Page 95 - 1962-12

Trăiască a 15-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romîne!

 !' , v v5Ü

rPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI ' —<r"1r“"*r"1/—r-’r*' / ’i •1

, „ Credincios atotbiru itoarei î n v ă ţ ă t u r i m arxist~ ]

Eleniniste, nm i unit, m ai pu tern ic clecît oricîncl, u rm at ca )

f încredere şi h otărîre de m ase, p a rtid u l nostru conduce i

1* *1

c p o p o r u l s p r e un v iito r de f e r ic ir e ş i bu n ăstare“

L*
(D in expunerea to varăşului G heorghe G heo rg h iu -D ej rostită la şedinţa S olem nă a M arii )

*1d u n ă r i N a tio n a le )* 1

~]

Dum inică 30 decembrie 1962 6 pagini 30 bani ]

Anul X IV . Nr. 2493

ŞEDINŢA SOLEMNĂ A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE

A 15-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romîne

a Expunerea făcută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej

Tovarăşi, turală. Tineretul ţării noastre, che­ înfricati pentru li­ T3 tivilatca, demon- largi mase populare, că orice îm­ Numai sporul obţinui în aceas­
zăşie de. nădejde a viitorului Repu­ bertatea celor ce §j strînd in faple cit potrivire din partea tui este sortită tă perioadă. in valoare dc peste
La 30 decembrie, poporul nostru blicii, îşi pune cu însufleţire întrea­ muncesc. eşecului şl ar- aven urmări grave, .'!7 miliarde lei. reprezintă de
sărbătoreşte împlinirea a 15 ani de la ga energie creatoare în slujba ortn- dc bine se poale regele a trebuit să accepte abdica­ două ori şi jumătate întreaga pro­
evenimentul măreţ din istoria ţării duirii socialiste. Călcînd în picioa­ rea. să semneze actul dc abdicare ce ducţie industrială a anului 1948.
noastre — proclamarea Republicii re interesele natio­ lipsi ţara de aşa-nu- t s-a înmtnat.
Populare Romîne. Cu prilejul acestei Alianţa muncitorească-ţărănească nale, independen­ Realizările cele mai importante
glorioase aniversări permiteţi-mi, to­ s-a ridicat pe o treaptă mai Înaltă, ta şi suveranitatea niilul „factor con­ La răspindirea acestei veşti, pretu­ s-ati obţin •¦t in ramurile conducă­
varăşi deputaţi şi deputate, ca in nu­ unitatea moral-poiitică a întregului ţării, monarhia a tindeni în tară, ia oraşe şi sale, au toare 'ale industriei, care determina
mele Comitetului Central al Partidu­ popor a devenit o puternică forţă aservit Rominia stituţional“, cum o- avut loc manifestări pline de însu­ progresul întregii economii; astfel
lui Muncitoresc Romîn, al Consiliu­ motrice a progresului societăţii. capitalului străin, fleţire si entuziasm a!o oamenilor in perioada 1960—1962 producţia si­
lui de Stat şi al guvernului, să vă a transformat-o în bişnuia reacţiunea muncii, care vedeau tn răsturnarea derurgiei şi construcţiilor de ma­
adresez călduroase felicitări dumnea­ Oamenii muncii sînt conştienţi că hinterland agrar monarhiei şl proclamarea Republi­ şini ,i crescut cu peste 70 la sulă,
voastră şi întregului popor romîn ! măreţele realizări obţinute in aceşti al marilor puteri să denumească mo­ cii Populare, expresia prăbuşirii de­ a industriei chimice cu peste 80 ia
(Aplauze puternice, prelungite). r.ni se datoresc politicii înţelepte a imperialiste, in­ finitive a puterii bnrghezo-moşieroşti. suia. producţia de energie electrică
Partidului Muncitoresc Romîn, care tr-un pion al po­ narhia. (Aplauze puternice). şi termică cu 60 Ia sută; puterea in­
A 15-a aniversare a Republicii este se călăuzeşte cu fidelitate după în­ liticii externe reac­ stalată în centralele electrice numai
intîmpinată de masele oamenilor mun­ văţătura inarxist-leninstă. întregul ţionare a acestora. După eşecul „gre­ Idealurile pentru care au luptat ji in aceşti trei ani este mai mare de-
cii cu satisfacţia nădejdilor împlinite nostru popor urmează cu încredere şi-au vărsat sîngele cei mai buni cit întreaga putere instalată in tim­
5i a roadelor bogate care au încu­ partidul, hotărît să înfăptuiască po­ Sub oblăduirea vei regale“, la ce­ fii ai poporului romîn — libertatea pul regimului burghezo-mosiere.se.
nunat lupta lor eroică şi eforturile litica sa. a cărei justeţe s-a verificat monarhiei a avut şi independenta patriei, dreptul ce­
depuse cu tenacitate şi abnegaţie în in practică loc înscăunarea rerea puterilor oc­ lor ce muncesc de a fi singurii slă- Muncitorii, inginerii şi lehnidcnii
toţi aceşti ani. dictaturii fasciste pîni ai destinelor lor — şi-au gă­ din toate ramurile au câştigat o ex­
Intrind în cel de-al lG-lea an al şi aruncarea ţării cidentale, repre­ sit astfel înfăptuirea. Proclamarea perienţei vnloioasă şi dispun <le ca-
Proclamarea Republicii Populare Republicii, poporul nostru priveşte in odiosul război Republicii Populare a însemnat cu­ pacitatea tehnică şi organizatorică
Romîne a deschis înaintea patriei cu încredere viitorul şi-şi mobili­ zentanţii celor trei cerirea deplină a puterii de către necesară pentru a face fata cu cin­
noastre calea celor mai profunde zează toate forteie pentru realizarea antisovietic, care a clasa muncitoare în alianţă cu ma­ ste luturor sarcinilor de creştere în
transformări înnoitoare. Cea mai mă­ măreţului obiectiv trasat de partid adus Rominia în mari puteri clin sele largi ale ţărănimii. ritm susţinui a producţiei. Industria
reaţă cucerire din această perioadă — desăvîrşirea construcţiei socia­ pragul catastrofei constructdaio. do maşini este în mă­
Istorică o constituie victoria deplină liste şi crearea condiţiilor pentru nationale. coaliţia antihilie- Prin conţinutul de clasă, prin func­ sură s«i realizeze maşini, utilaje şi
a socialismului la oraşe şl sate. (A- trecerea treptată Ia construirea co­ ţiile sale îndreptate spre slujirea in­ instalaţii perfecţionate, cu calităţi
plauze Îndelungi). A fost lichidată munismului i (Aplauze furtunoase). împotriva politi­ ristă (S.U.A.. An­ tereselor fundamentale ale poporului, şi performanţe corespunzătoare ce­
pentru totdeauna exploatarea şi a- cii de trădare a ca şi prin întreaga sa activitate, sta­ rinţelor tehnicii moderne. Este sem­
suprirea omului de către om. Tovarăşi, intereselor funda­ glia, U.R.S.S.) au tul democrat-popular întruchipează nificativ că, in timp ce sul) regimul
mentale ale ţării, puterea politica a oamenilor muncii; trecut ţara noastră importa 95 la
S-a schimbat din temelii înfăţişa­ Acum, cînd sărbătorim a 15-a ani împotriva exploa­ stabilit ca în guver­ formele de organiz.nre a statului şi sută din ulildjul industrial, in pre­
rea tării. Puternică, liberă, stăpînă pe versare a proclamării Republicii, este tării hrăpăreţe, lip­ metodele de exercitare a puterii asi­ zent întreprinderile consiructoare
soarta sa, Romlnia a înflorit In a- bine să ne amintim de stările de iu sei de drepturi nul Groza să fie in­ gura participarea activă, permanentă, de maşini salisfac pesle 70 la 'sută
ceşti ani sub soarele Republicii, s-a cruri ce erau caracteristice monar cetăţeneşti şi a nemijlocită, a celor mai largi mase din nevoile intenţie, mult sporite
transformat într-o ţară înaintată, cu hiei, regimului burghezo-moşieresc regimului de teroa­ clus cile un repre­ la conducerea treburilor obşteşti. In din punct tio vgţlţre al volumului
« industrie şl o agricultură socialis­ re ca metoda de aceasta constă izvorul forţei de ne­ şi complexităţii, şj^asigură exportul
tă. în contippă dezvoltare, o ţară Dinastia de Hohenzollern, înscău guvernămînt, au zentant a) celor biruit a orînduirii noastre de stat. unor maşini şi 'uritxjaţii industriale.
In care pulsează viguros întreaga via­ nată la noi in ţară de cele mai Oamenii muncii, aie căror talente şi
tă social-culturală. Uzinele şi fabri­ reacţionare cercuri ale burgheziei şi luptat cu eroism două partide „isto­ capacităţi creatoare au fost înăbu­ Valorifi^jfezi siVperioară a resur­
cile moderne, noile sonde, mine şl moşierimii in scopul de a sluji ca şite şi strivite de slăpînirca clase­ selor iiatiira'^1*-'' «ţl-ny ţ!ării a deve­
centrale electrice, gospodăriile colec­ instrument ai dominaţiei lor de cla­ şi abnegaţie timp rice“ şi să aibă loc lor exploatatoare, au dovedit că ştiu nit o trăsătura eâenliălă' a dezvol­
tive tot mai puternice, noile cartiere să. a dus o politică de menţinere a să* conducă- incomparabil- mai- -bine tării industriale. In anii 1960—1962,-
de locuinţe care întineresc si înfru­ unor puternice rămăşiţe feudale, de decenii cei mai alegeri generale, în decîl regii, capitaliştii şi moşierii. dertoriiă noilor instalaţii puse iu
museţează oraşele, aşezămintele ele ÎDjplelţţe cu exploatarea capitalistă (Vii aplauze). funcţiune, valoarea produselor pe­
cultură şi învăţămînt, artă şi sănă­ şi de frinare a dezvoltării demo­ buni patrioţi, ele­ urma cărora să se troliere obţinute dintr-o tonă de ţi­
tate — toate arată ce forţe creatoa­ cratice a ţării. Experienţa partidului nostru a con­ ţei a sporit cu aproape 30 la sută^
re grandioase dobindeşle un popor ca­ mentele •democrati­ constituie un gu­ firmat încă o dată că hegemonia iar combinatele moderne clin indu­
re a scuturat jugul capitalist şi este Muncitorii supuşi unei exploatări proletariatului în frunte cu partidul stria prelucrării lemnului asigură
stăpîn pe bogăţiile ţării. necruţătoare. loviţi de o teroare ce, forţele progre­ vern în conformi­ său marxist-leninist, alianţa clasei creşterea, cu 50 la sută a valorii pro-
sălbatică; ţăranii jefuiţi de moşieri, muncitoare cu masele largi ale ţără­ duselor finite obţinute dinlr-un me­
Eroica noastră clasă muncitoare, a- chiaburi, cămătari, purtlnd povara siste ale poporu­ tate cn rezultatul nimii, precum şi cu alte pături alo. tru cub de masă lemnoasă.
vangarda de decenii a luptei poporu­ impozitelor si a datoriilor, lucrind lui în frunte a i clasa muncitoare. celor ce muncesc, statornicirea intr-o
lui pentru doborîrea puterii claselor pămintul cu mijloace primitive iar o consultării corpu­ formă sau alta a dictaturii proleta­ Iu industria bunurilor de larg
«exploatatoare, îşi îndeplineşte cu cin­ mare parte a lor lipsiţi de păndnt; Ţinînd sus steagul luminos al sal­ riatului sînt condiţii obligatorii pen­ consum producţia a sporit în prima
ste si pricepere rolul de forţă condu­ cărturarii înjosiţi, lăsaţi pradă mi­ vării tării, partidul nostru, in ciuda lui electoral. Cercu­ tru victoria revoluţiei socialiste. jumătate a planului şesenal cu a-
cătoare a societăţii. zeriei ; foametea, flagelul bolilor en­ terorii fasciste, a organizat şi o proape 50 la sută, concomitent cu
demice şi al .mortalităţii infantile, condus lupta forţelor patriotice rile imperialiste, Instaurarea Republicii Populare Ro- ridicarea continuă a calităţii produ­
Socialismul a transformai ţărăni­ analfabetismul şi înapoierea cultura­ populare împotriva dictaturii milita- mînc a constituit unul din cele mai selor şi lărgirea sorlimenlelor.
mea Intr-o clasă nouă, — ţărănimea lă — astfel arătau realităţile statu­ ro-fasciste, pentru ieşirea din războ­ apreciind greşit ra­ importante momente ale luptei oame­
colectivistă — care şi-a organizat lui „modern“, „constituţional“ — iul antisovietic, întoarcerea armelor nilor muncii sub conducerea parti­ Partidul şi guvernul au urmărit
munca şi viaţa pe baza proprietăţii stat al monarhiei burghezo-moşle împotriva Gri maniei fasciste, pentru portul de forte po­ dului pentrn transformarea revoluţio­ îmbunătăţirea repartizării teritoriale
obşteşti asupra mijloacelor de pro­ rc-şti. eliberarea patriei. nară a Rominiei. a marcat încheie­ a forţelor de pioducţie, ridicarea e-
ducţie, lucrează cu hărnicie şi avînt litice din ţară, rea etapei strategice de desăvîrşire conomk-ă a regiunilor, raioanelor şi
în gospodăriile colective, pentru a Istoria anilor de domnie a Hohen- In condiţiile ofensivei victorioase a revoluţie! burghezo-democratice şi oraşelor rămase în urmă. întreprin­
obţine an de an roade tot mai bo­ zollerniior este scrisă a i sîrlgele po­ a Armatei Sovietice, aie puternicu­ nutreau speranţa trecerea la o nouă etapă istorică — derile industriale din Moldova, de
gate. înconjurată de dragoste şi sti­ lui avînt al luptei antifasciste a po­ a inîăptuiriî sarcinilor revoluţiei so­ pildă, produc anul acesta mai mult
mă, avînd cele mai prielnice condiţii porului, în filele ei vor rămîne de porului, dásele dominante au tost că în alegeri vor cialiste, a construirii socialismului In decît întreaga producţie a ţării din
?«?creaţie, de neconceput pe vre­ cuprinse de derută, aparatul de stat patria noastră! (Aplauze îndelung anul 1948
muri, intelectualitatea aduce o con­ neşters exterminarea în masă a ţă­ ieşi învingătoare repetate).
tribuţie de preţ la construcţia econo­ n! dictaturii militaro-fasciste a In­ In primăvara acestui an s-a ter­
miei şi culturii socialiste. Ca cetă- ranilor răsculaţi în 1883 şi 1907, re­ partidele reacţio­ Tovarăşi, minat colectivizarea agriculturii,
tene egale în drepturi, femeile par­ trat In descompunere. Partidul nos­ consfinţind victoria definitivă a so­
primarea sîngeroasă a eroicelor lup­ nare. Cei 15 ani de la Înlăturarea mo­ cialismul.ii in Republica Populară
ticipă activ la conducerea tării, la tru, singura forţă politică activă a narhiei şi instaurarea Republicii re­ Romîni In lot cursul perioadei de
te aîe clasei muncitoare la Galaţi Votul poporului prezintă o perioadă de înfăptuiri transformare socialistă a agriculturii
întreaga viaţă social-politică şl cul­ tării, polarizînd în jurul lui toate a spulberat aceste măreţe, care au transformat Rominia a avut loc creşterea producţiei agri­
tn 1916, la Bucureşti în Piaţa Tea­ itUr-o ţară cu o economie socialistă cole, ceea .ce constituie un succes
forteie patriotice, antifasciste, a În­ iluzii. In alegerile unitară in plină dezvoltare. Profun­ deosebit al partidului în înfăptuirea
trului National în 1918, Ia Lupent M M : “parlamentare care dele schimbări calitative in structu­ procesului do colectivizare.
făptuit în mod consecvent politica - ' -f ra forţelor şi relaţiilor de produc­
$1 Grivita, aruncarea în închisori, w M m v M é í au avut Ioc în no­ ţie au făcut posibile ritmuri înalte Producţia agricolă acoperă in în­
de coalizare a tuturor grupărilor sl de creştere în toate ramurile, dezvol­ tregime consumul populaţiei in con­
schingiuirea, asasinarea celor mai tonesclcjic partidul folosea tonte iembrie 1946, Blo­ tarea echilibrată şt armonioasă a în­ tinuă creştere şi celelalte nevoi ale
cercurilor politice, care, indiferent contradicţiile existente in lagărul cul partidelor democrate, in frunle tregii economii, făurirea unei vieţi economiei naţionale.
buni fii ai poporului, luptători ne- burghezo-moşieresc, Inclusiv contra­ cu partidul nostru, a înfruntat parti­ mereu mai bune, mai îmbelşugate.
de motivr, se pronunţau pentru ieşi­ dicţiile dintre rege şi Antonescu. dele reacţionare sprijinite activ de Se înfăptuiesc cu succes .sarcinile
legionari, in ciuda acţiunilor tero­ Partidul a îndreptat întreaga e- stabilite de Congresul al lll-iea al
rea Rominiei din războiul fascist. Desigur, nimeni nu şi-ar putea în­ riste, prin care reacţiunea urmărea nergie creatoare a poporului spre partidului in ce priveşte creşterea
chipui că in acele împrejurări mo­ să exercite presiuni asupra alegăto­ dezvoltarea bazei tehnice materiale efectivelor de animale In gospodă­
In scopul răsturnării dictaturii an- narhia ar fi devenit peste noapte' rilor şi să falsifice votul, masele de a socialismului pe calea industria­ riile agricole de stat şi colective. In
„democratică" si „antifascistă". Dar alegători au votat pentru forţele de­ lizării — temelia trainică a marilor comparaţie cn 1938, numărul de bo­
iminenta zdrobire a armatei hitle- mocratice, pentru guvern. După in- Uansformărl în procesul construcţiei vine la începutul acestui an a fost
riste şi prăbuşirea dictaturii Iui An- fringerea zdrobitoare suferită, parti­ socialiste. Industria, ramura condu­ cu aproape 30 la sută mai mare,
tonesen I-au silit pe rege şi antu­ dele istorice s-au izolat tot mai mult cătoare în economie, ocupă locul numărul de porcine cu 70 la sută,
rajul Iui să intre in legătură cu cin popor, şi-au pierdut orice baza preponderent în cadrul producţiei de ovine cu circa 22 ia sută, de pă­
forţele democratice, în frunte cu do masă, s-au demascat ca agenturi materiale, se îmbogăţeşte îrt fiecare sări cu peste 63 la sula.
Partidul Comunist, pentru a se di­ de spionaj şi diversiune aie putori­ an cu noi întreprinderi moderne,
ferenţia de Antonescu şi a nu împăr­ lor imperialiste si au fost înlăturate capabile să susţină avînlul întregii Investiţiile stalului in agricultură
tăşi soarta inevitabilă a clicii mili­ din viaţa politică a ţării. economii, să asigure creşterea mai depăşesc: prevederile Directivelor si
taro-fasciste. Acesta a fost d e 1 alt­ departe a forţelor de producţie şi ajung în anul acesta la nivelul sta­
Sesiunea Marii Adunări Naţionale şi-a încheiat lucrările fel şi principalul motiv al laptuîul Victoria strălucită in alegeri a ridicarea nivelului de trai al oame­ bilit pentru anul 1965. In primii trei
că vlrfuriie conducătoare ale parti­ deschis drum larg înaintării Impe­ nilor muncii. ani ni şescnaliilul au fost livrate
Şedinţa solemnă consacraţi celei de-a 15-a aniversări tuoase a revoluţiei populare. Înfăp­ 35.000 dc tractoare precum şi nume­
a proclamării Republicii Populare Romîne delor „istorice“ — care sprijiniseră tuirea unor importante reforme ai Roadele politicii economice a roase alte maşini agricole; se asi-
regimul antonescian şi războiul an­ caracter democratic, începerea acţiu­ partidului nostru sint ilustrate eloc­ guiă an de an cantităţi mai mari
tisovietic — s-au văzut nevoite. în nii de redresare a economiei, înde­ vent de faptul că în 1962 produc­ de îngrăşăminte chimice.
ultimul moment, să accepte forma­ părtarea din guvern a ultimilor re­ ţia globală a industriei este de a-
rea, împreună cu P.C.R. şi P.S.D., prezentanţi ai burgheziei au consti­ proape 8 ori mai mare decîl în Un rol deosebit în sporirea pro­
a Blocului Naţional Democrat, In tuit verigi ale urnii proces revoluţio­ 1948. ducţiei îl au gospodăriile agricole
vederea ieşirii Rominiei din răz­ nar neîntrerupt, care întărea pas cu de stat, care deţin 14 la sută din su­
boiul hillcrist. pas poziţiile clasei muncitoare şi Sarcinile de dezvoltare a econo­ prafaţa arabilă a tării şi s-au dez­
aliaţilor el, creînd premise favorabi­ miei-stabilite prin planurile de stat voltat ca mari unităţi agricole so­
După victoria insurecţiei anuale, le pentru doborîrea ultimului pilon au fost în fiecare an îndeplinite şi cialiste, livrînd fondului central al
monarhia a devenit curînd centrul al claselor exploatatoare — monar­ depăşite. Trebuie să vă faa cunos­ »latului an de an eantităti crescîn-
principal de raliere a tortelor reac- hia. cut, tovarăşi, că ia 24 decembrie a de de grîu, porumb, carne, lapte şi
tiunii interne şi estet ne care încer­ fost realizat pianul de slat pe a- alte produse. Gospodăriile de stai au
( ln tr-o atm osferă sărbătoreasca, plin ă d e entuziasm , a ta şa tu l com ercial a l A m b a sa d ei R.P. M ongole — E. cau cu îndirjire să stăvilească lupta Tinind seama de condiţiile obiec­ nul 1982 pe ansamblul industriei. obţinui producţii la hectar şi ran­
' sîm b ă tă d im in ea ţa in Sala P alatului R .P. R om îne a avui revoluţionara a poporului pentru tive st subiective create, sprijinim (Vii aplauze). Nivelul producţiei damente în zootehnie superioare ce­
| loc şedinţa solem nă a M arii A d u n ă ri N a tio n a le consa- N yam a. transformări democratice. Palatul de­ du-se pe masele proletare, pe alianţa este In acest an cu aproape lorlalte sectoare, demonstrînd supe­
( erată celei de-a 15-a aniversări a proclam ării R epublicii venise un focar al uneltirilor oac muncitorească-ţărănească şi avînd 8 miliarde de iei mai mare do­ rioritatea producţiei în mari unităti
O ra 11. In aclam aţiile puternice şi uratele deputaţilor ţionare si incitărilor la război civil. alături de el şi celelalte categorii ale sit era prevăzut iniţial şi cu 55 socialiste şt constituind un exem­
populaţiei muncitoare, precum şi pă­ in sută mai mare decît în 1959, plu pentru gospodăriile colective.
şi in vita ţilo r. sosesc conducătorii p a rtid u lu i şi statului. Dar în fata reacţiunii coalizate se turile mijlocii de Ia oraşe, urmat in aceşti 3 ani realizîndu-se un
I n p r e z i d i u a u h ia t lo c to v a r ă ş ii GI hheeoor g h e G h e o r - ! ridicau forţe sociale uriaşe, de ne­ deci. practic, de covârşitoarea majo­ riltn mediu de creştere de 15,7 Reorganizarea conducerii agricul­
biruit, în plină ofensivă. Făurirea u- ritate o poporului, partidul a stabi­ la sută (aţă de 13 Ja sută prevăzut turii asigură participarea nemijloci­
g h i u - D e j, I o n G h e o r g h e M a u r c r , G h e o r g(hc A p o s to l. E m i l ţ oitătii de acţiune a clasei muncitoa­ lit ca obiectiv nemijlocit răstur­ tă a celor mai calificate şl compe­
B odnăraş, P etre B orilă, N ico la e C eatişescu, C hivu Stoica, j re, închegarea alianţei muncitoreşti narea monarhiei şi trecerea ta revo­ in Directivele Congresului al IlI-lea tente «adre ta rezolvarea probleme­
— ţărăneşti in focul lrţptei pentru în­ luţia socialista.
făptuirea reformei agrare şi cucerirea al partidului. (Aplauze puternice). lor sonetele aie dezvoltării produc-
} P opulare R om îne. puterii, crearea în jurul clasei mun­ Pornind de la raportul de forte
î Pe fundalul, scenei, dom inai de stem a d e sta l, străjuită citoare a unui front democratic cu- potitico-sociate favorabil In mod ho- (C o n tin u a re, fn p a g î-s \
prinzînd masele cele mai largi ale lăritor, partidul a urmărit să înfăp­
j d e s te a g u r i tr ic o lo r e şi ro ş ii, s în t în sc rise u r a r e a „Trăias- poporului, au impus la 6 martie 1945 tuiască răsturnarea monarhiei pe cale
guvernul democratic în frunte cu emi­ paşnică, să nu permită reacţiunii pro­
ţ că cea dc-a 15-a aniversare a proclamării Republicii A lexa n d ru D răghici. A lexa n d ru B îrlădeanv, D um itru C o-1 nentul patriot şi strălucitul om dc vocarea unor vărsări de singe.
^ Populare Romîne!“ şi d a te le fe s tiv e ,,1947—1962". stat — dr. Petru Groza, guvern in
« In sală se a fla u , alături, d e d ep u ta ţi, co n d u că to ri ai tiu. L conle R ăutit, L co n tin S ă lă ja n , Ş tefa n V nitec. M ihai j care clasa muncitoare avea rol pre­ Din însărcinarea partidului şi gu­
J instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor dc masă, fruntaşi D alea, Gli. G aston M arin, A v ra m B unaciu, G rigore G ca-t cumpănitor. vernului, şi în numele tuturor fortb-
< in producţie, vech i m ilita n ţi ai m işcării m u n citoreşti, ac- m â n u . A n to n M oiştes a t. Ş te fa n S . N ic o la u , A n to n E rei- < tor democratice, nu-a revenit mie,
v tivişti dc p artid şi de stat, generali şi o fiţeri superiori, tenhofcr. Ion Creangă. C onstantin D aico vid a , Isac M a rtin . ) Regele şi conducătorii partidelor Împreună cu regretatul Petru Groza
J o a m e n i d e ştiin ţă , c u ltu ră şi artă , z ia rişti ro m în i şi co~ A tkanase J o ja , R om an M oldovan, M ih a il R alea, M a ria ! „istorice", clasele exploatatoare care sarcina dc a cere regelui să abdice.
aveau în mina lor toate pîrghiile
R oselti, L udovic T akacs, lacob T eclu , V asile V ilcu. economice, iolosmclu-se de urmările
economice dezastruoase ale războiu­
» !Cspondenţi ai presei străine. T ovarăşul Ş tefa n V oilec, preşedintele M arii A dunai lui şi de efectele secetei din anii
1945—1946. au recurs la măsuri
I E rau prezenţi şefi ai m isiunilor diplom atice acreditaţi N a(ionale, deschide şedinţa solem nă. «ie sabotare a refacerii ţării, de de­ Evident, abolirea monarhiei nu era
! in R.P. R om ină: am basadorii R .P . P olone — Ja n u sz Z a m - zorganizare a producţiei, de provoca­ deloc o sarcină sim plă; dimpotrivă,
* brnw icz, R.D . G erm ane — W ilh e lm B ick, R .F. C hineze P rim it cu o va ţii îndelungi, ia cu vîn ttil tovarăşul G heor- ţ re a haosului şi inflaţiei. Aşa-zisa cunoscînd mentalitatea şi practicile
„grevă regală", pusă ta cale ta su­ rcqeiui şl anturajului său, exista pe­
ghe G h eo rg h iu -D ej. prim -secretar al C.C. al P.M .R., pre- ţ gestia şi în înţelegere cu puterile ricolul ca regele să recurgă Ia o
occidentale, prin care regele o între­ aventură, uzînd de prerogativele sale,
V— S iu G ie n -G u o , R .P F. Iu g o sla v ia — A rsa M ila to v ic i, şe d in ţe le C o n siliu lu i de S ta t a l R.P. R om îne. ' rupt orice contact cu guvernul, refu­ de şef a! statului şi comandant su­
< R.P. B ulgaria — Iv a n K in o v, R.S. C ehoslovace — Ja ro - zând contrasemnarea legilor, urmărea prem al armatei, sprijinindu-se pe
U rm ărită cu deosebită atenţie, expunerea cu privire paralizarea activităţii guvernului de­ forţele reacţionare. Inspirate şi în­
mocratic, provocarea unet crize po­ curajate dc cercurile Imperialiste
} slav Sykora, U n iu n ii Sovietice — I. K. Jega lin , R .P . A l- la a 15-a aniversare a proclam ării R epublicii Populare litice şi intervenţia puterilor Impe­ străine. Pentru a face fată unei ast­
l bt/rlia — R ă p i G je rm e n i. In d o n e zie i — S u k risn o , C ubei rialiste în treburile Interne ale ţării. fel de eventualităţi, partidul a luat
ţ — M anuel Y e p c M enendez, In d ici — M olton Prahash R om îne a fost subliniată în repetate rtnduri de aplauzele Dar această încercare a eşuat, spe­ toate măsurile necesare de prevede­
J M athur. G h a n ei — E m m a n u el K o d jo e D adzie, R .P. U n- re şi vigilentă.
puternice şi îndelungate ale asistentei. ţ ranţele reacţiunii că guvernul de­

In încheierea cuvintării, tovarăşul G heorghe G heor­ mocratic va demisiona au dat greş,-

< zare — Jeno R u ti, R .D . V ietn a m — D in h V an Duc, ghiu -D ej a adresat întregului nostru popor în pragul sprijinit de masele populare, guver­

J R.P.D . C oreene G iän Du IInan; m iniştrii Ita liei — A n u lu i N o u . al 16-lea an dl R epublicii noastre, urări dc nul şi-a sontinuat .în mod normai ac-

| dr. A lberlo Paveri Fontana. Israelului K alriel Salm on, noi victorii in lupta pentru• a vîn lu l continuu al econo- !
m iei şi culturii, pentru ca m a nobilă a socialism ului şi |
v E lve(iei — E m ile B isang, M arii B ritanii — Jam es D al-

J fon M urray, B raziliei — Carlos [acyntho de Barros, p ă c ii. ‘S

J B elg iei —• H o n o re C a m b ier; în să rc in a ţii cu a fa ceri a d - D eputaţii şi in vita ţii au ovaţionat cu însufleţire, in-j Tn întrevederea cu regele, în cursul

» in ttrim al Suediei — O lof Landenius, D anem arcei — W . delung, pentru P artidul M uncitoresc R om în, pentru R c- ţ căreia ! s-a demonstrat raportul real

J W in ih e r S ch m id t, F ranţei — Jcan du Boisbcrranger, R e- publica P opulară R om îtiă, p en tru pace în întreaga lum e. î de forte din interiorul tării şi pe

( publicii A rabe U nite — A ttia M ahm oud A ttia , G reciei M in u te în şir răsună uralc. se scandează P .M .R . şi R .P .R . j

\ — E uripide P. K erkinos, Statelor U nite ale A m ericii — T ovarăşul Ş tefa n V oilec a declarat închise lucrurile se- ş arena Internaţională, ! s-a arătat că

ţ /. P. S h o w , A u s tr ie i — dr. F ra n z Irb in g c r; însărcinatul. siunii M arii A dunări N aţionale, ' abolirea monarhiei şi proclamarea re­

‘ cu afaceri curente al T urciei — N ecm i Şom er; precum şi • (AgerpCes) publicii este. o necesitate Imediată

şi o cerinţă Imperioasă a celor mal