Page 93 - 1962-12

Nr. 24R2 DRUMÍÍl SOCIAlISMUlUÍ PAG. 3
'•¦•¦: -.<j^?'.Á^>’L^ii2aSc2^jáÉríV,sárí^-<í2Sa^r^^

După 40 de ani de ia constituirea

Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste

SOOOOOOOO < xxxxxx> < Baza metalurgică I n t i i e l a b a Im €© sra® s
din nord-vesiul U.R.S.S.
La 30 decembrie se Împlinesc 40 de ani de la făurirea UnluniiO

-Republicilor Sovietico Socialiste, primul stat multinaţional al muncito-J Uzina specializată din oraşul Tih- P rintre realizările epocale obţinute SA T E L IT U L A R T IF IC IA L A L
vin, din apropiere de Leningrad, al de U niunea Sovietică se num ără fi
;ri!or şl ţăranilor. $ cărei proiect este elaborat în pre­ succesele în cercetarea spaţiului cos­ P A M lN T U L U I „ C O S M O S -i“ - 16
zent de specialiştii sovietici, va pro­ m ic. L uind prim a startul cosm ic, U -
In urma victoriei Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie s-a în- 6 duce zilnic 1.000 de tone de piese niunea Sovietică fi-a m ărit cu fie ­ m artie 1962.
turnate şi construcţii sudate pentru care an avansul fa tă de Statele U nite.
;făptuit unirea, de bună voie, într-un singur stat a numeroase p o-j Industria constructoare de maşini „C O SM O S-2" — 6 aprilie 1962.
grele. Iată principalele etape ale cuceririi „C O SM O S-3‘ — 24 aprilie 1962.
' poare organizate In republici sovietice naţionale. U.R.S.S. a fost creată C osm osului de către oam enii sovie­ „C O SM O S-4" — 26 aprilie 1962.
Î l a 30 decembrie 1922, în urma indicaţiilor Iul Vladimir Ilici Lenin. Prin construirea acestei uzine se tici : .,C O S M O S - 5 * — 28 m a i 1962.
va termina complexul metalurgic din .,C O SM O S-6" — 30 iunie 1962.
C Crearea U.R.S.S. a constituit un măreţ triumf al politicii naţionale a regiunea economică de nord-vest a P R IM U L S P U T N IC - 4 octom ­
U.R.S.S. In afară de întreprinderea „C O SM O S-7" — 28 iulie 1962.
j Puterii sovietice. din Tihvin acest complex include u- brie 1957. G reu ta te — 83,6 kg. P en­
zina metalurgică de la Cerepoveţ, N A V A -S A T E L IT - „V O STO K -3’
O Răsturnlnd puterea moşierilor şl capitaliştilor Marea Revoluţie So- recent construită, uzina din Ijora şi tru prim a oară in lum e, un obiect
întreprinderile metalurgice din regiu­ făurit de m îinile fi inteligenta om ului — 11 august 1962, a v in d la bord pe
< cialistă din Octombrie, a lichidat rădăcinile asupririi şl vrajbei naţio- nea economică Leningrad. a pătruns in spaţiul cosmic. M odestele
lui sem nale bip-bip-bip au zguduit lu ­ pilo tu l cosm onaut m aior A n d ria n G ri-
g nale şl a făcut posibil să se aplice o politică naţională de egalitate in Leningradul va primi din Tihvin mea întreagă, prevestind începutul u- gorievici N ikolaev.
piese turnate şi construcţii meta­ nei noi epoci in istoria om enirii.
< drepturi, de prietenie şi colaborare frăţească intre popoare în toate lice pentru fabricarea utilajului de N A V A -S A T E L IT - V O STO K -4*
ridicare şi de transport, pentru trac­ A L D O ILEA SP U T N IC - 5 no­ — 12 august 1962, a vind la bord pe
t domeniile vieţii economice, do stat, culturale şl social-politice. toare, turbine cu abur, hidraulice şi iem brie 1957. G reutate — 508,3 kg.
cu gaze şi pentru escalatoare. pilotul cosm onaut locotenenl-colonel
O In cel 40 de ani care au trecut de la constituirea U.R.S.S. popea­ La bordul lui se afla că(elufa „Lai-
ţi rele sovietice, unite intr-o mare familie frăţească, au făurit o viaţă nouă.g O uzină a u to m a tă kr.“, p r im a f i i n ţ ă v ie tr im is ă in C o s­ P avcl R om anovici Popovici.
la R iga mos. Lansarea navei „V ostoli-4" a fost
Sschimbind radical înfăţişarea ţării. Dintr-o închisoare a popoarelor O
La Riga — capitala R.S.S. Letone A L T R E I L E A S P U T N I C - 15 în fă p tu ită in tim p ce pe orbită se
asuprite, care se zbateau în înapoiere economică şl socială, Rusia s-a^ — a intrat in funcţiune prima parte
a unei uzine automate care va pro­ m ai 1958. G reu ta te — 1.327 kg. alia nava „Vostok-3". N a vele au zbu­
Otransformat in anii Puterii sovietice intr-un stat industrial de primO duce elemente de asamblare pentru P R IM A R A C H E T A C O SM IC A -
industria constructoare de maşini, rat la o d istantă apropiată una de
grang, în care au fost lichidate pentru totdeauna mizeria, neştiinţa d e j 2 ia n u a rie 1959. G reu ta te — 1.472
alta fi între ele a fo st stabilită legă­
o carte, ura de rasă. X kg. tura bilaterală prin radio. A cesta a
A D O U A R A C H E T A C O SM IC A
O Datorită grijii partidului şl statului sovietic, republici care înalnteg fost prim u l zbor în grup în spaţiul
— 12 septem brie 1959. G reutate —
$ de revoluţie erau extrem de înapoiate, au căpătat posibilitatea să se0 cosmic. Z b o ru l in grup al celor două
Vdezvolte în ritm rapid şi să ajungă la un nivel do dezvoltare avan-g 1.511 kg . L a 14 se p te m b rie ra ch eta nave a durat 71 de ore. d u p ă care
a atins suprafaţa L unii, d epunind un
< sat. Republicile din Asia Centrală, unde in trecut Industria era aproa-A fa n io n cu stem a U .R .S.S. au aterizat sim ultan in regiunea d i­

< pe inexistentă, ca urmare a dezinteresului manifestat de regimul ţarist,Y A T R E IA R A C H E T A C O SM IC Ă nainte stabilită a U niunii Sovietice,

?astăzi au ajuns să depăşească din punct de vedere economic unele dino — 4 octom brie 1959. G reutate — „C O SM O S-S" — 18 august 1962.
„C O S M O S - 9 " — 27 s e p te m b r ie 1962.
V cele mai dezvoltate state capitaliste. X „ C O S M O S -1 0 " — 17 octom brie

O Ortnduirea sovietică a deschis In faţa tuturor popoarelor din^ 1962.

C U.R.S.S. calea spre lumină şi bunăstare. Naţionalităţi care în trecut nici „C O SM O S-11“ — 20 octom brie

imăcar nu aveai alfabet, se bucură astăzi de binefacerile civilizaţiei ş i) ¦1962.

:culturii. C IARNA LA MOSCOVA

Măreţul Program al P.C.U.S. deschide în faţa popoarelor sovieticei

(perspectivele luminoase ale construirii societăţii comuniste. V

Prezenţa pe arena internaţională a statuluimultinaţional sovietic) radiotehnică şi industria constructoare 1.553 kg. R a ch eta a e fe ctu a t u n zbor S T A T IA A U T O M A T A IN T E R P L A ­ Aî ma Afa —un oraş sfrăvecfo!
X constituie o mare victorie a luptei popoarelor pentru libertate, egali- j de aparate. în ju ru l L unii, tra n sm iţin d pe P â­ N E T A R Ă „ M A R T E -la — 1 noiem ­

xtate şi pace. J In ultimii 3 ani, in întreprinderile nă nt fotografia pârtii invizibile a brie 1962, cu o g reu ta te de 893,5 kg. A rh eo lo g ii sovietici au em is ipo­ existat o m are ofezare — A -L im a sm t
republicii au fost puse în funcţiune L u n ii. în direcţia planetei M ărie. teza că, în u rm ă cu 1.500— 2.000 de
O i n c 5 de ia apariţia sa, statul sovietic a militat neobosit pentru) 450 linii şi transportoare automate, ani, în locul unde se a flă astăzi ca­ A lm a . P ină în prezent se credea că
circa 1.500 maşini automate şi semi­ P RIM A N A V A C O SM IC A S A T E ­ „C O SM O S-12" — 22 decem brie p ita la K azahstanului, A lm a A ta, a oraful are doar o vechim e de vreo
C pace, pentru înţelegere şi colaborare intre popoare. In prezent, Uniu-5 automate şi maşini unelte cu coman­ 1962. 100 de ani.
dă program. L I T — 15 m ai 1960. G reutate —
g nea Sovietică împreună cu celelalto state socialiste, avind sprijinul tu-< In 1854 aici a fost construită fo rtifi­
Ca urmare a înfăptuirii programu­ 4.540 kg. caţia V ernoe, care a deven it curind
gturor oamenilor iubitori de pace din întreaga lume, sînt in stare să> lui de automatizare şi mecanizare a după aceea oraful V crnii. In 1921,
proceselor care necesită un volum A D O U A N A V Ă C O SM IC Ă -SA TE - în anii puterii sovietice, oraful a
V Împiedice Izbucnirea unui nou război mondial şl să determine re-) Cu ajutorul electronicii fost denum it A lm a -A ta . In prezent,
Jzolvarea problemelor internaţionale în interesul păcii şi securităţii po-j mare de muncă, aproape 13.000 de 1.1T — 19 august 1960. G reu ta te — acesta este un m are centru industrial,
ftiin fific f i a d m in is tr a tiv a l Kazah->
g poarelor. C muncitori din întreprinderile letone 4.600 kg. L a b o rd u l n a vei se aflau Marea familie a maşinilor de şle­ gram. Maşina automată, prevăzută stanului, cu o populaţie de aproxi­
căţeluşele „B elka" fi „Strelka", care fuit s-a îmbogăţit cu o nouă maşi­ cu un „creier-electronic de memori­ m a tiv 600.000 de locuitori.
O Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Uniunii Republicilor So-g au putut fi trecuţi din sectoare cu au fost readuse tefere pe P ăm înt. nă, care nu seamănă cu confraţii ei. zare“. tricotează pe baza unui pro­
Ea şlefuieşle suprafaţa cu ajutorul gram dat articole de cele mai dife­ Un sa te lit al S tudioului
?vletice Socialiste poporul nostru transmite un cald şi frăţesc salut oa- muncă grea in alte sectoare de muncă. A T R E IA N A V A C O SM IC A -SA - unei seîntei electrice produsă de un rite modele. Culoarea şi împletirea „ L e n f ilin 14
firelor se schimbă în mod automat.
< menilor sovietici şi le urează noi succese în construirea societăţii co- 7 E L IT — 1 decem brie 1960. G reu­ generator electronic special de im­ La 7 hm. de Leningrad, pe ţăr­
$ muniste. tate — 4.563 kg. L a bord u l navei pulsuri. Maşina şlefuieşte metalul, ix m ul G o lfu lu i Finic, în tr-u n străvechi

i OOOOOOOO ooooooo< se a fla u c lin ii „P ciolka" f i „M uşka". realizînd o puritate de cea mai înaltă D e o mie de ori poate amplifica
clasă. Viteza mărită de prelucrare lumina unei imagini roentgen apara­
U N SP U TN IC A R T IF IC IA L tul electronic „Uri-K“ realizat de spe­
preîntîmpină apariţia de fisuri pe su­ cialiştii sovietici. Datorită intensifi­
G R E U — 4 februarie 1961. G reutate prafaţa metalului. cării luminii şi contrastelor imagi­
nii, medicul poate lucra intr-o ca­
— « tâ .J tg . ie
O RAC H ETĂ SPRE P LA N ETA

V F .N U S — 72 fe b r u a r ie 1961. G r e u ­
ta te — 6.435 kg. L a bo rd u l rachetei

a fo st instalată o sta[ie interplane­

tară autom ată. La uzina constructoare de maş!n! meră luminată. Amplificatorul elec­ p a rc p ito resc, se 'a m i n ă c o n stru ire a

'A P A T R A N A V A C O SM 1C A-SA- de tricotat din Moscova a fost rea­ tronic poate fi folosit şi la fotogra­ urmi studio-salclit al Studioului cine­
1961. G reutate lizată una din prii. ele maşini auto­ fierea sau filmarea diferitelor o- m a to g r a fic „ L e n f i l m “. R e l i e f u l o r i­
7 E L I T — .9 m a r tie mate de tricotat cu comandă pro- biecte. ginal al acestor locuri oferă p o sib ili­
— 4.700 kg.

A CIN C EA N A V Ă C O SM IC A -SA - Trei recoife pe an înfr-o regiune tăţi m u ltip le pentru film ă rile in na ­
tură.
T E L I T — 25 m a r tie 1961. G r e u ta te — din Tadjikistan
Principalul corp de producţie are
4.695 kg. L a bo rd u l n a vei se afla Colhozurile din Valea Ghissar şi cipalelor culturi furajere. Pe baza a- un v o lu m de 80.000 m .c. In cele două
d in e le „ Z v io z d o c ik a ”. din sudul Tadjikistanului au obţinut cestui sistem se efectuează, de ase­ pavilioane de film a re se vo r realiza
în decurs de. un an trei recolte de menea, insămînţarea de toamnă a anual 5— 6 film e. M ontarea decoru­
N A V A S A T E L IT „VO STO K -1" pe aceeaşi suprafaţă. Ei au recoltai rilor, ridicarea fi transportarea reflec­
boabe de mazăre şi paie de mazăre culturilor de cereale şi leguminoase toarelor fi a aparatelor de film a t e
— 12 aprilie 1961, a v in d la bord cu înalte calităţi nutritive, porumb printre rindurile culturilor de bum­ va realiza cu ajutorul unui sistem
bac. de palane electrice cu telecom andă.
pe pitolul cosm onaut m aior Iuri A le- cu ştiuleţii în faza de lapte-ceară
xcevici G agarin. P entru prim a dată pentru siloz şi amestecuri de legu­ Folosind Intensiv terenurile iriga­ Intr-u n u i din pavilioane s-a am e­
minoase şl cereale pentru nutreţ najat un m are bazin. Este in curs
în istoria om enirii, un om — fiu al verde. te, colhozurile au obţinut în decurs de construire un laborator com plex
T ă rii Sovietice — a efectuat un zbor pentru tratarea peliculelor. Se pro­
Obţinerea a trei recolte pe an « de un an cîte 20.000 de unităţi nu­ iectează fi construirea unei secţii de
dincolo de graniţele terestre. N a va - condiţiile Asiei Centrale a fost fa­ tritive la hectarul de semănături. m ijloace pirotehnice.
satelit „ V o sto k-l" după ce a efectuat
o rotaţie în ju ru l P ăm ântului a ate­
rizat cu bine in regiunea dinainte
stabilită a U niunii Sovietice.

. N A U A -S A T E L n „V O STO K -2" -

6-7 august 1961, a v in d Ia bord pe

pilo tu l cosm onaut m aior G hcrm an vorizată de sistemul eficient de a- Purscfe de el eci ri cHafa îrsfrs a
griculfură, recomandat de Institutul
Stepanovici T ito v. „V ostok-2" s-a

m e n ţin u i în C o sm o s 25 d e ore fi 18 tadjic de cercetări agronomice. El Dorabas

Noul bloc energetic de nn milion de kw. In curs do construcţie în regiunea Celcabinsk şi care va fi m inute, in cursul cărora a înconjurat se bazează pe folosirea unor semă­ Lîngă aripa dreaptă a hidrocen­ mult mai puternice pentru transpor­
P a m în h il d e p este 17 ori. A u fo st nături suplimentare de amestecuri de tralei „Congresul al XXII-Ica al tul curentului continuu.
cea mal mare centrală electrică din Ural. . p a rcu rfi 700.000 km . in sp a ţiu l cos­ leguminoase şi graminee, efectuate P.C.U.S." de pe Volga, îşi au începu­
m ic, distanţă aproape egală cu cea toamna tîrziu după stringerea recol­ tul palm mari fluvii dc curent electric Linia are un aspect impunător. De
de Ia P ă m în t la L u n ă fi înapoi. telor de vară şi de toamnă a prin­ — liniile de înaltă tensiune. Una din pildă, pe piloni sînt suspendate ghir­
lande de izolatori, cintărind fiecare

ele porneşte spre oraşul-erou Volgo- peste o tonă.

De Ia sapă Ia re a c to r atom ic grad, două din ele se Îndreaptă spre La realizarea acestei magistrale
Moscova, iar a patra, pusă recent elcclrice unice au participat nu­
f C elui care pleacă să facă o călă- D irectorul sovhozului, Saltar U s- d e M. SVIRIDOV pe p ă m în t secetos. L ocalnicii p o ves­ deţ de m etal şi îţi apropii ochiul de în funcţiune, se îndreaptă spre Don- meroase întreprinderi şi instituie de
tesc că sub aceăstă tu fă este inm or- lentila unui dispozitiv asem ănător cu bas. cercetări ştiinţifice din ţară. Con­
\ tărie p rin U zbekistan i se recom an- m a n o v arată că gosp o d ă , ia a reuşit m în ta lă o tînără rusoaică, p rim u l un periscop. Se vede o lum ină ver­ structorii şi montatoril au învins cu
geolog care a pătruns în regiunea Pe această din urină circulă curent succese numeroase greutăţi: au tre­
\ dă deobicei să viziteze Sam arkandul, să obţină o recoltă bună de bum bac cluie m o to a rele b u ld o zerelo r, ale m a ­ bogată in gaze naturale din G azli. zuie intensă — m area taină a deza­ continuu, de o tensiune nemaiîntilni-
4 Buhara, H iva, să se ducă să vadă datorită unui nou sistem de iriga­ şinilor care afinează şi nivelează F ata suferea de sete, sub soarele do ­ 15 — 800 kV. Asemenea linii nu buit să treacă conducta peste Don,
ţie, fo lo sit pen tru prim a oară pe vastele întinderi ale cîm purilor noi­ gregării nucleului atom ic. există in nici o altă ţară.
4 m inunatele m onum ente arhitectonice câm purile gospodăriei. A ic i, în Ioc lor sovhozuri. D e pe acum se d is­ goritor al 7 tirkeslanului, dar n-a dat A ici, pe pla tfo rm a reactorului, Doneţul de nord, peste Unit dc cale
$ orientale — m ausoleurile de basm, de şanţuri de irigaţie au fost con­ cută ce denum ire nouă să se dea Noua magistrală este un adevărat
struite jgheaburi din bcton-annat, Stepei F lăm înde. La m icul m uzeu înapoi. Ea şi a lăsat in im a in aceste m i-a m am in tit că am citit nu de­ laborator, prototipul viitoarelor linii ferată.
m edresurile fi m ecetele cu bogatele în lungim e totală de 124 km . D r-a al organizaţiei de construcţii „G lav- nisipuri pen tru ca ea să reînvie după m u lt intr-un ghid turistic despre
lor ornam ente. D ar nu num ai prin lu n g u l acestora au fo st in sta la ţi lii- golodnostepstroi" se poale cili o in ­ cîfiva ani pentru oam eni, prin lu ­ U zbekistan cum în anul 1924 un ti­ mm:
aceste străvechi m o n u m en te este ves­ d ranţi prin care apa este debitată teresantă sugestie făcută de un oas­ m in a albăstruie a gazelor de Ia B u­ năr dintr-un sat uzbec a prim it o
tit U zbekistanul sovietic. E l are fi printr-un furtun pe plantaţiile de pete străin. E l a propus ca stepa hara. rep a rtiţie Ia o şcoală teh n ică sp e­ mm
o altă istorie fi o altă frum useţe. bumbac. R enun(îndu-se la şanţurile să fie denum ită „M ireasa apei". cială. C ind acest tinăr, pe num e
de irigaţie a p u tu t fi folosită mai Dar oam enii sovietici vor găsi pro­ In prezent, nu departe de acest A rslanov, a plecat la T aşkent, i s-au
P o rn in d la drum , am h o lă rit să larg tehnica la lucrările de în treţi­ babil un num e m ai exact, m ai cu­ loc se în tin d e tabăra constructorilor alăturat zeci de tineri d in alte lo ­
ocolim traseurile obişnuite ale tu ­ nere a culturilor, udarea acestora prinzător. F apt este că în prezent uriaşei conducte de gaze Buhara— calităţi, care au form at o întreagă
riştilor şi să vizită m oraşele apărute s-a executat m ai repede şi m ai bine. Stepa F lăm ândă seam ănă intr-adevăr U ral, o adevărată conductă a prie­ caravană. A lit de puternică era a-
cu totul recent, noile păm ânturi fi cu o m ireasă gătită. Ea s-a înrudit ten iei. care traversează terito riile ci- traefia tin erelu lu i pen tru ştiinţă.
canale, in tr-u n cnvînt să sim ţim B um bacul este cea m ai im por­ cu apa dătătoare de viată a Sir- torva republici fră ţeşti: U zbekistan,
pulsul actual al v ie ţii republicii. tantă avuţie a U zbekistanului so­ D ariei, pentru a slu ji cu credinţă T u rkm en ia , K azahstan, R .S.F.S.R . A u trecut anii. A cu m tineretul
v ie tic . P en tru această c u ltu ră sc poporul, pentru a-i răsplăti cu ge­ U zbec arc la dispoziţie sute de şcoli
„ M ir e a s a a p e i1* sapă aici kilo m etri întregi de canale, n e ro zita te m u n ca sa. T raseul conductei de gaze avan­ de cultură generală, şcoli m edii teh ­
step e n e m m g in ite sîn t ti ezite la sează tot m ai m ult spre nord. Pe nice speciale, instituie. In U zb eki­
In oraşul langliier — tinăra capi­ viată. P entru bum bac lucrează nu­ terito riu l R .S.S. U zbece se execută stan există in prezent peste 30 de
ultim ele lucrări de îm binare a sec­ instituţii de învăţăm ânt superior. N u ­
tală a Stepei F lăm înde — plopii toarelor m agistralei care sini deja m ai anul acesta, în econom ia n a ţio ­
gata. nală a republicii au început să lu ­
p la n ta ţi d e-a lu n g u l străzilor se în ­ creze peste 8.000 de sp ecia lişti cu
şiră în rînduri dese. F rontul principal al lucrărilor se studii superioare şi a proxim ativ tot
află in prezent, la intrarea în ora­ atîţia specialişti cu pregătire teh ­
M aşina goneşte pe şoseaua asfal­ m eroase institute de cercetări ştiin ­ La p o a le le s fîrtc ilo r F a rh a d şul U rghcnci. in raza căruia, peste nică m edie.
A m u-D aria, se construieşte un pod
tată. In dreapta se vă d p la ntaţii ti­ ţifice şi în treprinderi industriale, suspendat cu cabluri. F oarte cinând Pe cîţiva d intre ei i-a m in tîln it
gazele vor a ju n g e la U rghenci, iar in orăşelul ştiin ţific al A cadem iei
nere, iar în stingă şoselei — cana­ care produc m aşini pen tru recolta­ N e îndreptăm spre stincile Far- apoi va in tra în funcţiune întreaga de Ş tiin ţe a R .S.S. U zbece, lin g ă a-
conductă, in lungim e de aproxim a­ paratclc com plexe ale reactorului a-
lul sudic al Stepei F lăm înde — una rea, transportarea şi prelucrarea „au­ had, acolo unde Sîr-D aria, îm blin- tiv 2.200 km . tom ic. L ingă p u p itru l de com andă
ru lu i alb". In general, în trea g a xiiafă zilă de om, acţionează turbinele h i­ se a flă D inara R ah im o vn a A la d ja -
din cele m ai m ari construcţii hidro­ a republicii este subordonată proble­ drocentralei F arhad, de unde por­ Afomul din Taşkenf nova. Este foarte sem nificativ fa p tu l
tehnice d in ţară. E l se în tin d e pe că funcţionarea p rim u lu i reactor a-
In călătoria noastră am m ai fă ­ tom ic uzbec este d irija tă de o fe ­
o d isla n 'ă de 126 km . şi p a m ile m ei sporirii producţiei de bum bac. nesc în toate colturile republicii linii cut cunoştinţă cu un oraş tinăr al m eie. în a in te de victoria M arii R e­
republicii. D eocam dată el n u este vo lu ţii Socialiste din O ctom brie fe ­
irigai ea a S o l.000 de hectare de Cu toate condiţiile clim aterice de înaltă tensiune, pentru transpor­ prea m are, arc vreo 4.000 d e lo cu i­ m eile uzbece nici nu puteau visa la
păm ânturi desţelenite. O data cu in­ tu l curentului electric, pe care p o ­ tori, dar se bucură de aceeaşi faim ă aşa ceva.
trarea in fu n cţiu n e a acestei artere nefavorabile din arest an — gradul porul le-a n u m it cu drag „Cositele ca şi fratele său m ai m are Taşken-
de apă a început ofensiva desfăşu­ S !rinei", acolo u nde străluceşte in lul. E xista aici o clădire despre care L a aparatele de control 'dozhne-
rată îm p o triva Stepei F lăm înde. V a ­ scăzut de um iditate, fără precedent lu m in ile m e ta lu lu i topit, m în d ria U z- vorbeşte cu m îudrie fiecare uzbec. tric lucrau Marat- L a iin o v , llh o m
lorificarea ci se face prin m etode E xteriorul ci nu are nim ic deose­ K arim baiev, K ucikar U rm aşev. B u­
socialiste, n i m o d cornp le x . C onco­ ch ia r îti aceste lo cu ri — U zb ck is- bekistanuliâ — U zina m etalurgică b it: o fa ţa d ă lum inoasă, o uşă or­ nicii lor cunoşteau doar o singură
nam entată cu m o tive naţionale. Dar
Uintil a o b ţin u t o recoltă bună de „V ladim ir Ilici L enin". tehnică — sapa. N ep o ţii lor însă
bumbac, iar sovhozurile din Stepa
Flăm ândă au depăşit pla n u l d e stal

m itent cu crearea reţelei ram ificate la a ch iziţiile de bum bac. Ele s-au U zina „V. I. L e n in " d in B egovat
de canale de irigaţie, se construiesc angajat să dea peste plan- peste
şi aşezările sovhozurilor, se-lucrează 10.000 d e to n e ele „ a u r a lb ", V o r — inim a industrială a U zbekistanu-
păm ânturile. m ai trece cî/iva ani şi pe locurile lui — este prim a întreprindere si­

derurgică din republică. M eta lu l ei

U n u l d u p ă a ltu l apar la orizont, în prezent încă sem ip u stii v a apare a d a t v ia ţă m u lto r în trep rin d e ri din

orăşelele sovhoznice din piatră albă. una d in tre cele m ai m ari baze ale regiune. C u a ju to ru l B eg o va t-u lu i

Iată, de pild a , sovhozul „ G hcnnan cu ltu rii de bum bac din U .R .S.S., au fo st construite u zinele d in C ricik,

T ito v", cu casele sale de cărăm ida care va da anual pină la două m i­ A ngron, A lm a lîk şi din num eroase

de tip urban. Fiecare locuinţa este lioane tone de bum bac brut şi de alte oraşe ale R.S.S. U zbece. l"
ilum inată electric, arc canalizare, în­ alte produse agricole valoroase. C ontinuăm călătoria.

călzire centrala, instalaţie pentru ...Sosesc m ereu autocam ioane in L a 130 de km . de Buhara, in m ij­
locul dunelor m onotone d e nisip din
$ d ,lF In oraş funcţionează o şcoală. S tep a F lăm îndă, Iransporlincl sili- p u stiu l G azti, se înaltă o uriaşa tu fă du p ă ce ai in tra t in clădire şi ai posedă taina dezagregării nucleului
ca(i clin D jiza h , (e v i clin H a v a st, d e sacsaul, unică in întreaga re­ urcat la eta j, a ju n g i în tr-o sală spa­ atom ic. Ia tă ce salt a fă cu t în d ez­
f un punct sanitar, n cantină, un n fi- ţioasă, cu acoperiş de sticlă. In cen­ voltarea sa poporul uzbec, cu spri­
giune, crescută ca prin m inune aici trul ei se înaltă o instalaţie m are jin u l frăţesc al celorlalte popoare
f ciu poştal şi de telefoane, o şcoală jg h e a b u r i d in b e io n -a r m a t d in Tse- de form ă cilindrică. U rci pe un po­ ale ţării sovieticei, U.R SdS. — Aniversarea a 10 ani de la darea in exploatare a ce
\ pentru m ecaivzalori. . govat. S tep a se um ple de via tă , d u ­ naiului Volga Don „V. I. -Leuiu"j

%¦ ¦<&. *a_ „ IN FOTO; Navigaţia pe canalul Volgn-Don,

%4. V 4, -a. -a.-»kiwi* -a. ¦