Page 96 - 1962-12

PAG. Z DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2493

Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej

(U rm a re 'din pag. l - a ) Indeplinirea şi depăşirea, an de cerile Întreprinderilor constructoare a fi făcute de gospodăriile de stat, Marea Adunare Naţională a dezbă­ paşnice intre toate popoarele, pen­ prin care a fosl salvată pacea lumii,
de maşini trebuie să-şi îndrepte tru demascarea acţiunilor agresive au fost aparate cuceririle revoluţio­
tiel agricole. Aceasta nouă formă an, a prevederilor planurilor, nivelul toată atenţia spre realizarea la cel ele avind sarcina să sporească in tut şi aprobat In această sesiune ale cercurilor imperialiste, pentru nare ale Cubei şi independenta ei
de organizare se dovedeşte, pe zi mai înalt nivel tehnic a noilor ma­ lichidarea focarelor de război şi în­ de stat. Guvernul şi poporul nosiru
cs trece, un factor activ In Întă­ atins de economia naţională în pe­ şini şi instalaţii industriale, să con­ primăvara viitoare suprafaţa cultiva­ bugetul de slal pe anul 1963. Vo­ făptuirea destinderii în relaţiile .in­ şi-au exprimat solidaritatea cu eroi­
rirea economică şi organizatorică a centreze în acest scop cele mai tre state. cul popor cu ban care, sub conduce­
unităţilor agricole socialiste. rioada care a trecut de la instaura­ competente cadre de ingineri şi teh­ tă cu porumb pentru boabe la lumul veniturilor şi «heltuieliior sta­ rea guvernului sau revoluţionar îşi
nicieni, care să rezolve cu pasiune, Tn împrejurările actuale, proble- apără cu curaj libertatea in tata a-
Venitul naţional a sporit lntr-un rea Republicii demonstrează caracte­ problemele complexe ale însuşirii 500.000 hectare. tului, ca şi structura acestora, re­ ma-cheie a vieţii internaţionale este mcnintărilor imperialiste. Popoarele
ritm susţinut, fiind In acest an de şl introducerii in producţie a tot co dezarmarea generală şi totală. Nu­ aşteaptă ca obligaţiile asiirnaie ,L de
4 / ori mai mare decît în 19-18, ceea rul profund realist al politicii eco­ este mai înaintat in ştiinţa şi teh- Acţiunea începută in gospodăriile flectă munca paşnică şi creatoare mai prin dezarmare se poate pune Statele Unite de a respecta' indepen­
ce a ereat resursele pentru creşte­ nlca mondială. «apăt goanei nebuneşti a înarmări­ denta şi suveranitatea Republicii Cu­
rea continuă şl însemnată a inves­ nomice a .partidului nostru care îm­ de stat, de creştere a păsărilor in a poporului nostru, subliniază ca­ lor, care duce la acumularea unor ba sa fie îndeplinite.
stocuri de arme de exterminare în
bină spiritul creator, elanul revolu­ unităţi specializate de tip industrial, racterul echilibrat şt armonios al e- masă, mărind pericolele ce planea­ Ne exprimăm speranţa că recen­
ză deasupra omenirii. Trebuie de­ tul conflict de frontieră chino-indian
ţionar cu studierea temeinică a rea­ va trebui să fie urmărită cu perse­ conomiei naţionale, stabilitatea mo­ puse eforturi perseverente pentru va fi soluţiona! în spirit de înţelege­
a se ajunge la încetarea experien­ re reciprocă, in interesul prieteniei
lităţii in procesul construcţiei so­ verentă. nedei noastre. ţelor cu armele atomice şi termonu­ între cele două mari popoare şi al
cleare, a se împiedica răspindirea cauzei păcii in Asia şi in lumea în­
cialiste. ^ In ce priveşte legumicultura, ex­ îndeplinirea sarcinilor prevăzute pe acestor arme, pentru lichidarea ba­ treagă. Considerăm că măsurile luate
zelor militare de pe teritoriile altor de guvernul Republicii Populare Chi­
perienţa dobindită in regiunea Ba­ 196C necesită in toate domeniile o state, — căi sigure de însănătoşire neze. care au avut drept urmare în­
a atmosferei internaţionale. Intere­ cetarea focului, creează condiţii priel­
tiţiilor şi ridicarea sistematică a ni­ Tovarăşi, *T Investiţiile din fondurile statului nat, prin dezvoltarea centrului legu­ muncă perseverentă, stăruitoare, din sele consolidării păcii în Europa nice pentru tratative in vederea a-
cer lichidarea rămăşiţelor celui de-al Ungerii ncc-dtii .ţel.
velului de trai al celor ce muncesc. In prezent, oamenii muncii de la vor creşte In anul 1963 cu 12 la micol din Arad, ne îndreptăţeşte să partea ministerelor, organelor econo­ doilea răz.boi mondial prin încheie­
rea Tratatului de pace cu Germania Partidul şi guvernul nosiru vor
Volumul investiţiilor de stat pe a- oraşe şi sate îşi îndreaptă eforturile sută fată de 1962, ajungînd la 34,6 extindem şi in alte regiuni cultura mice centrale, comitetelor executive şi normalizarea pe această bază a milita şi de acum înainte cu toată
situaţiei din Berlinul occidental, în­ hotărirea, penlru triumful principii­
nul 1962, care se ridică la 31 miliar­ spre realizarea obiectivelor planului miliarde lei. Fondurile prevăzute legumelor timpurii, în scopul îmbu­ ale sfaturilor populare, conducerilor cheierea unui pact de neagresiune lor coexistentei paşnice în relaţiile
intre ţările participante la Tratatul dintre stale, penlru pace şi colabo­
de lei, este de peste 8 ori mai mare de stat pe 1963, al patrulea an al sînt concentrate în primul rînd spre nătăţirii aprovizionării centrelor popu­ întreprinderilor, ale tuturor unităţi­ de la Varşovia şi cele ce fac parte rare internaţională, pentru transfor­
din Pactul Atlanticului de Nord şi marea Balcanilor intr-o zonă a păcii,
decît in 1949, primul an de econo­ şesenalului, la baza căruia stau o- marile şantiere; Combinatul Siderur­ late. Pentru anul care urmează, esle lor socialiste. In aparatul economic reglementarea teiaţiilor dintre de. fără rachete şi arme nucleare.

mie planificată. rientarea generală, ritmurile şi pro­ gic de la Galaţi şi extinderea celui necesar să se mărească sortimentul şi de stat lucrează numeroase cadre Din păcate, soluţionarea acestor Forţa ţărilor socialiste, a partide­
probleme arzătoare întîmpină obsta­ lor comuniste si muncitoreşti stă tn
Alocarea unor resurse cresclnde porţiile fundamentale trasate prin de la Hunedoara; grupul industrial de legume, să se extindă perioada cu o temeinică pregătire profesională cole din partea cercurilor agresive unitatea lor indisolubilă. Partidul
din Occident, care tergiversează în­ Muncitoresc Romîn promovează eu
pentru dezvoltarea economiei a fă­ Directivele Congresului al III-lea. Brăila şi cel de la Craiova; Com­ de producţie, astfel incit să obţi­ şi cu experienţă bogată. Avem toate cheierea unui acord de încetare a perseverentă politica de întărire con­
experienţelor nucleare şi soluţiona­ tinuă a unităţii lagărului socialist şi
cut posibil ca numai In ultimii 3 Planurile' anuale precizează şi a- plexul petro-chimic Brazi, Fabrica nem legume în lot cursul anului. condiţiile să ridicăm în anul viitor rea problemei dezarmării generale a coeziunii mişcării comuniste mon­
şi totale, se menţin pe o poziţie ri­ diale, pe baza mnrxism-leninismului,
eni să se pună în funcţiune, în in­ dincesc prevederile Directivelor, ţi- de celuloză Călăraşi, centralele do Colectivizarea agriculturii a creat pe o treaptă şi mai înaltă munca de gidă în pioblema germană. Ultimul a internaţionalismului socialist, in
dustria republicană, 180 Întreprin­ nînd seama de elementele noi ivite la Luduş şl de pe Argeş, uzinele mari posibilităţi pentru dezvoltarea planificare şi conducere a activităţii Consiliu N.A.T.O. de la Paris, ca şi interesul cauzei socialismului şi a
deri şi secţii noi, să se dezvolte şi in economie, de folosirea posibilită­ pentru producţia de aluminiu şi al­ viticulturii şi pomicultura. Prin inves­ economice, să îmbunătăţim continuu întrevederile ulterioare înlre condu­ păcii intre popoare. (Aplauze pu­
sa se reutileze un număr Însemnat ţilor suplimentare care apar pe par­ íelo. tiţii susţinute, statul a creat o im­ stilul de muncă, pentru a corespunde cătorii puterilor occidentale, arată că ternice).
Pentru realizarea planurilor do portantă bază pentru producţia ma­ înlr-o măsură şi mai mare cerinţe­ aceste puteri continuînd goana înar­
de întreprinderi existente, concomi­ curs pentru valorificarea resurselor terialului săditor care trebuie folo­ lor sporite pe care le pune dezvolta­ mărilor, se orientează spre răspin­ Tovarăşi,
tent cu lărgirea bazei materiale a şi aplicarea unor soliiţii îmbunătă­ Investiţii, un clement important il sită in mod economic pentru plan­ rea în ritm susţinut a economiei. direa armelor nucleare, orientare pe
celoilalte ramuri din economie şi ex­ ţite, in scopul accelerării ritmului constituie îmbunătăţirea muncii de taţii de vii şi pomi în masiv, în drept cuvînt denumită de oamenii La aniversarea a 15 ani de la pro­
proiectare, în primul rînd prin folo­ primul rînd in podgoriile şi zonele Organele şi organizaţiile de partid lucizi din lumea capitalistă „politi­ clamarea Republicii, oamenii muncii
tinderea acţiunilor social-culturale. de creştere a producţiei. pomicole consacrate. In felul acesta, trebuie să folosească din plin expe­ ca sinuciderii colective". împotriva a- resimt o îndreptăţită buaurie şim în-
Analiza făcută de recenta Plenară sirea mai raţională a capacltătiloi vom putea obţine plantaţii mari pro­ rienţa preţioasă acumulată pină in ceslui curs se ridică cercuri largi alo drie pentru măreţele progrese rea­
Veniturile salariaţilor au crescut ducătoare de marfă, care vor asi­ ptezent in mobilizarea şi îndruma­ opiniei publice din Occident, care în­ lizate de tara noastră in toate do­
prin sporirea salariilor muncitorilor a Comitetului Central, precum şi existente şi dezvoltarea în continuare gura cantităţi crescînde de fructe şi rea oamenilor muncii, să concentreze ţeleg că răspindirea armelor nuclea­ meniile de activitate.
şi funcţionarilor, reducerea impozi­ dezbaterea in întreprinderi a sarci­ a organizaţiilor de proiectare, dîn- struguri penlru consumul intern şi toate forţele spre înfăptuirea sarci­ re ar crea noi primejdii pentru pace,
telor pe salarii, majorarea pensiilor, nilor de producţie, au confirmat că du-se o alenlie deosebită institute­ nilor prevăzute in planul de stat pe ar face mai dificilă preîntimpinarea Poporul romin liber şi stăpln pe
introducerea alocaţiei de stat pentru planul de stat pe 1963 corespunde lor ce nu in sarcina lor proiectarea unui nou război mondial. destinele sale, a învins cu bărbăţie,
copii, reduceri de preturi la mărfu­ pe deplin posibilităţilor reale de care instalaţiilor complexe. sub conducerea partidului greutăţile
Este necesar să fie continuate e- întreaga desfăşurare a evenimente­ inerente profundelor transformări re­
rile vindute prin comerţ, iar veni­ dispune economia noastră naţio* export. anul 1963. lor internaţionale demonstrează nece­ voluţionare realizate în această scurtă
turile ţărănimii au crescut ca ur­ nală. El se caracterizează prin rit­ forturile pentru lărgirea şi specia­ sitatea arzătoare de a milita neobo­ perioadă istorică şi a ridicat ţara pe
mare a sporirii producţiei agricole muri susţinute de creştere în toate lizarea institutelor de proiectare şi In consolidarea economică a gos­ Tovarăşi, sit, cu toate forţele pentru a salva culmile Însorite ale socialismului, des-
popoarele de catastrofa unui război chizind noi şi luminoase perspective
şi a valorificării ei Ia preturi sti­ ramurile şl asigură ridicarea pe o trecerea treptată a elaborării unor podăriilor agricole colective, un rol întreaga desfăşurare a vieţii in­ termonuclear. de prosperitate pentru patria noas'
tră. (Aplauze Îndelungi). Credin­
treaptă mai înaltă a potenţialului proiecte de execuţie de mai mică important îl are mărirea efectivului ternaţionale confirmă pe deplin O apreciere realistă a situaţiei In­ cios atotbiruitoarei învăţături mar-*
ternationale arată că in zilele noas­ xist-leniniste, mal unit, mai pu­
mulatorii Îndeosebi pe calea con­ nostru economic şi a bunăstării po­ amploare în sarcina trusturilor şi în­ zootehnic şi creşterea producţiei a- concluziile şi aprecierile Declaraţiei tre singura alternativă a războiului ternic decit oricind, urmat cu în­
tractărilor cu stalul, paralel cu redu­ termonuclear este coexistenţa paşni­ credere şi hotărire de mase, parti­
cerea impozitului agricol. Ridicarea treprinderilor de coristrucţii-monlaj. nimale. Planul pe 1963 prevede o pro­ Consfătuirii de la Moscova din no­ că. Aceasta cere din partea tuturor dul nosiru conduce poporul spre un
puterii de cumpărare a populaţiei Cele mal calificate cadre de in* guvernelor şi conducătorilor de sta­ viilor de fericire şi bunăstare. (A-
este Ilustrată de creşterea volumu­ porului. ducţie de aproape 1 milion tone car- - iembrie 1960 cu privire la caracte­ te, să manifeste un înalt simt de plauze furtunoase).
lui mărfurilor vindute prin comerţ Pe baza realizărilor obţinute piuă răspundere, chibzuinţă şi stăplnire de
cu peste 50 la sulă fată de 1959, In prezent şi prin valorificarea mai gineri şl proiectanţi trebuie con­ ne, peste 30 milioane hi. lapte şi 28 rul epocii noastre, la raportul de sine în abordarea problemelor inter­ In pragul Anului Nou, al 16-lea
depăşind cu 3,6 miliarde de lei nive­ forţe înlre socialism şi capitalism, naţionale, să dea dovadă de răbdare an al Republicii, adresez Întregului
lul prevăzut in'primii trei ani ai şe- eficientă a resurselor, a fost posibil centrate în servicii tehnice, con- mii tone lină. şi perseverenţă pentru a rezolva pe nostru popor urări de noi victorii
senalului. Statul va sprijini în continuare dez­ la transformarea socialismului în calea tratativelor toate problemele li­ in lupta pentru avîntul tontinuu al
ca în domenii principale ale eco­ stiuctoare şl tehnologice ale între­ voltarea agriculturii, prin investiţii factorul hotărîtor al dezvoltării so­ tigioase, in orice parte a lumii, să economiei şi eullurii socialiste, pen­
In anii de după Congres, s-au dat nomiei să * se prevadă penlru anul prinderilor constructoare de maşini, răspundă cu spirit de Înţelegere şl tru cauza nobilă a socialismului şl
In folosinţă oamenilor muncii circa viilor o dezvoltare mai accentuată . pentru a aslguia o concepţie teh­ sporite, prin acordarea de credite, cietăţii omeneşti. Înţelepciune năzuinţei supreme a po­ păcii I (Aplauze lurtunoase).
108 mii apartamente, de două ori Realitatea contemporană se ca­ poarelor de a vedea instaurată o
mai mult decit în cei 3 ani prece­ decît s-a avut în vedere iniţial. nică st economică avansată a noilor prin dezvoltarea construcţiei de ma­ pace trainică. Oricit de spinoase ar Vă doresc, tovarăşi deputaţi şl
denţi. şini agricole şi a industriei de în­ racterizează prin procesul istoric fi problemele internaţionale tn liti­ deputate, să vă bucuraţi din plin de
Fcită de prevederile planului de şase maşini şi utilaje. grăşăminte şi insecticide. Agricultu­ de creştere a ferici şi influenţei giu, ele pot şi trebuie să fie rezol­ satisfacţia Îndatoririlor îndeplinite şi
Fondurile destinate lnvălăinîntu- O preocupare de prim ordin a vate prin soluţii paşnice, reciproa vă urez fericire dumneavoastră şî
lui, culturii, ocrotirii sănătăţii, pre­ ani, valoarea producţiei industriale ra va primi în anul 1963 un număr sistemului mondial socialist, de pră­ acceptabile, familiilor dumneavoastră. (Aplauze
vederilor şi asigurărilor sociale, re­ planificată pentru 1963 esle mai mare tuturor ministerelor, a Comitetului puternice).
prezintă in 1962 peste 24 la sulă din cu aproape 9 miliarde lei, iar in de Stat al Planificării şi a întreprin­ de peste 10 mii tractoare, 10 mii buşire a colonialismului, de adîn- Guvernul romîn a sprijinit pe de­
bugetul statului şi sînt cu peste 2 unele ramuri de bază, cum sînt: in­ derilor în domeniul investiţiilor, tre­ semănători, 5.500 combine. Cantită­ cire a contradicţiilor inerente siste­ plin măsurile luate de guvernul so­ La mulţi ani, dragi tovarăşi i
miliarde lei mai mari decit preve­ dustria sideiurgică, a construcţiilor buie să (le realizarea parametrilor ţile de îngrăşăminte' chimice ce se mului capitalist care a intrat înlr-o vietic in vederea lichidării crizei in Trăiască şi Înflorească necontenit
derile iniţiale pentru acest an. de maşini, industria lemnului, pro­ tehnici, a productivităţii muncii şl vor livra agriculturii vor fi cu 55 nouă etapă a crizei salo generale. Marea Caraibilor sare adusese ome­ scumpa noastră patrie, Republica
ducţia va fi cu un an în avans. In­ preţului de cost prevăzute în la sută mai mari decît in anul 1962. nirea la punctul cel mal apropiat Populară Romînă i
Fată de anul 1948, a crescut cu vestiţiile din fondurile statului a- proiectele noilor capacităţi ce intră Lumea socialismului cuprinde a- de o catastrofă nucleară din Întrea­ Trăiască pacea In lumea Întreagă f
circa 60 la sută numărul elevilor jung la nivelul prevăzut pentru a- în funcţiune. Totodată este necesar Folosirea mijloacelor tehnice, cu slăzi o treime din populaţia globu­ ga perioadă postbelică, — măsuri
din şcolile de cultură generală, iar care agricultura noastră este înzes- lui. Uniunea Sovietică înfăptuieşte (Asistenţa, In picioare, ovaţionea-
numărul studenţilor s-a dublat. cu succes construcţia desfăşurată a ză Îndelung, răsună urate puternice,
mil 1964, volumul comerţului exte­ ca lucrările de investiţii propuse tiată iu proporţii din ce în ce mai comunismului; un şir de ţări de- minute in şir se scandează „P.M.R.",
In ultimii 3 ani s-au construit pen; rior şl al transporturilor se apro­ spre aprobare, să fie bine fun­ mari şi introducerea in producţie a mocrat-popuiare au intrat in etapa „R.P.R.").
tru învăţămlntul de cultură generală pie de sarcinile stabilite pentru ul­ damentate prin studii adincite şi rezultatelor cercetărilor ştiinţifice desăvirşirii construcţiei socialiste.
peste 11.000 săli de clasă; s-au în- multilaterale, să aibă in vedere in necesită cadre calificate şi ridicarea
fiintat noi instituţii de invăţămint timul an al şesenalului. Ritmul înalt .de dezvoltare a for­
superior şi s-a extins Spaţiul de şco­ Reflectind politica neabătută a mod realist termenele necesare pen­ nivelului de cunoştinţe al întregii ţelor de producţie in ţările socia­
larizare al celor exislenle i s-au con- partidului de dezvoltare continuă a tru punerea in funcţiune şi atinge­ ţăiănimi. Stalul a făcut eforturi în­ liste asigură sistemului mondial
.siru'.t grupuri sociale studenţeşti cu bazei tehnice materiale a socialis­ rea parametrilor proiectaţi. semnate pentru organizarea învăţă- socialist importante succese iri iu­
o capacitate de peste 17.000 locuri, In anul viitor se prevede realiza­ mintului agricol superior şi mediu, ti ecerea economică cu capitalismul;
ceea ce depăşeşte prevederile Di­ mului, planul pe 1963 asigură o cre­
rectivelor Congresului al II1-lea al ştere a producţiei industriale de pe- rea unui volum de economii de in agricultură lucrează azi aproape in ultimii cinci ani, ritmul mediu
Partidului pe întreaga perioadă a şe­ sle 12 Ir sulă fală de realizările circa 3,8 miliarde lei, din care 20 000 ingineri şi cadre cu pregăti­ anual de creştere a producţiei in­
senalului. S-a introdus gratuitatea din anul 1902; iu ramurile produ­ aproximativ 60 la sulă pe seama re superioară şi peste 22.000 teh­ dustriale în ţările lagărului socialist
completă a manualelor pentru elevii cătoare de mijloace de producţie, folosirii mai raţionale a resurselor nicieni cu pregătire medie. Partidul a depăşit de trei ori pe cel din ţă­
claselor 1 - V I I a u fost desfiinţate sporul va ii de 13,3 la sută, iar ,pro­ materiale. Esle necesară penlru a-
taxele şcolare pentru ţoale formele ducţia bunurilor de consum va fi ceasla o preocupare tot mai califi­ şi Guvernul au elaborat un pian — rile capitaliste. Se apropie lot mat
de invăţămint. Se tipăresc tot mai a cărui realizare a şi început — pen­ mult timpul ciad,, socialismul se va
multe cărţi, reviste şi ziare i a mai mare cu 10 la sută. Creşteri cată in organizarea luptei pentru tru asigurarea in continuare ă agri­ 'Situa pe primul loe in producţia
crescut faţă de 1948 de peste 4,5 mai accentuate vor cunoaşte îndeo­ economii şi reducerea cheltuielilor
ori numărul spectatorilor la cinema- sebi industria energiei electrice şi de producţie, pentru creşterea ren­ culturii cu ndmărul necesar de ca­ mondială de bunuri materiale.
tograie ; radiodifuziunea acoperă în­ dre calificate. Pînă în 1970 agricul­
tregul teritoriu al ţării, se extinde Pe arena internaţională a apărut
continuu televiziunea. Se lărgeşte termice — cu aproape 21 la sută, tabilităţii întreprinderilor,
tura va primi încă circa 30 mii cadre un nou şi important factor — ma­

industria chimică — cu peste 26 la Tovarăşi, tehnice agricole cu studii medii, 9.400 rele număr de state independente
sută, industria" materialelor de con­
strucţii — cu pesle 17 la sută. In ce priveşte agricultura, in eta­ cadre cu pregătire agricolă superioa­ care au scuturat jugul colonial. Mul­
. Partidul pune în fata cadrelor din pa actuală sporirea in ritm susţinut
economie, a specialiştilor şi oame­ a producţiei agricole vegetale şi n- ră — circa 105 ’mii mecanici agri­ te din aceste state refuză să parti­
nilor de ştiinţă, a tuturor oamenilor nimale constituie , o condiţie princi­
muncii, ca sarcină primordială, cre­ pală pentru dezvoltarea întregii e- coli, circa 3.400 maiştri mecanici, cipe la blocurile militare imperia­
şterea şi mai accentuată a producti­ conomii.
vităţii muncii, factor determinant al circa 2.400 ingineri mecanici. liste, adoptă o poziţie de neutrali­
dezvoltării economiei socialiste şi In toamna aceasta, Întreaga su­
ridicării nivelului de trai al poporu­ prafaţă de griu a fost insămînţată cu Pentru ridicarea cunoştinţelor a- tate şi acţionează pentru pace, pen­
mijloace mecanizate şi in perioade
gricole au fost introduse, in progra­ tru dezarmare, pentru colaborare in­

mele de invăţămint ale şcolilor me­ ternaţională.

dii de cultură generală de ia sate, Dublul proces istoria — crearea

discipline din domeniul ştiinţelor a- sistemului mondial socialist şi de­

reţeaua de asistenţă medicală, se lui. In anul viilor . productivitatea optime ; s-au folosit seminţe de mare gricole. strămarea imperiilor coloniale — a

creează condiţii tot mai bune . pen­ muncii va trebui să sporească cu productivitate; de asemenea, s-au In invăţâmînlul agro-zootehnic de redus considerabil sfera de acţiune

tru odihnă şi tratament in staţiu­ 9,3 la sută în industrie şi cu peste executat ogoare de toamnă, pe supra­ masă au fost cuprinşi in această a imperialismului.

nile balneo-climaterice. 7 la sută in construcţii. feţe mari, în toate regiunile tării, toamnă circa 800.000 ţărani colecti­ Pentru prima dată în istorie s-a
vişti, ceea ce reprezintă o acţiune creat posibilitatea ca problemele
C e urmare a dezvoltării In ritm Realizarea acestor sarcini mobili­ ceea ce crează condiţii bune de pro­
de mari proporţii. Va trebui să dăm fundamentale ale vieţii internaţio­ S pectacol de g a lă in cinstea
susţinut a economiei naţionale, se zatoare nu ponte fi obţinută decit ducţie pentru culturile de toamnă o deosebită atenţie bunei organizări nale s.ă fie rezolvate intr-un mod celei de-a 15-a aniversări a p ro cla m ă rii
extind relaţiile economice cu alte prin promovarea sistematică a pro­ şi primăvară. a acestei forme de invăţămint, ast­ nou, potrivit intereselor popoarelor,
ţări, volumul schimburilor comercia­ gresului tehnic in toate ramurile e- Majorarea suprafeţei cultivate cu fel incit să-l aducem la nivelul in­ In epoca noastră războiul a Încetat R epublicii P opu lare Romîne
teresului pe care îl manifestă colec­ să fie o fatalitate inevitabilă. As­
la externe a crescut de peste 6,5 ori conomiei naţionale. Iată de ce parti­ porumb şi sporirea producţiei la a- tiviştii penlru îmbogăţirea cunoştin­ tăzi, ca niciodată in lume, împo­
fată de J948, paralel cu îmbunătă­ dul nostru pune in centrul politicii ceastă cultură este un obiectiv deo­ ţelor agricole; la toate cursurile vor triva războiului luptă forţe uriaşe
ţirea continuă a structurii comerţu­ economice înzestrarea industriei, a- sebit de important pentru anii vii­ trebui să fie predate şi dfezbătute pro­ şi organizate; ele sint mâi puternice
grleulturii, construcţiilor, transportu­ tori; In primăvara anului 1963 va bleme care interesează pe colecti­ decit forţele războiului, pot prein-
lui exterior. vişti, legate nemijlocit de producţia timpina izbucnirea unei noi confla­ L a T ea tru l de O peră fi B alet al biruitor", interpretate de corurile \
gospodăriilor agricole colective. graţii mondiale şi asigura pacea in reunite ale F ilarm onicii de Slal
Succesele repurtate de poporul ro- rilor, cu utilaj tehnic de cel mai trebui să se însăminţeze o supra­ lume. R .P . R o m în e a emul loc sim bălă
Inlroducînd în producţie rezulta­
mîn sînt indisolubil legaie de cola­ înalt nivel, mecanizarea şi automa­ faţă de porumb de circa 4 milioane tele cercetărilor ştiinţifice şi genera­ Schimbările profunde eare au avut seara un spectacol de gală orga­ „G. Enescu", R adioteleviziunii şi
lizând metodele avansate, ridicînd loc in ultimii ani, strălucitele suc­
borarea strinsă cu Uniunea Sovie­ tizarea, îmbunătăţirea organizării h e c ta r e c u ltu r a porumbului se va gospodăriile rămase In urmă la ni­ cese ale poporului romîn in dome­ n iza t cu p rile ju l celei ele-a lă -a A nsam blurilor „C iocirlia“ şi S ta - \
velul organizatoric şi de producţie al niul economiei, culturii, ridicării ni­ tu lu l P opular al C apitalei, acom -
tică şi de sprijinul ei frăţesc, de producţiei şi ridicarea permanentă a extinde In toate zonele favorabile unităţilor care in condiţii asemănă­ velului de trai, activa manifestare aniversări a proclam ării R epublicii V
toare dobindesc rezultate bune, vom a Republicii Populare Romîne în paniale de orchestrele reunite. Cu ţ
Întrajutorarea tovărăşească cu cele­ calificării cadrelor. şt in special în Lunca Dunării, unde putea obţine, lntr-un termen scurt, toate problemele fundamentale ale P opulare R om îne. ;
sporuri însemnate de producţie. Rea­ politicii externe au determinat o entuziasm şi m ăiestrie, stu d en ţii de
lalte ţări socialiste. Hotărîrile ulti­ Dotarea cu tehnică perfecţionată pe terenuri neirigaie se pot obţine lizările de pină în prezent sint un radicală schimbare a situaţiei şi ro­ A p a riţia în sală a conducători­ \
îndemn pentru ţărănimea colectivis­ lului Romîniei in viaţa internaţio­ la .I.C .F . au interpretat tabloul de
mei Consfătuiri a reprezentanţilor şi progresele obţinute de industria producţii mari la hectar. In anul vii­ tă, pentru specialiştii din agricultu­ nală, sporirea prestigiului ei pe a- lor pa rtid u lu i fi sta tu lu i nostru a J
ră de a munci şi de acum înainte rena mondială. (Aplauze vil, puter­ gim nastică artistică „ A v în t tin e-
partidelor comuniste şi muncitoreşti constructoare de maşini permit ca, tor va fi scoasă de sub inundaţii o cu avint şi abnegaţie In scopul nice). Republica Populară Roiuînă fo st salutată de întreaga asistentă
creării unui belşug de produse, pe are legături diplomatice, politice
din ţările membre ale C.A.E.R. au pe lingă asigurarea unui ritm mal suprafaţă de pesle 70 mii hectare calea ridicării continue a agricultu­ şi economice cu un număr de cu puternice fi îndelungate a- resc‘ : fc
rii noastre socialiste. (Vii aplauze). peste 80 de ţări din toate eontinen-
adus o nouă şi preţioasă contribuţie accelerat de însuşire a noilor ma­ terenuri fertile, din care jumătate leie, Îşi aduce contribuţia la acti­ p la u ze . S u ita de dansuri populare rom i- y
Creşterea producţiei industriale, a- vitatea Organizaţiei Naţiunilor U-
la adincirea colaborării înlre ţările şini şi utilaje de serie, să se reali­ vor fi încă din primăvară însămin- gricole şi a celorlalte ramuri ale eco­ nite şi in alte organizaţii şi foruri A u participat tovarăfii G heorghe n e ş t i şi. „ C ă lu ş a r ii“ in te r p r e t a t e e u
nomiei, mărirea productivităţii mun­ internaţionale. Desemnarea Romîniei
socialiste. Coordonarea planurilor e- zeze instalaţii şi linii tehnologice ţate cu porumb. cii şi reducerea preţului de cost ca membru în Comitelui celor 18 G heorghiu-D ej, G heorghe A postol, m ăiestrie de colectivele de dansuri

conomice, cooperarea şi specializa- complete prin cooperarea unui nu- Partidul nostru a stabilit un şir E m il B odnăraf, P etre Borilă, N i- ale A nsam blului A rm atei, „R apsodia
R o m t n ă “, „ C io c ir lia " ş i S f a t u l u i
rea in producţie pe baza principii- x măr mare de uzine specializate. de măsuri penlru profilarea trepta­ colae C eaufescu, C hivtt Stoica, A -

lor diviziunii internaţionale socia­ îndeplinirea unor asemenea sar­ tă a unor gospodării agricole de lexa n d ru D răghici, Io n G heorghe P opular al C apitalei au adus p e (

liste a muncii, accelerează dezvolta­ cini necesită ridicarea joe o treaptă stat, situate în zonele cele mal fa­ M aurer, A lexandru B irlădeanu, s c e n ă fr u m u s e ţe a şi p r o s p e ţim e a 1*

rea fiecărei ţări în parte şi a siste­ superioară a proiectării, a organi­ vorabile, in mari unităţi producă­ D um itru C olin, L eo n te R ăutu, Le-, folclorului nostru.

mului mondial socialist în ansam­ zării muncii uzinelor chemate să toare de porumb, ceea ce consti­ ontin Sălăjan, Ş tefa n U oitec, M i- O rchestra de m uzică populară a

blu, grăbesc victoria socialismului in realizeze noile produse. Ministern’. tuie o primă etapă în acţiunea de h a i D alea, G h. G aston M arin, f'A n s a m b lu lu i f o lc l o r i c „ R a p s o d ia

întrecerea economică paşnică cu ca­ Metalurgiei şi Construcţiilor de Ma­ specializare a tuturor gospodăriilor m em bri ai C C. a l P .M .R ., ai C on­ R om înă", dirijată d e artistul e-
m erit Io n el B udişteunu, a in terp re­
pitalismul. (Aplauze). şini, ministerele beneficiare, condu* de stat. Eforturi însemnate urmează siliului de S ta t fi ai guvernului, ta t cu m u lt succes o suită de cin-
tece populare rom ineşti.
deputaţi ni M arii A d u n ă ri N a ţio ¦

nale, conducători ai instituţiilor

centrale fi o rganizaţiilor obşteşti, L a reuşita spectacolului şi-au

vechi m ilitanţi ai m işcării m u n ­ ddus contribuţia artiştii em eriţi

vor duce la sporirea venitului naţio­ state pentru dezarmare constituie o citoreşti, a ctivişti de p a rtid fi de I eodora Lucaciu şi Ion V oicu,

nal, la continua ridicare a nivelu­ recunoaştere a rolului jucat de ţara stat, generali, fi o fiţe ri superiori, p o etu l D an D cşliu şi baritonul D an

lui de trai al oamenilor muncii. Po­ noastră In promovarea relaţiilor de fruntaşi tn m uncă d in m arile în ­ lordăchescu. Şi-au d a t concursul

trivit hotăririi din anul trecut a pace şi colaborare între popoare. trep rin d eri ale C apitalei, oam eni corurile A nsam blului U .T .M . şi

partidului şi guvernului, incepind Piatra unghiulară a Întregii acti­ de ştiin ţă fi artă, xia rifti rom îni C o n seiva to ru lu i „C iprian P orum -

din semestrul II al anului 1961 şi vităţi a Republicii Populare Romîne fi corespondenţi ai presei străine. bescu".

in tot cursul anului 1962 s-au apli­ pe plan internaţional este politica A u fo st de fa ţă fe fii m isiunilor In fin a lu l spectacolului, ; sule de

cat măsurile pentru îmbunătăţirea de prietenie, alianţă şi colaborare diplom atice acreditaţi in R epublica pionieri p u rtin d buchete d e flori

salarizării. Ca urmare, nivelul sala­ frăţească cu Uniunea Sovietică şi Populară R om înă. şi ovafionind, au in u n d a t sala şi

riului real va fi in 1963 cu circa 22 cu celelalte ţări socialiste, politica D e u n deosebit succes s-a bu­ scena, in tr-o tinerească m a n ifes­

Ia . sută mai mare decit in a doua de întărire continuă a unităţii lagă­ c u r a t f r a g m e n t u l d i n o p e r a „T r a n ­ ta r e d e b u c u r ie . D in m i j l o c u l lo r

jumătate a anului 1959. Corespunză­ rului socialist, de solidaritate şi d a firii D oflanei" d e N orbert P etri, o pionieră a rostit o urare plină

tor sporirii puterii de cumpărare a sprijinire holărîtă a mişcării de e- in interpretarea co lectivu lu i T e a ­ de căldură p entru patria noastră

populaţiei, vînzările de mărfuri prin libcrare a popoarelor, de dezvoltare trului M uzical „G h. D irna“ din dragă R epublica P opulară R om înă.

comei tul socialist vor creşte cu pes­ a relaţiilor de colaborare cu toate Braşov şi a corului T ea tru lu i d e ' pentru P artidul M uncitoresc R o ­

te 9 la sută faţă de 1902, fiind cu ţările, indiferent de sistem politic, O p e r ă ş i B a le t a l R .P . R o m în e . s o ­ m î n şi. C o m i t e t u l să u C e n tr a l in

1,5 miliarde lei mai mare decît pre­ pe baza principiilor coexistenţei paş­ list artistul em erit D avid Oha- frunte cu tovarăşul G heorghe

vederile pentru anul 1963 din pla­ nice. (Aplauze puternice, Îndelun­ nesian. G heorghiu-D ej. M in u te în şir, a-

nul şesenal. Se vor desface mai mult gate). E m o ţio n a n tă ş i p lin ă 'de e n tu s is te n fa , in p ic io a re , îm p r e u n ă cu

A»P«<rt de la Şeglgneji BiJajU Adunări Naţionalei decit în anul acesta: carne şi lapte In politica externă, partidul no­ ziasm a fo st apariţia pe scenă a artiştii au ovaţionai cu entuziasm
cu 11 la sută, ţesături cu 10 la su­ stru şi guvernul Republicii Popular* corului de copii al R a d io televiziu - pentru conducătorii de partid şi
tă, aparate de radio cu 24 la sută, Romîne pornesG de la ideen că da­ nii, m a jo rita tea in v îrstă de l!i de sta l p rezen ţi in sală. C orurile
televizoare cu aproape 70 la sută, fri­ toria cea mai imperioasă a statelor ani, care au in terp reta t cînlccul reunite, îm preună cu sutele de
gidere cu 90 in sută. In anul 1963 socialiste, a mişiărli comunista mon­ „De o vîrstă cu R ep u b lica “ de Ion pionieri, au intim at cintecul „Re­
vor fi date in folosinţă oamenilor diale, a tuturor «elor c» doresc pa* C hil eseu, pe vel suri de Eugen publică m ăreaţă vatră".
muncii 51 mii apartamente şi se vor cea şt simt răspundere pentru soart* Jebeletm u.
aloca pentru lucrări de gospodărie ©menirii, este de a milita cu per- S p e c ta c o lu l s -a b u c u r a t d e ten
comunală Deşte 1 miliard lei, „j^ssaxi Cu aplauze puternice au fost desăvirşii succes.
Jteotr.u triumful colabot&rii su b lin ia te ; suita de cînlece „P artid
(A gerprts)