 91 - 1962-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ' *i—'r—' r—1r*»t—'f*

Citiţi în pagina i2l-a: f AZI, SIMBATA, ÎN JURUL OREI 11, STAŢIILE DE R A D IO )

„După 40 de ani de f Şi TELEVIZIUNE ALE REPUBLICII POPULARE ROMÎNE VO R)
la constituirea
r TRANSM ITE DE LA SALA PALATULUI REPUBLICII PO PU-1
Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste“ ţ LAKE ROMÎNE ŞEDINŢA SOLEMNA A MARII ADUNARI NA-1

(. ŢIONALE CONSACRATA CELEI DE-A 15-A ANIVERSARI A l

t PROCLAMĂRII REPUBLICII POPULARE ROMÎNE. î

L . (Agerpres)ţ

LUCRĂRILE SESIUNII U zin a c o c s o -c h im ic ă din H u n e d o a ra

MARII ADUNĂRI NAŢIONALE

Vineri dim ineaţă au continuat giunea P loieşti) s-a ocupat pe p o rţie hotăritoare din acu m u lă­ ţită nevoia unui regim legal Cind se rupea cea de a 360-a iilă din calendarul anului In valoare de 8.453.000 lei s-au realizat prin munca ?tei
1962, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la zi cu zi a întregului colectiv.
lucrările sesiunii ordinare a M a­ larg în cuvintul său de dezvol­ rile băneşti ale întreprinderilor unitar pen tru sectorul silvic, co­ Uzina cocso-chimică din C. S. Hunedoara sărbătorea
îndeplinirea pianului anual pe 1962. In aceeaşi zi el Anul acesta, pe lingă îndeplinirea cantitativă a sar­
rii A du n ări n a ţio n a le a R e p u ­ ta re a In a n ii p u te rii p o p u la re a şi o rg a n iza ţiilo r eco n o m ice. Ei re sp u n ză to r con diţiilor a ctu ale au dat primele tone de cocs peste sarcinile de plan ale cinilor de plan, în atenţia colectivului a stat şi îmbu­
nătăţirea continuă a calităţii cocsului prin scăderea
blicii Populare Rom ine. in dustriei petrolului şi chimiei, au relevat că îndeplinirea pla­ cînd socialism ul a învins defi­ anului curent. conţinutului de materii volatile. Indicele de rezistenţă
îndeplinirea sarcinilor de producţie pe anul acesta şl a cocsului a crescut de la 305 kg. Ia tobă planificat,
In lojile oficiale au lu a t loc arătîn d că a cest sector s-a d e z­ nului şi bu getu lu i de s ta t pe n itiv în ţa ra n oastră la oraşe şi la circa 315 kg. la lobă.
obţinerea unor economii suplimentare la preţul de cost
conducătorii partidulu i şi sta ­ vo lta t in ritm accelerat, cores­ anul viitor, va constitui un pas la sate. Ei au apreciat că p rin ci­
pu n zător nevoilor în tregii eco­ în ain te în lu p ta p e care o am e­ piile care stau la baza p ro iec­
tului.
La sesiune au a sista t n u m e­ nom ii naţionale. El a înfăţişat nii m u ncii o duc p en tru tra d u ­ tului noului Cod silvic, cores­

roşi in vita ţi — con du cători ai m ăsurile ce u rm ează a se în ­ cerea în viaţă a D irectivelor c e ­ pu n d in tru totu l n ecesităţii de F ab rica „Vidra“ O răştie
unor in stitu ţii centrale şi orga­ făptui p en tru realizarea sarci­ hii de-al III-lea Congres al a consolida şi dezvolta m ai de­

n iza ţii ob şteşti, fru n ta şi in m u n ­ n ilor p la n u lu i d e s ta t p e 1963 P.M .R., p e n tr u d e să v irşire a c o n ­ p a r te eco n o m ia forestieră , p r e ­ Ziua de 24 decembrie a fost un prilej de bucurie pen­ asemenea trebuie remarcat că pînă in prezent a realizat’
tru colectivul fabricii „Vidra“ din Orăştie. In cursul o economie de 313.000 Iei la preţul de cost şi 217.000
că din întreprinderile Capitalei, pen tru darea în funcţiune a u- strucţiei socialiste în patria noa­ ocupării partidulu i pentru gos­ acestei zile şi-a îndeplinit planul anual de producţie la
toate sortimentele. lei la beneficii.
oam eni de ştiinţă şi cultură, nor noi unităţi. stră. podărirea raţională a resurselor Mai bine au muncit brigăzile conduse de Augustin
Important este că la această realizare a ajuns pe
ziarişti. D e p u t a t u l Nicolae Giosan ( r e ­ D upă încheierea discuţiei ge­ forestiere ale ţării şi valorifi­ seama creşterii productivităţii muncii cu 6 la sută. De Nicu, Flcrica Munteanu, Benediht Roşu şi alţii.
P. ARGINT corespondent
Au fost prezen ţi şefi ai m isiu ­ giunea B ucureşti) s-a referit la nerale, M area Adunare R aţio­ carea integrală şi com plexă a
nilor diplom atice, acreditaţi in realizările obţin u te în acest an nală a adopcat p rin v o t secret m asei lem noase.
de unităţile socialiste în spori­ Legea pentru aprobarea buge­ D upă încheierea discuţiei ge­
R.P. Rom ină.
Şedinţa a fo st deschisă de to ­ rea produ cţiei agricole şi la m ă ­ tului de s ta t al R epublicii P o p u ­ nerale a su pra proiectulu i C o d u ­ P rep araţia Petrila

varăşul ştefan Voitec, preşedin­ surile ce trebuie în tr e p r in s e la re R o m în e p e a n u l 1963, d u p ă lu i silvic , M a re a A d u n a re R a ­ Colectivul de m uncitori, tehnicieni şi ingineri O rodnică a c tiv ita te au d esfăşu rat schim bu­
tele M arii Adunări Raţionale. pen tru ca în viitor să se în re­ ce proiectul de lege a fost citit ţională a a d o p ta t p rin vo t se­ dc la p rep a ra ţia P etrila şi-a în d ep lin it cu 10 rile conduse de m aiştrii Onea Aurel, Florescu
In continuarea discuţiei gene­ gistreze rezu ltate şi m ai bune. şi vo ta t pe articole. cret legea Codului silvic, după zile înainte d e term en planul anual de pro­ loan şi Filim on losif, de la spălătorie. S-au mal
ducţie. evidenţiat, de asem enea, echipele de întreţinere
rale privind proiectul bu getu ­ Vorbitorul a înfăţişat, printre In continuarea lucrărilor se­ ce proiectul de lege a fost ci­ conduse de Hog losif, H ankeş Sabin, Matei Va­
lui de s ta t p e an u l 1963 au lu at altele, tabloul de astăzi al a- Succese în sem n a te au fost dobîndite şi în p ri­ ier şi alţii.
r.uvlntul şapte depu taţi. griculturii socialiste, înzestrată siunii, s-a treciit la discutarea tit şi votat pe articole. vinţa realizării de econom ii suplim entare. Ca ur­
cu tractoare şt m aşini agricole m are a reducerii consum urilor specifice s-au rea­ IOAN BERCEA
In cuvintul său, deputatul p u n c tu lu i doi al o rd in e i de zi. La punctul trei al ordinei de lizat în 11 luni econom ii suplim entare de corespondent
1.720.000 lei.
D e p u t a t u l Mihai Sader, m i n i ­ zi, din însărcinarea Consiliului

Constantin Tuzu ( r e g i u n e a G a ­ m o d e r n e , c a r e p e r m i t a p l i c a r e a s t r u l e c o n o m i e i f o r e s t i e r e , a p r e ­ d e S t a t , d e p u t a t u l G r i g o r e G e a -

laţi) a p re zen ta t principalele în tregulu i com plex de m ăsuri ze n ta t proiectul Codului silvic. m.ănu a făcu t propu n eri p en tru
R aportu l com un al C om isiei alegerea T ribunalului S u p rem şi
realizări ale întreprinderilor a- agrotehnice pentru obţinerea u-
pentru agricultură şi silvicultu­ pentru num irea procurorului ge­
parţinînd M inisterului M etalur­ nor recolte mari.
ră şi al Com isiei juridice cu neral al R.P. Rom îne.
A giei şi C onstrucţiilor de Maşini, Ilustrînd citeva din succesele U nităţi de p r e stă r i la sate
m arile obiective industriale care obţinute de oam enii muncii din privire la Codul silvic a fost Prin vo t secret, au fo st aleşi
Cu ocazia diferitelor adunări bot, Balşa, Vinerea, Beriu şi rativelor din comune, au luat
a u i n t r a t în f u n c ţi u n e in 1962, r e g iu n e a A r g e ş , d e p u t a t u l Ma­ p r e z e n t a t d e d e p u t a t u l Barbu t o v a r ă ş i i : Alexandru Voitino- organizate în satele raionului măsuri încă de pe acum pentru
a s i m i l a r e a d.e n o i p r o d u s e d e tei Ştefan ( r e g i u n e a A r g e ş ) s - a Solomon. vici, p r e ş e d i n t e a l T r i b u n a l u l u i Orăştie, colectiviştii şi-au expri­ Geoagiu. Dind curs acestor ce­ ca anul viitor să înfiinţeze un
înalt nivel tehnic: el s-a ocupat S u p re m ., Barbu Solomon, v i c e ­ rinţe, au fost înfiinţate pină a- număr de 10 secţii de prestaţii
pe larg de m ăsurile preconizate oprit în u ltim a parte a cuvîn- La discuţia generală asupra p r e ş e d i n t e , Ion Comănescu, p r e ­ mat dorinţa de a avea in ma­ în satele Balşa, Vinerea, Şibot
pentru îndeplinirea cu succes tului său asupra greutăţilor cum la Geoagiu mai multe sec­ şi Beriu. In felul acesta colecti­
cauzate agriculturii de seceta proiectului Codului silvic au şedinte al Colegiului civil, gazine mărfuri cit mai multe şi ţii de prestări ca : frizerie, ciz­ viştii nu vor mai pierde timpul
o sarcinilor sp o rite ce stau în îndelungată din acest an. El a mai bune, corespunzătoare se­ mării, croitorii şi brutărie. La venind pînă la oraş.
adus în num ele colectiviştilor l u a t c u v i n t u l d e p u t a ţ i i Nicolae George Elian, p r e ş e d i n t e a l C o ­ zonului şi de a se crea în satele Şibot a fost înfiinţată de ase­
faţa acestei ram uri industriale din regiunea Argeş calde m u lţu ­ Taţomir ( r e g i u n e a I a ş i ) , Dumi­ l e g iu l u i p e n a l , Ştefan Costăches- menea o secţie de frizerie. A. MIRCEA
m iri conducerii partidului şi tru Lupşe ( r e g i u n e a M a r a m u r e ş ) , cu, p r e ş e d i n t e a l C o l e g i u l u i lor unităţi care să le efectueze
de b a z ă în a n u l 1963. guvernului pentru grija părin­ Gheorghe Monor ( r e g i u n e a S u ­ Conducerea U.R.C.C. Orăştie, corespondent
tească şi sprijinul acordat co­ c e a v a ) ş i Alexandru Simo ( r e ­ m ilita r p re c u m şi 24 de ju d e c ă ­ diferite servicii. Astfel de adu­ Împreună cu conducerile coope­
A v o r b i t a p o i d e p u t a t u l Con­ lectiviştilor din locurile unde re­ nări au avut loc în comunele Şi-
stantin Drăgan ( r e g i u n e a O l t e ­ colta de porum b a fost com ­ giunea Braşov). tori ai Tribunalului Suprem .
prom isă.
nia), care a relevat în cifre şi In şedinţa de ăupă-am iază, M area A.ăunare Raţională, prin
date sem nificative faptul că e-
conom ia Olteniei, ca şi a celor­ în continuarea descuţiei asupra vot secret a hotărît numirea to­

lalte regiuni ale ţării, a cuno­ proiectului Codului silvic au v a r ă ş u l u i Mlexa Augustin ca
scut în anii puterii populare
l u a t c u v i n t u l d e p u t a ţ i i Petre procuror general al R.P. R o ­
Jerca, ( r e g i u n e a O l t e n i a ) şi
m în e.

suflul înnoitor al m arilor A n a l i z l n d p e l a r g c a p i t o l e l e Constantin Sandu ( r e g i u n e a A r ­ Apoi secretarul Consiliului de

tran sform ări, bugetare care privesc acţiunile geş). S tat a prezentat proiectul de le­
în legătură cu problem ele ri­ Vorbitorii au arătat că legis­ ge pentru ratificarea decretelor
s o c i a l - c u l t u r a l e , d e p u t a t u l Tra- norm ative em ise în perioada de
dicate de raportul Com isiei e- ian Gîrba ( r e g i u n e a C r i ş a n a ) a la ţia silincâ d in a n u l 1910, in ­

c o n o m i c o - f i n a n c i a r e a M a r ii A - r e l e v a t g r i j a şi p r e o c u p a r e a p e r ­ s t i t u i t ă d e b u r g h e z ie în i n t e r e ­ la 29 d e c e m b r i e 1961 ţlin ă la
d u n ă r i R a ţ i o n a l e , d e p u t a t u l Şte­ m a n e n t ă a p a r t i d u l u i ş i s t a t u ­ s u l c i d e c l a s ă , u r m ă r e a s ă a - 27 d e c e m b r i e 1962, c a r e a f o s t
fan Kiss ( r e g i u n e a C l u j ) s - a l u i p e n t r u î n f l o r i r e a c u l t u r i i , p e r e p r o f i t u r i l e d o m e n i i l o r r e ­ a p r o b a t p r i n v o t s e c r e t d e M a ­
o p rit în cu vintu l său asupra p en tru creşterea bazei m ateriale gale, societăţilor particulare, rea A dunare Raţională.
rezultatelor obţinute în acest an a tnvăţăm intului, artei şi ocro­ precu m şi ale altor m ari p ro ­ PRODUCTIElJSş \
A stăzi dim ineaţă, in sala P a­
IO M T Â \
de oam enii m uncii din regiunea tirii sănătăţii. p rietari de pădu ri, asigu rîn du-le latu lu i R.P. Rom îne, va avea loc
j!% REGIUNEA
Cluj. Vorbitorul a ridicat apoi T oţi depu taţii care au luat totodată şi posibilităţi de ex­ în cadrul actualei sesiuni, şe­

citeva problem e a căror rezol­ cu vintu l au su blin iat faptul că ploatare a pădu rilor pro p rieta te din ţa solem n ă a M arii Adunări

va re in tr ă in c o m p e te n ţa u n or b u g etu l p r e v ă z u t p e n tr u 1963, a s ta tu lu i. D eşi m o d ific ă rile a- R a ţio n a le, c o n sa c ra tă ce le i d e - a

m inistere, făcînd propuneri con­ ca şi bugetele din anii anteriori, duse in anii regim ului dem o­ 15-a aniversări a proclam ării

crete. are o tem elie trainică de veni­ crat-popular au îm bu n ătăţit le­ Republicii Populare Romine.

D e p u t a t u l Mihail Florescu ( r e ­ t u r i c r e s c î n d e , p r o v e n i t e î n p r o - g i s l a ţ i a s i l v i c ă , s - a f ă c u t s i m - (Agerpreş)

Cuvintul deputatului Dumitru

In cei 15 ani care au trecut In industria extractivă au fost reparaţii, pavări de străzi şi tro­ mente de construcţii din alte re­ toate condiţiile ca furnaliştii
rde la proclamarea Republicii valorificate noi rezerve de căr­ tuare şi alte lucrări In valoare giuni.
Populare Romîne, ca urmare a bune cocsificabil şi minereuri în totală de peste 17 milioane lei. să p rim ească m in ereu ri de fier multe*
uriaşelor transformări revoluţio. vederea asigurării bazei de ma­ Structura veniturilor şi chel­
terii prime a industriei metalur­ Ocupîndu-se de activitatea des­ tuielilor bugetare pe anul 1963, Ia tim p şl d e c a lita te 66 '
nare care au avut loc în patria gice. Au fost deschise mine noi, făşurată pentru realizarea sarci­ prezentată spre examinare Ma­
noastră, o puternică înflorire a au fost dezvoltate şi moderniza­ nilor izvorîte din Directivele ce­ rii Adunări Naţionale, exprimă Laminatorii hunedoreni, după Interviu cu tov. A postol G heorghe, că acest lucru poate fi realizat
cunoscut şi regiunea Hunedoara. te exploatările miniere şi s-a in­ lui de-al III-lea Congres al esenţa nouă, socialistă a buge­ ce s-au angajat să depăşească cu succes.
trodus pe scară largă tehnica P.M.R. privind eficienţa investi­ telor noastre, reflectă politica planul, au cerut oţeiarilor să directorul Trustului minier
Prin traducerea în viaţă a po­ nouă. Ca urmare, producţia de ţiilor, vorbitorul a arătat că în­ partidului nostru pusă în sluj­ le asigure oţel Ia timp : oţela- Minerul comunist Cosma Dul­
liticii leniniste a partidului de cărbune a regiunii a crescut de treprinderile de construcţii au ba înfloririi patriei, a ridicării rii au cerut furnaliştilor să le Deva cea s-a angajatr-în numele bri­
industrializare socialistă a ţării, peste 2 ori faţă de anul 1950, luat măsuri pentru scurtarea ter­ continue a nivelului de trai ma­ trimită fontă multă şi bună ; găzii pe caro o conduce să ter­
bogăţiile naturale ale regiunii iar cea de minereu de fier de menelor de execuţie, reuşind să terial şi cultura] al poporului, furnaliştii au cerut minerilor gamzaţiiie de partitei, la cele mine mai devreme lucrările de
slnt mai din plin valorificate. peste 5 ori. politica de pace a statului nos­ minereu bun, la timp şi cu con­ două exploatări şi în special la deschidere a orizontului Vi din
dea în funcţiune unele obiective tru. ţinut de metal ridicat. Toate a- Teliuc, activitatea s-a îmbună­ carieră, unde procesul de pro­
Au luat un puternic avînt indus­ Paralel cu dezvoltarea în ritm înainte de termenul planificat. cestea s-au petrecut cu prilejul tăţit. Ceea ce dovedeşte că se ducţie va avea un inalt grad
tria extractivă a cărbunelui, mi­ susţinut a industriei, au fost ob­ De asemenea, la construcţiile Volumul sporit al veniturilor dezbaterii cifrelor de plan pe pot obţine realizări frumoase de mecanizare.
nereurilor feroase şi neferoase, ţinute importante realizări şi în de locuinţe s-au făcut unele pro­ şi cheltuielilor va asigura şi in anul 1963. atunci cind există suficientă
industria siderurgică, precum şi domeniul construcţiilor de lo­ grese privind scurtarea duratei regiunea Hunedoara finanţarea preocupare din partea tuturor Şi la Ghelar s-a pus un ac­
industria constructoare de ma­ cuinţe şi social-culturale. In re­ medii de execuţie, deşi in aceas­ In întregime şi Ia timp a tuturor Aşadar, producţia Hunedoa­ factorilor. cent deosebit pe asigurarea unei
şini şi chimică, întreprinderile giune au fost construite oraşe tă direcţie mai sînt multe de fă­ acţiunilor economice şi social- rei depinde în mare măsură de linii sporite de front de lucru
de construcţii-montaj şi altele. noi la Uricani, Călan şi Cugir, cut. culturale. Cheltuielile înscrise in activitatea minerilor. Sau, alt­ Pentru anul 1963 colectivele de productiv. Participanţii la dez­
iar oraşele Hunedoara, Petro­ proiectul de buget al regiunii pe fel spus, „Succesul furnaliştilor muncă de la exploatările minie­ bateri au reliefat însemnătatea
In perioada 1951-1962, In re­ şani, Vulcan, Lupeni, Deva, Brad A fost intensificată activitatea anul 1963 cresc, comparativ cu începe in abataje“. Vor reuşi re Teliuc şi Ghelar au de în­ pregătirii pentru exploatare mai
giunea Hunedoara s-au investit şl altele îşi schimbă de la an la de sistematizare a localităţilor, execuţia preliminată pe anul deplinit sarcini de o deosebită devreme a lentilelor nr. 18 şi
peste 16 miliarde lei pentru con­ an înfăţişarea datorită noilor avîndu-se la bază studiile pentru 1962, cu circa 14 la sută : aceas­ minerii din Teliuc şi Ghelar să importanţă. Minerii din Teliuc
struirea unor puternice obiecti­ cartiere cu blocuri moderne ce piecizarea profilurilor social-e- ta, în special, ca urmare a spo­ se achite de această importan­ trebuie să extragă mai mult de- 165 pentru îndeplinirea ritmi­
ve industriale, de o deosebită se ridică în locul căsuţelor dă­ conomice ale acestora. Vom a- ririi cheltuielilor pentru finan­ tă sarcină ? că a planului de producţie.
importanţă pentru economia na. răpănate moştenite din trecut. corda o atenţie sporită organi­ ţarea investiţiilor. cît în acest an cu circa 1 0 0 .0 0 0
ţională. In anii Republicii, la zării mai bune a muncii pe şan­ Iată ce ne-a declarat în legă­ tone minereu de fier, iar cei din Minerii sînt îndeaproape preo­
Hunedoara au intrat în funcţiu­ In afară de acestea, s-au con­ tiere, precum şi dotării acestora Planul de investiţii al sfatului tură cu aceasta tovarăşul ingi­ Ghelar' trebuie să sporească în­ cupaţi de continua îmbunătă­
ne prima uzină cocso-chimică struit Institutul de mine din Pe­ cu utilajele necesare industriali­ popular regional pe anul 1963 ner Aportol Gheorghe, directo­ deosebi cantitatea de metal. Cu ţire a calităţii minereurilor de
troşani, in care învaţă peste zării lucrărilor de construcţii. însumează un volum de lucrări rul Trustului minier Deva. prilejul dezbaterii cifrelor de fier. Ei au luat măsuri şi in
din ţară, cu patru baterii de 1.300 de studenţi, grupurile şco­ Pentru aceasta este necesar să de aproape 270 milioane lei —¦ plan, colectivul E. M. Teliuc s-a acest sens In scopul asigură­
cocsificare şl secţiile chimice a- lare din Hunedoara şi Lupeni, fim sprijiniţi mai mult de Co- din care Dentru construcţii de „In cursul anului care se în­ angajat să dea peste plan l.SOO rii unei granulaţii corespunză­
ferente de prelucrare a gudroa- precum şi un mare număr de mitetul de Stat pentru Construc­ locuinţe 161 milioane lei. Reali­ cheie peste citeva zile, activi­ tone metal, iar cel al E. M. Ghe­
nelor, noi furnale printre care şcoli, cluburi, cămine culturale, ţii, Arhitectură şi Sistematizare zarea acestui volum sporit de tatea exploatărilor miniere Te­ lar 1.220 tone metal. Deci an­ toare se va practica puşcarea
cel de 1 .0 0 0 m.c., fabrica de a- cinematografe, unităţi medico- şi Comitetul de Stat al Planifi­ construcţii va fi posibilă prin- liuc şi Ghelar nu s-a ridicat la gajamente valoroase, a căror cu întirziere. La Ghelar se va
glomerare, laminorul Bluming, sanitare, complexe sportive. cării. tr-o mai bună organizare a nivelul cerinţelor. Pianul anual îndeplinire li va bucura pe fur- mări suprafaţa de claubaj la
noi cuptoare Martin de 400 to­ muncii pe şantierele de construc­ de producţie a rămas neîndc- nalişti. staţia de sortare în scopul re­
ne, turnătoria de lingotiere, la­ In acţiunea de înfrumuseţare Faţă de volumul mare de con­ ţii. prin eliminarea lipsurilor ce piinit. Aceasta se explică in par­ ducerii procentului de steril vi­
minorul de 650 mm. etc. a oraşelor şi satelor, organele strucţii pe care va trebui să-l e- s-au manifestat in activitatea te prin unele greutăţi întîmpi- Şi minerii sînt hotărlţi să de­ zibil din minereuri.
locale pu s-au limitat numai la xecutăm in anii următori în re­ noastră. nate de mineri, dar în cea mai păşească aceste angajamente.
Pe baza acestor noi capaci­ fondurile prevăzute în buget. giune, este necesar ca Ministe­ mare măsură prin deficienţele Posibilităţi în acest sens există.
tăţi producţia de fontă a Prin contribuţia cetăţenilor, s-a rul Industriei Construcţiilor să Vom lua toate măsurile nece­ interne existente In activitatea In adunările de dezbatere a ci­
crescut, faţă de anul 1950, de a- studiez? posibilitatea organizării sare în vederea realizării sarci­ celor două colective de muncă. frelor de plan s-a reliefat puter­
proape 6 ori, cea de oţel de 8,5 realizat un important volum de producţiei de prefabricate din nilor de plan pe anul 1963. Au fost multe abateri de la disci­ nic acest lucru. Planul de mă­
ori, iar cea de laminate finite beton la întreprinderea Bîrcea, plina de producţie, utilajele au suri prezentat a fost temeinic a-
pline de 34 ori. Prin intrarea în lucrări de amenajări şi întreţi­ ceea ce va înlătura cheltuielile A lte relatări. In pag. Il-a . fost insuficient folosite : nu s-a nalizat şi îmbunătăţit cu pro­
funcţiune a complexului de la­ pentru transportul acestor ele- acordat atenţia cuvenită lucră­ puneri valoroase. La Teliuc s-a
minoare, în anul 1963 va creşte neri de parcuri şi zone verzi, (?e rilor de deschidere şi pregătire insistat mult asupra urgentării
producţia de laminate finite. a noi locuri de muncă; asis­ terminării puţului orb Intre o-
tenţa tehnică, Îndrumarea ne­ rizonturile 180 şi 100 m., deschi­
încheierea lucrărilor şedinţei plenare a Consiliului agricol regional derea şl pregătirea orizonturi­
cesară, nu s-au ridicat la nive­ lor 140 şi 180 m. În vederea pu­
Ieri dimineaţă au continuat lucrările şedinţei plenare a Con­ dit-o in consolidarea unităţilor agricole şi au arătat rezervele lul cerinţelor. nerii In exploatare a noi locuri De altfel, analizind posibi­
siliului agricol regional. care mal există în această direcţie. de muncă. Unanim s-a apreciat
îmbucurător este Insă faptul lităţile pe care le au, minerii
La şedinţă au participat tovarăşii Gheorghe Vuşdea şl Aur De asemenea, pe baza rezultatelor obţinute s-au făcut pro­ că tn urma unor temeinice ana­ de la cele două exploatări s-au
Nistor, secretari al Comitetului regional al P.M.R. Hunedoara. puneri valoroase menite să contribuie la îndeplinirea planuri­ angajat să depăşească indicele
lor de producţie in agricultură pe anul viitor. lize efectuate d.e organele şi oţ>
Lucrările şedinţei au fost prezidate de tov. Aur Nistor, secretar de calitate cu 1 la sută (Teliuc)
a1 Comitetului regional al P.M.R. Hunedoara, preşedintele Consi­ Participanţii la şedinţă au adoptat apoi planurile de mă­ şi 0,55 la sută (Ghelar) faţă
liului agricol regional. suri şi de muncă prezentate de secţii şi planul tematic de cer­ de plan.
cetări ştiinţifice pentru anul 1963.
In prima parte a şedinţei s-au purtat discuţii asupra re­ Prin urmare, există toate con­
feratelor care au fost prezentate în cadrul şedinţelor plenare pe In încheierea lucrărilor şedinţei plenare a Consiliului agri­
secţii. Au luat cuvintul numeroşi membri ai Consiliului agricol re­ col regional, a luat cuvintul tov. Aur Nistor, care a făcut o ana­ diţiile pentru ca furnaliştii să
gional, al consiliilor agricole raionale, ingineri agronomi, zoo- liză a rezultatelor şedinţei, a realizărilor înfăptuite in agricul­
tehnişti şi hortiviticultori, preşedinţi de gospodării agricole co­ tura regiunii pe anul 1962 şi a prezentat principalele sarcini primească de la Teliuc şi Ghe­
lective şi alţi lucrători din agricultură. care stau în faţa consiliilor agricole în vederea realizării obiec­
tivelor. puse în faţa agriculturii pentru anul 1963. lar minereuri de fier multe, de
Vorbitorii au înfăţişat realizările obţinute In sporirea pro­
bună calitate şl livrate ritmic.-
ducţiei agricole, au împărtăşit din experienţa ge carp au dofeln-
Rămlne doar ca prin eforturi

susţinute, din !partea tuturor,

factorilor, aceste posibilităţi săi

fie folosite“. i

N. ANDRONACHB