Page 94 - 1962-12

PAG. i DRUMUL SOCIALISMULUI Nt. 2492

gTSTVif-n^-y.TryTT-W.»

ULTIMELE ŞTIPf^* ULTIMELE ŞT1PI V ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI » ULTIMELE ŞTIRI C tav e r m al y e m c is ii e s t e Ia© iarié
să închidă. rep rezen ta n ţa

b r i t a n i c ă «lisa T a iz

?esa franceză despre scrisoarea Congresul Partidului Nofä de profest SANAA 28 (Agerpes). — nizată după întrevederea cu însărcP
a Ambasadei sovietice La 27 decembrie, vicepreşedintele şi natul cu afaceri engiez, Al Baidani şi-u
adresată de N.S. Hruşciov dem ocrat din G uineea din Washington adresată ministrul de externe al Republicii A- exprimat nedumerirea că „guvernul bri­
Departamentului de Stat rabe Yemen, Al Baidani, l-a primit pe tanic întîrzie să recunoască noul guJ
Sui Adenauer CONAKRY 28 (Agerpres). partidului şi poporului Repu­ însărcinatul cu afaceri al Angliei, C. vern revoluţionar yemenit, în timp cd
La 27 decembrie la Canakry blicii Guineea. El a chemat pe al S. U. A. Gandy, căruia i-a cerut noi lămuriri Republica Arabă Yemen a fost recu­
PARIS 23 (Agerpres). — pentru atenuarea tensiunii internaţionale, membrii partidului şi Întregul rsupra poziţiei guvernului englez faţă noscută de O.N.U. In asemeneă' con'
Scrisoarea adresată de N. S. Hruş­ ci, dimpotrivă, prin politica sa compli­ s-a deschis cel de-aă Vl-lea MOSCOVA 28 (Agerpres). TASS de Republica Arabă Yemen. După cutn Uiţii, a spus ei, pare şi mai stranii
ciov, şeful guvernului sovietic, lui că şi întîrzie rezolvarea unor proble­ Congres al Partidului democrat popor să lupte cu şi mal multă transmite: te ştie, Anglia îşi menţine la Taiz, foŞ- faptul că Anglia îşi mai menţine ofi­
Konrad Adenauer, cancelarul R.F. Ger­ me arzătoare ca semnarea tratatului din Guineea. La congres parti­ energie pentru prosperitatea e- la capitală a Yemenului, un oficiu di­ ciul diplomatic de la Taiz, bucurîndu-saţ
mane, este comentată pe scară largă de de pace german şi normalizarea situa­ cipă 1.669 de delegaţi, precum comomică a ţării, pentru unita­ Ambasada U.R.S.S. din Washing­ plomatic, deşi nu a recunoscut încă totodată de imunităţi diplomatice” .
întreaga presă franceză. „l’Humanite”, ţiei din Berlinul occidental. ton a remis Departamentului de Stat noul guvern yemenit. Alai mult, An­ Din declaraţia lui Al Baidani a reieşit
„Liberation”, „Le Figaro”, „La Nation’ şi oaspeţi din Mali, Tanganica, tea africană împotriva imperia­ al S.U.A. un protest în legătură cu glia continuă să trimită prin contra­ că guvernul yemenit este hotărît să
si alte ziare publică pasaje din această Ziarul „Les Echos”, organul' cercuri­ lismului, .colonialismului şi neo- reţinerea ilegală a cetăţeanului so­ bandă arme şi agenţi plătiţi pentru a închidă reprezentanţa diplomatică dai
scrisoare sau expun în amănunţinle lor de afaceri, declară că mesajul Iul Ghana şi din multe alte ţări vietic V. I. Karaţub de către auto­ submina noul regim yemenit. la Taiz în cazul în care Anglia va
conţinutul ei. africane. colonialismuTui. rităţile poliţieneşti americane. Postul de radio Sanaa anunţă că în continua să refuze recunoaşterea nou­
„Hruşciov spune lui Adenauer: „Prin N. S, Hruşciov „sună ca un act de După raportul comisiei de ve­ cadrul unei conferinţe de presă orga­ lui guvern yemenit.
politica dv. puneţi în primejdie viaţa Intr-un cuvint de deschidere In nota adresată la 25 decembrie
acuzare”. secretarul general al partidului rificare a mandatelor, au rostit ambasada subliniază că aşteaptă ca De ce a fost amînată întrunirea A.S.A.S.
democrat, Seku Ture, a caracte­ cuvlntări de salut reprezentanţi Departamentul de Stat să ia măsuri
Agenţia France Pre’sse într-o serie ai organizaţiilor panafricane necesare pentru a nu mai permite MANILA 28 (Agerpres). — ţele crescînde care în ultima vreme a»;
rizat' acest congres drept Înce­ pe viitor repetarea unor asemenea Corespondentul agenţiei U.P.I. la
dintr-o serie de ţări ale Africii. cazuri do abuz grosolan al autori­ Manila anunţă că întrunirea miniştri­ meninţă să dizolve această grupare”.
putul unei noi etape în viaţa’ tăţilor poliţieneşti americane faţă de lor statelor membre ale Asociaţiei sta­ După cum şî ştie, Asociaţia state­
cetăţeni sovietici.
a milioane de oameni” — sub acest de telegrame transmise cu menţiunea telor Asiei de Sud-Est, ce urma să ai­ lor Asiei de sud-est (A.S.A.S.) este q
In notă se arată că V. I. Karaţub, bă loc luna viitoare, a tost amînată. organizaţie agresivă in Asia de sud-
titlu ziarul „l'Humanite” publică prin­ „urgent", expune scrisoarea preşedinte­ G reviştii americani continuă lupta cu în d îrjire care s-a aflat zilele acestea Ia Chi­ Motivul amînării, scrie coresponden­ est, din care fac parte Malaya, TaN
cipalele teze din scrisoarea preşedin­ cago în vederea unor tratative cu tul, este necesitatea unei perioade tn landa şi Filipinele, folosită de pute­
telui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. lui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., NEW YORK 28 (Agerpres). pentru a descarcă nişte lăzi cu ba­ una din firmele comerciale ameri­ cursul căreia să fie atenuate divergen­ rile imperialiste în lupta împotriva miş­
N. S. Hruşciov. nane de pe un vapor aflat în port. cane a fost reţinut pe stradă de cării de eliberare şi în general în sco­
Ziarul scoate în mod deosebit în evi­ In cadrul grevei docherilor de pe Greviştii i-au oprit pe spărgătorii de poliţişti, In timp ce se întorcea la puri agresive în această parte a lumii.
denţă pasajele din scrisoare în care Posturile de radio au anunţat pe grevă, dar aceştia au primit sprijin hotel.
se spune că R.F. Germană nu are abso­ scurt, în cadrul buletinelor de ştiri, coasta Atlanticului şi golfului Me­ din partea poliţiei.
lut nici un drept asupra Berlinului occi­ despre conţinutul scrisorii şefului gu­ xic în S.U.A. a avut loc la 26 de­ Toate protestele legitime ale lui
dental şi că prin maşinaţiunile sale vernului sovietic adresată cancelaru­ cembrie un prim incident. La Gal- Agenţia United Press Internatio­ Karaţub şi cererea sa de a i se da
Adenauer împiedică realizarea unui a- lui vest-german. veston, statul Texas, un grup de nal anunţă că potrivit declaraţiei posibilitatea să ia legătura cu con­
cord între marile puteri, iar guvernul spărgători de grevă a încercat să unui conducător al grevei docheri­ sulul sovietic de la Washington au
treacă linia pichetelor greviştilor lor, aceasta „îşi manifestă o efi­ rămas fără răspuns. La secţia de
poliţie el a fost reţinut pînă a doua
federal începe să-i obişnuiască în mod cienţă de sută la sută pretutindeni Ei Ia ora 9 dimineaţa iar după a-
ceca adus în faţa unui tribunal unde
ireptat pe germani cu ideea posibilită­ B ra zilia sp o reşte com erţul cu ţă rile de-a lungul coastelor Atlanticului". a fost acuzat de „încălcarea ordl-
ţii izbucnirii unui război fratricid, al ic nei publice“. V. I. Karaţub a fosl
germanilor împotriva germanilor. socialiste eliberat intrucît tribunalul nu a a-
NEW YORK 28 (Agerpres). vut nici un fel d6 dovezi pentru
„Liberation” informează în amănun­ RIO DE JANEIRO 28 (Ager­ ţionale“ aduce mari prejudicii De 21 de zile continuă -greva ti­ a-I trage Ia răspundere.
ţime pe cititorii săi despre scrisoarea pres). economiei Braziliei. El a decla­ pografilor din New York, declarată
şefului guvernului sovietic. Ziarul sub­ rat că In perioada 1953—1961, in sprijinul cererilor de mărire a francezi în grevă
liniază că Adenauer nu a făcut nimic La 27 decembrie şi-au început ca urmare a reducerii preţuri­ salariilor şi îmbunătăţire a condi­
lucrările Grupul de coordonare lor Ia mărfurile exportate, Bra­ ţiilor de mancă, fără ca să se în­
a comerţului cu ţările socialiste zilia a pierdut peste două mili­ trevadă nici o perspectivă de so­
ale Europei de răsărit, creat re­ arde dolari. Aceste pierderi au luţionare a ei. După cum transmite
cent' printr-o hotărîre a guver­ crescut în mod deosebit In ul­ agenţia Reuter acessia este „cea
nului Braziliei. Primul ministru timii trei ani. Anual ele au de­ mai îndelungată şi mai costisitoare
şi ministru al afacerilor externe păşit suma de 500 milioane do­ grevă din istoria oraşului New
al Braziliei. I-îermes Lima, care a lari. > York". Ca urmare a grevei, araîă
luat cuvîntul la ceremonia care a agenţia, patrona ziarelor pierd zil­
avut loc cu acest prilej, a su­ Sporirea schimbului comercial nic 1.390.003 dolari proveniţi dto pu-
bliniat necesitatea lărgirii legă­ cu ţările socialiste, a declarat b!*rit--te şi 300.090 de dotări rezul­
turilor comerciale ale Braziliei tat al vînzării ziarelor.
cu ţările socialiste. Lima, corespunde intere elor su­
perioare ale Braziliei. El nu se Lucrătorii poştali
Hermes Lima a demonstrat bazează pe motive politice sau
apoi prin fapte concrete că co­ ideologice ci numai pe avantaje
merţul numai cu ţările ,.tradi­ economice reciproce.

La miezul nopţii spre 28 decembrie, vcndicărilc privind îmbunătăţirea con­

Anul 1963 —an al învăţămîntului pe toi cuprinsul Franţei a Început gre­ diţiilor de muncă şi majorarea sala­
va de 24 de ore a lucrătorilor poştali riilor.
RIO DE JANEIRO 28 (Ager­ şcoala. Reţeaua şcolară se află declarată la chemarea celor două uniu­ .A..
pres). — în stare de delăsare şi înapoiere. ni sindicale — Confederaţia Generală a Potrivit ştirilor sosite Ia Paris, gre­
Jumătate din copii care intră în Muncii şi Confederaţia Franceză a oa­ va lucrătorilor poştali a luat o amploa­
Joao Goulart, preşedintele şboala primară o părăsesc încă menilor muncii, creştirii. Lucrătorii de re foarte mare. După Cum anunţă a-
Braziliei, a făcut o declaraţie in în primul an de Învăţământ. !a telecomunicaţii au hotărit să recur­ genţiile France Presse şi „i’Union
care a subliniat că anul 1963 vâ gă la greva generală în legătură cu Française d’information”. Ia cele mai
intra în istoria Braziliei ca un Goulart a declarat că a fost mari noduri ce telecomunicaţii nu s-au
an al învăţămîntului. elaborat un plan trienal de com­

Actualmente, declară Goulart, batere a analfabetismului. refuzul guvernului de a Ie satisface re- prezentat la lucru între 80 şi ICO ia
analfabetismul ridică mari ob­ sută din întregul personal.. La Dijon,
stacole in calea participării Exfinderea sfării excepfionaîe în Peru Mans, Rennes, La Rochelle, Vannes, TOKIO: Aspect de la cea de-a treia acţiune unită a jjaun-
populaţiei la viaţa politică, eco­ pe mesele de cartare zac mormane citorilor împotriva aşa-zisei ,,ra ţiorializări industriale“.
nomică şi socială a ţării. El a uriaşe de scrisori şi colefe de care nu
LIMA 28 (Agerpres). — potriva exploatării, concedierilor şi sa­ se atinge nimeni. Telefoanele sună în Chomba provoacă noi ciocniri cu frupele
informat că din cei 40 milioa­ Agenţia United Press International lariilor mizere. Declararea stării ex­ zadar — telefonistele sînt şi ele în
ne de locuitori care au depăşit anunţă că junta militară guvernamen­ cepţionale în Provincia CuzCo a iost grevă. • O.N.U.,
tală din Peru a extins starea excep­ anunţată după ce în această provincie
Proiect pentru statuia Libertăţii la virsta de 18 ani, 2 0 de milioane ţională pe timp de 30 de zile şi asu­ s-au produs ciocniri între poliţie şi „Vom continua lupta pentru satis­ NEW YORK 23 (Agerpres). relatează corespondentul din Elisa­
Bonn. facerea revendicărilor noastre juste şi Intre trupele O.N.U. şi jandarme­ bethville al agenţiei Associated
sînt analfabeţi. In virtutea con­ pra provinciei Cuzco. Starea excep­ ţărani. Potrivit agenţiei, unul din mem­ vom obţine victoria” — spun condu­ ria katangheză au avut Ioc noi cioc­
(Desen din „Krokodil“). ţionala declarată anterior în provinciile brii guvernului a declarat Ca „guver­ cătorii sindicatului lucrătorilor poşta'i. niri şi schimburi de focuri în îm­ Press.
stituţiei ei sînt lipsiţi de dreptul Junin şi Pasco a survenit după inten­ nul va face tot ce este necesar pentru prejurimile oraşului Elisabethville, Luptele au început la 27 decem­
sificarea acţiunilor maselor populare îm­ a pune capăt „acţiunilor".
de vot. Din cei 14 milioane de brie şi au continuat în dimineaţa

copii brazilieni de vîrstă şcolară
numai jumătate frecventează

de 28 în pofida tuturor încercărilor

ROMÎNIA LA O.N. Uo. şit în ciuda opoziţiei unor mari muri sociale diferite, Balcanii parea la cea de-a I5-a sesiune reprezentanţilor O.N.U. de a-1 con­
puteri occidentale interesate in reunind atit ţări socialiste cit şi a Adunării Generale a O.N.U. a vinge pe Chombe să înceteze văr­
profiturile de pe urma exploată­ capitaliste. Tocmai de aceea unei importante delegaţii a ţă­ sarea do singe.
rii terenurilor petrolifere. De a- propunerile făcute de România rii noastre conduse de preşedin­
Conţinutul politicii externe a formă largă a tuturor forţelor de către alta, fiind incompati­ semenea, tot in cadrul O.N.U., la O.N.U. in problema dezvol­ tele Consiliului de Stat, Gheor­
Interesate în menţinerea păcii, bilă cu Carta O.N.U. şi cu prin­ Rominia a făcut propunerea tării colaborării regionale între ghe Gheorghiu-Dej. Prezenţa de­
Republicii Populare Romine este Indiferent de concepţiile lor po­ primită cu interes privind dez­ statele europene au fost primi­ legaţiilor ţărilor socialiste la
determinat de caracterul orîn- litice, sociale sau economice. cipiile de civilizaţie ale acestui voltarea Învăţămîntului în teri­ te cu deosebit interes. înalt nivel, după cum arăta to­
duirii de stat socialiste căreia îi secol. toriile de sub mandat. varăşul Gheorghe Gheorghiu-
este proprie dragostea de pace, In acest sens poate fi dată Manifestând grija faţă de
Fidelă acestei cauze — cea a Consecventă politicii sale de
promovare a principiilor coexis­
lupta pentru interesele vitale ale ca exemplu atitudinea ţării libertăţii şi independenţei po­ tenţei paşnice, R.P. Romînă se soarta tinerei generaţii a lumii, Dej, „a adus In incinta O.N.U. NEW YORK. Organizaţia vetera­
poarelor — Republica Populară preocupă de reglementarea pro­ faţă de marile probleme care suflul unei diplomaţii noi, cave nilor de război americani a adresat
poporului. Definind coordonate­ noastre în problema dezarmă­ Romînă îşi dezvoltă şi îşi întă­ blemelor litigioase aflate in sus­ frămîntă tineretul secolului al nu se ascunde de popoare, ci se veteranilor de război sovietici1 un
reşte legăturile cu noile state a- pensie pe arena internaţională. XX-lea supus de unele cercuri desfăşoară in văzul acestora, mesaj de felicitare cu prilejul Anu­
le acestei politici, tovarăşul rii. Ca membră a Comitetului părute pe harta lumii. Relaţii­ La ultima sesiune a Adunării din Occident unei educaţii mi­ tocmai pentru că răspunde inte­ lui nou. „Acum cînd se termină ve­
le politice şi economice ale Ro­ Generale a O.N.U., Rominia, ca litarista şi şovine, deiegaţia chiul an şi începe anul 1963, sa
Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre- celor 18, R.P.R, a urmărit in mâniei cu noile state independen­ membră nepermanentă a Consi­ R.P. Romine Ia O.N.U. a iniţiat reselor vitale, abordează deschis spune în mesaj, veteranii de război
te din Asia, Africa şi America liului de Securitate, a sprijinit o discuţie largă în această pro­ problemele de Importanţă fun­ americani şi familiile lor adresează
* şedinţele Consiliului de Stat al tot cursul desfăşurării lucrărilor Latină cunosc o largă dezvolta­ acele propuneri urmărind re­ blemă. Adoptarea declaraţiei damentală pentru oamenii mun­ din toată inima urări veteranilor
re. O manifestare a acestei poli­ zolvarea prin tratative a situa­ propuse de delegaţia ţării noas­ cii din întreaga lume şi-i chea­ de război sovietici şi familiilor lor.
R.P. Romine, spunea : „Alături comitetului să contribuie la rea­ tici o constituie şi recenta vizi­ ţiei încordate din regiunea Mă­ mă să-şi aducă contribuţia lio-
rii Caraibilor. In spiritul decla­ tre, urmărind „promovarea în tărîtoare la rezolvarea lor". Sperăm că in anul care vine so
de celelalte ţări socialiste R.P. lizarea unui acord privind de­ tă a preşedintelui Consiliului de raţiei guvernului romln privind rindurile tineretului a ideilor pă­ vor realiza între S.U.A. şi U.R.S.S;
Stat al R.P. Romine, Gheorghe acţiunile agresive ale S.U.A. Îm­ cii, respectului reciproc şi înţe­ Alegerea R.P. Romine ca mem­ contacte mai largi pentru a se a-
Komînă duce o politică de apă­ zarmarea generală şi totală, Gheorghiu-Dej, şi a preşedinte­ potriva Cubei, delegaţia romînă legerii Intre popoare“, ar însem­ bru nepermanent al Consiliu- junge la relaţii do prietenie mai
lui Consiliului de Miniştri al na un important pas înainte pe lui de Securitate pe anul 1962, strînse în scopul lichidării oricărei
rare fermă a păcii, de micşora­ prezentînd mai multe propuneri R.P.R., Ion Gheorghe Maurer, în a acţionat pentru menţinerea şi calea fericirii tinerei generaţii propunere în favoarea căreia au primejdii de neînţelegere şi con­
Indonezia, India şi Birmania. întărirea păcii şi eliminarea pe­ de influenţele unei educaţii no­ flicte intre ţările noastre“.
re a încordării internaţionale şi proprii atit în ceea ce priveşte ricolelor care planează deasu­ cive. Remareind acest aport nu­ votat 75 de delegaţii, s-a bucu­
In cadrul O.N.U., delegaţia pra lumii. Reprezentanţii R.P. meroase delegaţii au sprijinit rat de o apreciere deosebit de RAWALPINDI. Tratativele indo-
de promovare a coexistenţei paş­ fondul discuţiei, cit şl procedura R.P. Romine a sprijinit activ a- Romine la O.N.U. au avut între­ favorabilă. Iată numai cîteva din pnkistaneze in problema Kaşmiru-
doptarea istoricei Declaraţii cu vederi cu U T'hant, secretarul propunerile ţării noastre, su­ declaraţiile făcute cu acest pri­ lui, care începuseră Ia 27 decem­
nice“. de desfăşurare a lucrărilor co­ privire la acordarea independen­ general al O.N.U., comunicând bliniind, după cum a făcut re­ lej de şefii unor delegaţii: „Con­ brie la Rawalpindi, capitala Paki­
ţei ţărilor şi popoarelor colo­ poziţia guvernului romln care prezentantul Indoneziei, că „a- tribuţia R.P. Romine la O.N.U. stanului, au iost suspendate. După
Toate actele de politică inter­ mitetului, propuneri în majori­ niale. La cea de-a XVII-a se­ sprijină atitudinea constructivă, doptarea unei asemenea decla­ este recunoscută" (Abdul Rah- cum reiese din relatările agenţiei
siune a Adunării Generale a servind interesele păcii, adop­ raţii poate fi deosebit de uti­ man Pazhwak — Afganistan). Associated Press, conducătorii de­
naţională ale R.P. Romine sînt tate adoptate de conferinţa de O.N.U., care şi-a încheiat lucră­ tată de guvernul sovietic. Po­ lă, dată fiind importanţa pro­ „Trebuie subliniată atitudinea legaţiilor au anunţat că tratativele
rile zilele trecute, Rominia a punerilor şi problemelor de care constructivă a R.P. Romîne pe
expresia practică a acestor prin­ la Geneva. In cadrul dezbateri­ participat din plin la dezba­ porul şi guvernul nostru şi-au linia rezolvării pe cale paşnică la nivelul miniştrilor vor fi reluate
teri în legătură cu modul de manifestat adeziunea faţă de se ocupă". Iar delegaţia Maro­ a problemelor Internaţionale, la 16 şi 17 ianuarie la Delhi.
cipii. Ih acest sens ne vom lor de la O.N.U. a problemei de­ traducere în viaţă a acestei de­ lupta poporului cuban pentru a- cului, salutând acest document, acţiunile, iniţiativele ei pozitive“
claraţii, dîndu-şi votul în favoa­ părarea independenţei şi suve­ arăta că „el recomandă căi e- (Ălhaji Muhammed Ngileruma— NEW YORK. Preşedintele Colum­
opri în rindurile ce urmează in zarmării, delegaţii ţării noastre rea lichidării regimurilor colo­ ranităţii patriei sale. îicace pentru sprijinirea păcii Nigeria). „Prezenţa României In biei a semnat legea cu privire la
niale din Angola, Africa de sud, şi cooperării între naţiuni“.' devalorizarea pesoului columbian.
mod special asupra activităţii au reafirmat dorinţa guvernu­ Rhodesia etc. In cursul ultime­ înţelegând că drumul cel mai acest organ însemnat al O.N.U. După cum anunţă agenţia Associa­
lor sesiuni ale Adunării Gene­ lesnicios spre o largă înţelegere Pe aceeaşi linie a strîngerii
pe care o desfăşoară Rominia lui romln de a se trece de la rale a O.N.U. Rominia a fost a- internaţională poate fi netezit colaborării Intre state, delegaţia este încă o garanţie pentru ţă­ ted Press, noul curs de schimb al
lături de ţările care au votat prin înţelegeri regionale, guver­ R.P. Romine împreună cu alte monedei columbiene este de 9 pe-
în cadrul Organizaţiei Naţiu­ vorbe la fapte prin realizarea pentru primirea unor noi state nul romîn a făcut numeroase 36 de delegaţii, a propus o re­ rile mici care luptă pentru in­ sos pentru un dolar în loc de 6,7
ca membre ale O.N.U. Cu deose­ propuneri atit ţărilor direct in­ zoluţie care a fost adoptată In pesos cum era în trecut.
nilor Unite. dezarmării generale şi totale bit interes au fost salutate pro­ unanimitate, In legătură cu sta­ dependenţă şi libertate, că in­
punerile făcute de ţara noastră teresate, cit şi in cadrul organi­ bilirea unor principii ale legis­ NDOLA. De 10 zile continuă greva
In anul 1955 Republica Popu­ sub un strict control internaţio­ privind dezvoltarea industriei zaţiilor internaţionale pentru laţiei internaţionale privind re­ teresele lor vor fi apărate". (De­ declarată de 500 de muncitori afri­
petroliere în ţările slab dezvol­ transformarea Balcanilor într-o laţiile prieteneşti şl de colabo­ cani de la uzinele de cupru din
lară Romînă devine membră a nal. Un prim pas în această di­ zonă a păcii. Adoptarea unor a- rare între state în conformitate Ndola (Rhodesia de nord). Aceşti
tate. Nenumărate delegaţii atit semenea propuneri ar putea cu Carta O.N.U. muncitori sprijină greva declarată
0. N.U. De aitoituai, cu prilejul recţie l-ar putea constitui înce­ ale statelor din Orientul Mijlo­ de cei 6.800 de mineri africani de
ciu şl Apropiat, cit şi din Ame­ servi ea exemplu de coexistenţă însemnătatea pe care o acor­
fiecărei sesiuni a Adunării Ge­ tarea experienţelor nucleare, rica Latină au sprijinit aceste dă R.P. Romînă activităţii Or­ la mina de cupru „Roan Antiioupe
ganizaţiei Naţiunilor Unite a Copper Mines“.
nerale ca şi în perioadele din­ care ar face să dispară amenin­
Tratativele duse cu administraţia
tre sesiuni, R.P. Romînă şi-a ţarea ce planează deasupra o- societăţii au rămas iără nici un re­

adus contribuţia, prin propuneri menirii ca urmare a posibilită­

proprii şi prin sprijinirea unor ţii infectării atmosferei. Tocmai

acţiuni utile, Ia reglementarea de aceea, R.P. Romînă a votat

prin tratative a marilor proble­ la O.N.U. pentru interzicerea ex­
me internaţionale. Diplomaţia perienţelor nucleare în toate me­

Romîniei„socialiste se caracte­ diile începind de la 1 ianuarie

rizează la O.N.U. ca şi în afara 1963. Din păcate această cere­

acestei organizaţii printr.o ac­ re a majorităţii statelor mem­

ţiune fermă urmărind salvgar­ bre ale O.N.U. nu şi-a găsit încă

darea păcii, prin Izolarea acelor deplina înţelegere în rlndul sta­

cercuri care se opun însenină­ telor occidentale care posedă ar. legatul Cubei )i !

rii atmosferei internaţionale, iar me atomice: Statele Unite, An­ Rindurile de mai sus sînt rdoar
o scurtă trecere în revistă a ac­
pe de altă parte se manifestă glia şi Franţa. tivităţii R.P. Romîne la O.N.U.,
prin supleţe şi elasticitate, prin Un alt mare grup Se proble­ activitate pusă în slujba pro­
movării coexistenţei paşnice a
căutarea şi punerea în valoare me aflat în atenţia Importantu­

a posiMM+ă Mior de înţelegereîn- lui for internaţional sînt cele

1. re sta+3 cu regimuri sociale di- privind promovarea egalităţii In. colaborării active între state.

r?ri'e. De asemenea, prin politi­ tre popoare şl naţiuni, asupri­ I. MANEA

ca sa R.P. Romînă deschide rea colonială; exploatarea po­ zultat. —I J
ţ:-ă--r-i------p--r-o--p--u---n--e-r--i---a--d--o--p--t-a--t-e----p--î-n--ă---l-a----s--î-î-r---------p--a-ş--n--i-c--ă-----î-n--t--r-e-----s--t-a--t-e--l-e----c--u-----r-e- g_-l-------f-o---s-t----d--e--m--o--n--s-t-r-a--t-ă---ş:-i--d--e-- p:-a--r-t-i-c-l-------------------------c--o--m---e--n--t-a--t-o--r----A--g--d--r-p- r-—es
căile unei întâln_ir_i _p_e___o_ _p_l_a_t____l_it_i_c_ă__s_a_u__e_c_o_n__o_m_i_c_ă__a__u_n_e__i :v l --------- - 7

:-------------:----------------

Redacţia şi administraţia zjarului -.ştr, 6 Martie ry, 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar ăenform aprobării Direcţiei Generale P.Ţ.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea RoJijfrafiţă !,1 Mal* *•> Deva»