Page 98 - 1962-12
P. 98
Nr. 2493 DRUMUL SOCIALISMULUI paff*
T»
—«jrffefcíi-.
§€§iin€3 icsfivA i sistărilor p®pnlarc regional Manifestări culturale consacrate UZIIN/i lil/%
şi ii orăşelul regional Mm
aniversării Republicii V-»* -O, TV-
împodobită sărbătoreşte, sala fe Prin aplicarea în viată a politi rănimii. O înfăţişare cu totul nouă E m il L ibic e s te u m il d in tre în c ă de d e p a r te se im p u n cele
stivă a Sfatului popular regional a cii leniniste a , partidului de indu are agricultura regiunii noastre. Ea
găzduit ieri după amiază sesiunea strializare socialistă a tării, sînt dispune în prezent de 790 tractoare, 90 Te slăvim p atrie d ra g ăX c e i m a i v e c h i tu rn ă to ri de la d o u ă fu rn a le m a ri d e 250 m .c.,
festivă comună a Sfatului popular ,tot mai din plin valorificate bogă 1.003 semănători mecanice şi nume
regional Hunedoara şi a Sfatului ţiile naturale ale regiunii noastre, roase alte maşini şi utilaje agricole. U zina „ V icto ria “ d in C olan. A rid ic a te în a n ii p u te r ii p o p u -
popular al oraşului regional Deva. a arătat tov. I. Ardeleanu. Au cu
In prezidiul sesiunii au luat loc to noscut un puternic avînt, industria înflorirea economiei naţionale, pu in tr a t a ic i ca u cen ic în 1927. la re în lo cu l celu i p e c a re -l
varăşii deputaţi Andrei Cervenco- extractivă a cărbunelui, minereului ternicul avînt al forţelor de produc
yici, Ioan Ardeleanu, Aur Nistor, se de fier, minereurilor complexe, in ţie sînt. însoţite in tara noastră de C o m itetu l p en tru cu ltu ră şi a rtistic e din raion au p re zen ta t D e atu nci, du pă cu m spu n e ştia m eu. S ecţia în care rai-am
cretari ai Comitetului regional de dustria siderurgică, precum şi in ridicarea nivelului de trai al oame a rtă al S fatu lu i popu lar raio un bogat p ro g ra m a rtistic . D in
partid, Sabin Botici, vicepreşedinte dustriile constructoare de maşini şi nilor muncii. In ultimii ani oame n al A lba a o rg a n iza t în cin stea tre purtătorii, şta fetei, care au c h ia r el, to a te f r â m în tă r ile în c e p u t u c e n ic ia a r e a c u m ha.le
a) Comitetului executiv al Sfatului chimică, întreprinderile de construc nilor muncii din regiune li s-au celei de a X V -a an iversă ri a adu s m esaju l oam enilor m u ncii
popular regional, Ladislau Fedora- ţii etc. Numai în ultimii 7 ani s-au dat Sn folosinţă peste 13.000 apar p roclam ării R epu blicii P opulare din raion sesiu n ii fe stiv e a sfa oam enilor, to a te tra n sfo rm ă rile în alte şi sp a ţio a se. D e cu rin d
nir.i, prim secretar al Comitetului învestit in regiunea Hunedoara pe tamente. In acelaşi timp s-au con R om îne o şta fetă cu ltu ra lă „Te tu lu i pop u la r raional, a făcu t
orăşenesc de parlid Deva, loan Iri- ste 10 miliarde lei pentru construi struit numeroase şcoli, cămine cul slăvim p atrie dragă“. In cadrul p a r t e şi. c o l e c t i v i s t u l H lr c e a g ă u zin ei, s-a u p e tre c u t su b ochii lin gă ea s-a c o n stru it şi un
mie, preşedintele Comitetului execu rea unor puternice obiective indu turale, cinematografe, spitale etc. acestei acţiu n i au fo st p rezen N ico la c d in T eiu ş, ca re, in 1962,
tiv al Sfatului popular orăşenesc striale de o deosebită importanţă ta te la sate, com u n e şt cen tre îm p reu n ă cu fa m ilia sa, a e fe c lu i. !A c u m a r e în j u r u l a 59 g r u p s o c ia l. C u c ir c a 200 ra
Deva, Wiliam Suder, director gene pentru economia naţională. Astfel, Vorbind despre succesele repur de com une, zeci de program e tu a t 1298 zile-m u n că . P en tru z i
ral al Combinatului carbonifer Va la Hunedoara au intrat în funcţiune tate de oamenii muncii din regiu a rtistic e . lele lu c r a te , el a p r im it 10.384 d e ani. P e fa tă şi p e fru n te m ai la d re a p ta se află noua
dea Jiului. La sesiune au participat prima uzină cocsochimică din tară, nea noastră în cinstea celei de-a lei, 4.543 kg. p o ru m b , to t a tîta
tovarăşii Gheorghe Vuşdea, secre furnalele 5, 6 şi 7, aglomeratorul, 15-a aniversări a R.P.R. vorbitorul In ziu a de 28 d e c e m b rie , cu g rîu , 3.894 kg. c a r to fi ş i a lte au în cep u t să -i apară cu le, tu rn ă to rie de lin gotiere, o u l
tar al Comitetului regional de laminorul bluming. Numai în primii a arătat că numeroase colective şi-au ocazia sesiu n ii fe stiv e a S fa tu produ se care, evalu ate, se r id i
partid, loachirr. Moga, loan Pipoş, trei ani ai şest-nalului s-au pus în îndeplinit înainte de termen sarci lu i p o p u la r raion al, în ch in a tă că la su m a de 50 ă c m ii lei. to sem n că an ii în care a lu cra i tim ă expresie a teh n icii m o
membri ai b iroului regional de funcţiune trei cuptoare Martin de nile anuale de plan. Concomitent celei ă e-a X V -a a n iversă ri a talizând a stfel u n v e n it an u al
partid, Cornel Stoica şi Mircea 400 tone. turnătoria de lingotiere, s-a îmbunătăţit calitatea produselor. proclam ării, R epu blicii P opu lare î n v a l o a r e d-c p e s t e 60 m i i le i. c i l e 14 o r e p e z i In t i m p :l c a d e r n e , ia r în a p r o p i e r e a ei,
Hamba, vicepreşedinţi ai Comitetu furnalul de 1000 ra.c., laminorul de R om îne, cele m al bune fo rm a ţii
lui exeruliv al Sfatului popular re 650 mm. şi altele, Aceste agregate Cu prilejul marii sărbători a pro p ita lism u lu i, n -au trecu t fără noua cen trală term ică. In m ij
gional, loan Roş, secretar al Comi moderne, de mare rapacitate au fă clamării Republicii Populare Romî-
tetului executiv al Sfatului popular cut ca. producţia de fontă să creas ne, oamenii muncii din regiunea să la se u rm e. L -a m I n tilv it la locu l c u rţii e s te u n u ria ş tu rn
regional, Cc.rol Szabo, prim secretar că faţă de 1950 de aproape 6 ori, noastră îşi manifestă dragostea fier
al Comitetului regional al U.T.M., rea de otel de 8,5 ori, iar cea de binte fată de scumpul nostru partid, sed iu l o rg a n iza ţiei âe p a rlid de răcire. D incolo de calea fe
Vichente Bălan, preşedintele Con?i- laminate finite pline de peste 34 fată de Comitetul său Central 1n
liului sindical regional, deputaţi şi de ori. frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheor- de la tu rn ă to ria vech e. T o c ra tă . sp re Ş irei, se află uzina
invitaţi. ghiu-Dej. Sub conducerea înţeleaptă a
In Valea Jiului s-a deschis mina partidului să luptăm cu toată ener m ai lăsase lu cru l şi se arăta sem icocs ale cărei agrega
Sesiunea feslivă a fost deschisă Uricani, s-au redeschis minele Vul gia şi entuziasmul pentru triumful
de tov. deputat Sabin Botici. can şi Lenea. Au fost dezvoltate deplin al socialismului Sn tara noas d is p u s să. s te a d e v o r b ă , A , f-. iu u liif n ii a n i, a u f o s t c o m -
şi modernizate ţoale exploatările mi tră, pentru apărarea păcii, pentru fe
A luat apoi cuvîntul tov. Ioan niere. tehnica nouă făcindu-şi loc ricirea poporului. fn c e p u t p r in a -m i p o v e s ti ă es- P tet m o d e rn iza te. Şi, ca să m ă
'Ardeleanu, care a făcut o trecere peste tot, Prin punerea în funcţiu
5n revistă a succeselor repurtate de ne a termocentralei de la Paroşeni, p re co n d iţiile de m u n că şi de conving parcă, în cerc să -m i
poporul nostru, in opera de desă Valea Jiului dispune astăzi de o-
vârşire a construcţiei socialiste, sub ne-rgia electrică necesara industriei. viaţă, sem n că acestea l-au a m in tesc forfota şan tierelor de
conducerea înţeleaptă a partidului Datorită măsurilor luate de parlid
5n cei 15 ani de la proclamarea Re şi guvern pentru dezvoltarea in Konfaj fiferar-muzicai im p resio n a t cel m a i m u lt... c o n s tr u c ţii, ca re d in '48 în -
publicii Populare Romino. ¦ dustriei extractive şi a entuziasmului co a ce n -a m a i c o n te n it. îm i.
cu cave au muncit minerii s-a ajuns In pragul anului nou, a spus în ' 'Casa raională de cultură din socialistă, despre bogăţiile şi — A v e a m d o a r 14 a n i c in d am in tesc cum am a d m ira i din
Astăzi cind sărbătorim împlinirea ca în 1961 să se producă cu 88 încheiere vorbitorul, vă dorim sănă Brad a prezentat zilele trecute frumuseţea ei. to a tă in im a felu l in care au
a 15 ani de la proclamarea Repu la sută mai mult cărbune decît în tate şi multă putere de muncă, dum în sala „7 Noiembrie" din loca am in tr a t ca ucenic. U zina era în c e p u t fu r n a liş tii m u n ca la
blicii, a subliniat vorbitorul, gin- aru l 1950. Pentru creşterea pe mai neavoastră şi tuturor oamenilor mun litate montajul literar-muzical Manifestarea, prezentată cu a u n ei so cietă ţi străin e. M un noile furnale, u n de to a te o p e
durile întregului ndslru popor se în departe ă producţiei industriale, po cii din regiune, pentru obţinerea de. ,,Te slăvim, Republică dragă!". prilejui sesiunii sfatului popu c e a m p in ă la 14 o re p e zi ca ra ţiu n ile slut. m e c a n iza te , ia r
dreaptă cu recunoştinţă, către partid, trivit Directivelor Congresului al noi succese în activitatea ce o des Acesta a fost alcătuit din ver lar raional, s-a bucurat de o şi calfele, iar leafa o prim eam .
către conducerea lui înţeleaptă. Sub IIÎ-!ea, in regiunea Hunedoara, se făşuraţi în măreaţa operă de desă suri şi cîntece dintre cete mai p e ju m ă ta te . Vă d a ţi seam a ce in sta la ţiile au tom ate — ap a ra
conducerea partidului, poporul no construiesc noi obiective industriale vârşire a construcţiei socialiste în frumoase despre patria noastră caldă apreciere din partea ce în se m n a a s t a : fo a m e , frig... tele de m ăsu ră şi co n tro l —
stru a repurtat victorii după vic tara noastră !
torii, La cea de-a 15-a aniversare de mare capacitate. Este prevăzută lor prezenţi. C u to a te a cestea gh idu l că îi aju tă să produ că fo n ta
a proclamării Republicii poporul no vo r trece an ii de u cen icie nu aproape fără efo rtu ri. A poi,
stru priveşte cu mîndrie bilanţul mă deschiderea de noi mine. RODICA LEUCEAN bu cu ra p e rum eni. La te rm i iv ii a m in tesc de ziu a cin d am
reţelor realizări care au avut loc corespondentă n area lor p rim ea i „plicu l“ şi v izita t p en tru p rim a dată tu r
în R.P.R. Stăpîn pe toate bogăţiile Relevând .succesele repurtate în dacă m ai aveau nevoie de tin e n ăto ria de lin gotiere. In hală
tării, poporul nostru harnic şi ta Expozijie de pic.fură te angajau, dacă nu ba. Eu n -a m vă zu t pic de praf. Ilu
lentat, condus de parlid a transfor transformarea socialistă a agricultu am fo st to tu şi norocos, m -au m in a re a e ste flu o rescen tă , ceea.
mat Romînia dintr-o ţară cu o in Recent, la clubul minerilor Expoziţia este' închinată celei a n g a ja t la m a şin ă , dar to t cu ce în seam nă că şi n o a p tea se
dustrie slab dezvoltată şi o agricul-, rii, vorbitorul a arătat, că aceasta din Lupani s-a deschis o expo de-a XV-a aniversări a procla salariu l ce l-a m a v u t ca u ce lu crea ză ca la lu m in a alb ă a
tură înapoiată, lntr-o tară cu o ziţie de pictură. A.ceasta conţi mării Republicii Populare Ro nic. A sta n -a durat, d e c lt c ir zilei. N isipu l era p re p a ra t şi
industrie în plină dezvoltare şi o a constituit cea mai adîncă prefa- ne lucrări ale membrilor cercu mîne. ca o lună, căci s-a u u m p lu t
agricultură socialistă. lui de artă plastică ce-şi desfă d e p o z i t e l e şi. s - a u f ă c u t c o n c e tra n sp o rta t în in sta la ţii în -
. cere revoluţionară,' care a schimbat şoară activitatea în cadrul clu Zilnic, lucrările din cadrul
expoziţiei sînt vizitate de nu J cMeri. A ş a m e r g e a p e a tu n c i... citise p e care om u l doar le su -
din temelii relaţiile social-economice bului amintit, inspirate din meroşi oameni ai muncii din
localitate # Pe m ăsu ră ce-şi răscolea a- pra veg h ea . O alele de tu rn a re
la sate, întregul mod de viată a ţă munca şi realizările obţinute în
Cuvântarea a fost subliniată de a- MIRCEA CINCORA ? n ţin tirile, cu tele de pe fru n - erau tran spórtale de m acar a -
ultimii ani de poporul nostru ? te i se aăîr.ceau, iar fa ţa -i lu a
plauze şi ovaţii. Deputaţii şi invita corespondent af o e x p„r e s i e d e a m ă r ă c iu n e . !e p u te r n ic e , i n fin e , la n o i în
pe drumul desăvârşirii construc é — C um arata u zin a ? — con - . ,. „ .
ţii ia sesiune au adresat o telegra 5 tin u ă el. S ecţia în ca re sîn te m hala au a p a ru t c.u b i.lo u .n n o i,
ţiei socialiste. .
mă Comitetului Central al Partidu
m oaern e, m acarale, caru cioa-
lui Muncitoresc Romin, Consiliului de
t acum era un fel ăc baracă rc p en tru tran sportatu l piese-
Stat şi Consiliului de Miniştri al
!J j o a s ă , a c o o e r i t ă c u s e î n d u r i ş i l o r tu r n a t e ... T o i u l e s t e d e n e -
R.P.R. prin care îşi exprimă profunda
h irtie g u d ro n a tă . M ai era u n recu n o scu t. D ar le tră iesc, le
bu'curie fată de succesele repurtate
f u r n a l m ic . d e 150 m .c . p e l o - v a a ?7; i c s ?m t v ă d c ă v i a ţ a
de poporul nostru sub conducerea
partidului şi se angajează să lupte Brigăzi arHsiice de agifajie pa scenă cu i unde-î. a cu m fu rn a lu l nr. o a m en ilo r e ste a lia . N im en i n u
şi pe mai departe cu elan sporit f 2. D r e p t m e c a n i s m e la t r a n s - Se m a i g î n ă e ş t e c u g r o a z ă la
pentru făurirea unei vieţi tot mai In cadrul concursului brigăzi nou şi bogat program cu prile f p o r t u l m a te r ia l e lo r ş i m a t e r i i - Zfv a n e ru îin e, d o a r ce s ă f a c ă
lor artistice de agitaţie închinat jul aniversării Republicii.
îmbelşugate. , tl celei de-a XV-a aniversări a Re lo r p r i m e , c t i t la. f u r n a le , c i t lu creze m a i bine ca a zi. ş i
publicii. zilele trecute, la Peşti- De curind, artiştii amatori ai
•!ir şul Mare s-a desfăşurat faza in- acestei formaţii au dat un reu şi la tu rn ă to rie, servea u o ra - rnai m u lt, in tr-u n a din zilele
tercomunală la care au parti şit spectacol cu programul pre
La sfârşitul sesiunii formaţiile a r cipat formaţiile de acest gen din gătit pe scena- Casei raionale de ţe le oam en ilor. C -au i a stea tre cu te am a fla t ceva ce m -a
tistice ale clubului C.F.R. Simeria şi Cincis, Suituri, Stufit şi Peşti- cultură din localitate, în faţa
şul Mare. Timp de trei ore, cei unui public numeros.
Clubului sindicatelor Deva au pre peste 300 de spectatori au răs erau se c ţiile de bază a le u zi- im p r e s io n a t: că la noi, la C ă-
plătit cu aplauze călduroase ANA IACOB
zentat un bogat program artistic. strădania colectiviştilor ce au orespondentă P.e n e i, i a r i n j u r u l e i e r a tr a s ia n , s e p r o d u c e d e 11 o r i m a i
urcat scena In calitate de ar
tişti amatori pentru a prezenta ? u n gard de lem n . m u l t ă f o n t ă c a în ’48, ia r la
viaţa nouă. belşugul şi bunăsta
rea oamenilor muncii de la sate. ) A c u m m i se în tâ m p lă d e se c ţia n o a stră , de 5,3 o ri m a i
Mai bine pregătită, brigada v m u lte o ri că in trîn d p e p o a r- m u lte p ie se tu rn a te . {A ceasta
artistică de agitaţie din Peşti-
şul Mare a cîştigat faza de con- } tă stau si m ă în treb dacă ceea . a ste u zina n oastră a s tă z i!
cuts, urmînd să ia parte in cu
rind la faza raională. ce văd este vis, sau realitate. GH. COMŞUŢA
¦sv,
•üía,, RICH FOCHT
" W corespondent
~k
Aspect de la sesiunea festivă » sfaturilor populare regional Brigada artistică de agitaţie a Turnătoria de lingotiere din Călnn a intrat de curînd în producţie. Aici se lucrează cu agregate moderne,
întreprinderii forestiere din în depline condiţii de protecţia muncii.
Oră-ştie, sub îndrumarea instruc
toarei Irina Tauber, a l'ăcut în IN FOTOGRAFIE: Vedere exterioară a turnătoriei de lingotiere.
ultimul timp pregătiri intense
pentru a prezenta publicului un
şi al oraşului regional Deva* -^*.-..«,^J,ri|.'nr '
1 Lunea Ijîmaeifi a
r~*r~>r~* r->r* r* /—»r-»/—
S o le m n ita te a Tnmînării t. 1947, c a re a în sem n at în ce p e sp e cta c o lele p re ze n ta te la cin e 1
u n o r o rd in e şi m e d a lii rea unei noi eta p e a revolu ţiei m a to g ra fele să teşti. R eform a în
p a T irn a vei în tâln eşte în r e din ţa ra n oastră — e ta p a r e văţăm ân tu lu i, a cţiu n ea de a lfa lor tre cu te şi la m p a cu p etrol 1ţ a r ă , p r o c e s u l d e c o l e c t i v i z a r e a
vo lu ţiei socialiste. D ar nu n u b etiza re şi cu ltu ralizare a m a a u d isp ă ru t. In locu l lor, b e
giu n ea n o a stră c îte v a sate. m a i că le -a u sa lu ta t cu bu cu rie. selor, au prin s tr e p ta t via ţă . A s c u r ile e le c tr ic e s c a ld ă s a te le In agricu ltu rii a fo st, în ch eiat.
In ciu da celo r a vu ţi, tn tr-o m ă tă zi, în to a te a şeză rile d e p e lu m in ă.
Ea Sfatul popular regional a ¦Augustin, Vesa S. Simioh, Polae A poi, în fră ţită cu cea a M u re su ră din ce în ce m a i m a re şi- V alea M ureşu lu i şi a T irn avei U nirea p ă m în tu rilo r în g o şp o a 1
au u n it fo rţe le fă cin d ca zi de nu m a i este locu itor ca re să nu A ceste tra n sfo rm ă ri din v ia
Sivut loc Ieri solemnitatea înmî- Gh. Vasile, Mătăsărean T. Iosif, şu lui stră b a te zeci d e a şezări si cu vîn tu l partidu lu i să d e ştie c iti şi scrie. In m at to a te ţa s a te lo r îşi a u ră d ă c in a in dării co lective, a desch is ţă r a 1
vin ă fa p t îm plin it. D upă p ro sa te le , C istei, M ih a lţ, G altiu., h ă rn icia o a m en ilo r, în d ra g o s
nării de ordine şi medalii unor Karda D- Emerie, Konicska E; liu n edorene. Îm preu n ă, au fo st clam area R epu blicii, M ureşul a V in ţu l de Jos, şib o t, A u relV la i- te a cu care au m u n cit pen tru n ilor m a ri p ersp ec tiv e d e viitor. 1
fo st m a rto ru l sch im bărilor p e cu. P ricaz, T urăaş, B retea M u- aplicarea p o liticii pa rtid u lu i. La
activişti de partid şi de stat, cu Ştefan, Brănescu I- Zita, Truţă m a rto rele tă c u te ale în tlm p lă - t r e c u t e c u f i e c a r e zi.. C u v î n t u l reşa n ă şi în m u lte a lte le s-a u r i n u m a i u n an d u p ă p le n a ra C.C. îD e s p r e a c e s te a v o r b e s c însuşi I
!prilejul celei de-a 15-a aniver St. Emil, Bodea D. Mihaî, Moldo- p a rtid u lu i ii în tin erea valea, dicat zeci de ed ificii social-cu l- a l P.M .R . din m a r tie 1949 T ir
sări a proolamării Republicii ¦van I' Iosif, Sulică Gh. Gheorghe, riior ce s-a u p etrec u t odin ioa sch im ba oam enii, aşezările. P e tu r a le : şcoli noi, că m in e c u ltu n ava şi M ureşul au fo st m arto p la n u rile p e ca re le-a u îtttoc
Populare Romîne, pentru me Ardeleanu R. Cornel, Sabău I. m alu l a p ei se au zeau noi cîn te rale, biblioteci, dispen sare m e d i rele unui act revo lu ţio n a r care
rite deosebite în instaurarea Gheorghe, MogaB.Răiuţ, Turlea ră p e p ă m în tu rile p e c a r e le c e p lin e de veselie, care luau lo cale, cin em a to g ra fe să teşti. In- a m a rc a t p rim u l p a s sp re în m it co lectiviştii pen tru anul 1
.!şi consolidarea regimului de- V. Vasile, Cioca V. Stelian, Lazăr cu l d o in elo r tr is te . O a m en ii, scă* trln d în tr-o bibliotecă, seara, at ch eg a rea ta b lo u lu i de a zi ni 1963. D e-a lu n gu l M u reşului vo r 1
m oerat-popular. La solemnita G. Miron, Mihuţ I. Petru, Berei udă. In u n d u irile lor — ca re p ă p ă ţi d e sub călcliu l m oşierilor, să în tâln eşti b ă trln i şi tin eri ca sa te lo r. G ru p u ri d e ţă r a n i din răsări grădin i p e su te de h ec 1
de am aru l p e c a re -l trăiseră, A na D obrescu şi V ian M ih ălţan C istei, Ş ibot, P ricaz, B retea M u- ta re, p ep in ie re de v iţă de vie. )
reau şi ele în tu n eca te ca şt cln tau via ţa nouă, slăveau pe de la M ih alţ, B reazu C ornelia şi reşană şi-a u u n it păm în tu rile în sa te se vo r ridica zeci d e c o n
acela care le-o crea, P artidu l, T eo d o r M u n tean u din C iugud. în m ari gospodării colective. stru c ţii zooteh n ice p en tru şe p - 1
v ia ţa oam en ilor — au p u rta t în ch in in d u -i cele m ai ca ld e cu so lîcilîn d sau citin d rom an e ori N u m ăru l lor a cresc u t a p o i de le lu l de an im ale în con tin u ă
v in te p o rn ite din in im ă şi u n i broşu ri. la an la an. P e ste a p ele T ir creştere. La M ihalţ, ciu g u d , V in - 1
p tn ă d ep a rte, su doarea şi lacri t e tn v e rsu ri m ă reţe. n a vei şi M ureşului, în locu l p o c
•iaţa nouă p e care o duc azi n ete lo r de bici, a în cep u t să se 1
te au participat tovarăşii An- Al. ‘Arpad, Ciglăneanu I- Iasai, m ile ţă ra n ilo r tru d iţi p e păm tn - ¦n f i e c a r e s a t d e p e m a l u l lo r. locu itorii satelor, se sim te reverse d u d u itu l tractoarelor, 1
I M ure/şul şi T irn a va a u în tâl la to t pasu l. A cum , în oglin da zu m ze tu l uniform , al c o m b in e 1
îdrei Cervencovici, loan Arde Clurdărescu N. Vasile. tu r ile m o şierilo r. In d ru m u l lor M u reşu lu i nu se m a i v ă d c ă
leanu, Gheorghe Vuşdea, Aur „ M e d a lia M u n c ii“ tovarăşilor n it oam eni cu preocu pări noi t lor ca re se în trec p e ta rla lele
Nistor, secretari ai Comitetului Costea T. Nicolae, Sandu Fr. n -a u în tîln it seco le d e-a rin ău l su ţe joase, a co p erite cu paie.
regional de partid, Sabin Botici, Lucreţia, Balomir Gh. Emil, b ă irin i care a p leca ţi asupra a- u n ite ale co lec tiv iştilo r din C is
vicepreşedinte al Comitetului Popa I. Ioan, Pagani V. Petru, d ec it a şezări cu că su ţe joase, Ţ ăran ii şi-a u con stru it sa te în ţ u l d e J o s, G e o a g iu , T u r d a ş o ai - *
executiv al Sfatului popular re Boîoţ S- Aron. beceăarelor, ală tu ri d e copiii tei, şib o t, Turdaş şi m u lte a lte m en ii au h olărit să m ărească
gional şi loan Roş secretar al In numele celor decoraţi au sărăcăcioase. D oar ici colo se tr e g i d e ca se n oi, m a ri şi lum i-, su p ra fa ţa d e g ră d in ă cu 10— 20 1
Comitetului executiv al Sfatului luat cuvîntul tov. Francisc Ba sau n e p o ţii lor deslu şeau în ţe sa te d e p e V alea M u reşu lu i. h ectare. Ei şi-au propu s să sp o
popular regional. Tov. Ioan Roş logh, Vasile Ciurdărescu, Nicolae ridica c ite un castel a şa cum noase. în ele şi-a pu s a m p ren ta rească cu m u lt şi p ro d u cţiile de 1
s dat citiîe Decretului Consiliu Zahiu, ştefan Budai şi Petru lesu l literelor, in vă ţîn d p en tru B o g ă ţia recoltelor, o b ţin u te c e re a le la h ecta r. Şi, co lectiviş-, 1
lui de Stat al R.P.R. prin care . Mihuţ care au mulţumit parti L s -a rid ic a t la O breja. p e T irn a - b u n ă s t a r e a ?. a p a r a t e rd e r a d io , U i îşi vo r în d ep lin i cu sigu ran ţă 1
p rim a oară să -şi sem n eze n u an de an de co lectivişti, i-a 1
L vă, care p a rc ă -şi bătea jo c de aragaze, m obilă nouă, m aşin i în d em n a t şi p e ce ila lţi săten i 1
m e le ; tin e r i şt v lr s tn ic i unin->
l m icim ea căsu ţelor acoperite cu d e sp ă la t ru fe, lucruri la ca re să porn ească p e dru m u l m u ncit
d u -şi arm on ios glasu rile în co
l p a le , la fe l cu m îşi b ă te a jo c ţăran ii m u n citori n ici nu p u în com u n , c iu n g in d ca an ul a-
ru rile de la că m in ele cu ltu ra le,
t cesta to ţi ţă ra n ii m u n citori să-
Í stă.pinul lu i de a ce ia c a re-l
C m unceau m oşia. In cel ă e-a l şi u n ească o g o a rele in g o sp o d ă }p l a n u r i l e . P e n t r u a c e a s ta , e i s e
p re g ă tesc la cu rsu rile a g ro zo o
l cin cilea decen iu al secolu lu i XX, te h n ice o rg a n iza te în fieca re ]
L în să, a p ele T irn avei şi M ureşu gospodărie colectivă. în v a ţă D u 1
t lui, s-a u în v o lb u ra t p a rc ă , la m itru M arcu din C istei, G h eor 1
se conferă : dului şi guvernului pentru di gh e B elîgăr din C iugud, V iorel 1
Ct f e l c a i n i m i l e lo c u i t o r i l o r d e p e B urz din T u rd a ş, în va ţă to ţi co-
„O rdin ul M uncii“ clasa III a stincţiile acordate angajindu-se ¦]
ca în viitor să depună toate for t v ă ile lo r c a r e sim ţe a u că a ve-i
tovarăşilor Balogh D. Francisc, ţele şi capacitatea de muncă [ n it clipa m u lt a şte p ta tă să te r
Crişan Gh. Augustin, Anghe'l G'n. pentru înfăptuirea sarcinilor ce L m in e o d a tă p en tru to td ea u n a cu le c tiv îştfi cu m să lu creze du pă
iTraian, Dull I. Dezideriu, Badiu
I m e to d e a va n sa te păm în tu l, cum
I în tu n ericu l şi să ră cia . S -a au-, să m u n cească în secto a re le zo o
E. Nicolae, Budai I. Ştefan, Ie revin. L zit atu n ci p e ste crestele valu ri* teh n ic, pom icol, vitic o l sau le
Ştefan M. Ioan, Ciurlea I. Gheor Tov. Sabin Botici în numele l lor sclip ito a re, zvon de glasu ri gu m icol. în a rm a ţi cu tem ein ice
ghe, Rădulea I- Uie, Laig S. Sta- Comitetului regional de partid IL n o i, h o t ă r i t e , f ă r ă tâ n g u ir i ş i cu n o ştin ţe colectiviştii, alătu ri
ja le . O am en ii, ţă ra n ii cei m u lţi
r.islav, Giiga T. Emil, Rotam N. şi al Comitetului executiv al Sfa d e c e ila lţi oam en i ai m u ncii din
L tru d iţi a ltădată, au sa lu ta t vic în treaga ţară, m uncesc cu m ai
Nicolae, Sucîu I. Lucreţia, Dă- tului popular regional a felicitat l to ria in su recţiei a rm a te din m u lt spor p en tru con tin u a în
xăbanţ P. Ioan, Zahiu Nicolae, pe cei decoraţi şi le-a urat noi l ’944, p ro c la m a re a R ep u b licii să ltln â în jo cu rile ech ipelor de te a u visa în tre c u t. D in m a jo r i rii co lective. A stfel, p e V alea florire a sa te lo r lor, a p a tr ie i.
e d a n su ri s m urm ărind, a te n ţi ta te a caselor, o p a iţu l vrem u ri* M u reşu lu i, la fel ca tn în tre a g a
!Moţek V. Ştefan, Popa S- Seba- succese în aptivJiaţea loa â p i flPopwtore R o m în e in dec em erie R. BUDIN i
sţian, Oprea L. Florica, Bido L Kiltpr-' -- krVWJ loJwJkMrwJu/w/ln/b
L M wJ VrwfW/kJUU uJ*—V»«.fWWu/kF/luJkJWv !¦_/ wr\»/ ,!