Page 99 - 1962-12
P. 99
pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2493
.sstinnmxxxrErc
U L T IM E L E ŞTIRI + ULTIMELE ^TlRt * ULTIMELE ŞTIRI * U LT IM E LE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIP1 SârMtorlrcâ aniversării
R.P. iemtne în străinătate
R. P. BULGARIA terne, J. P lojhar, m inistrul sănătăţii,
#1 SO F IA 29 (A gerpres). A . N eum ărt, m inistrul justiţiei, B o
L a 2 $ d e c e m b r ie în s ă r c in a tu l cu. a - li u m ir L o m sh y , m in is tr u l a p ă ră rii n a
[a teri a d -in térim al R epublicii P opu ţionale. L ubom ir Strougal, m inistrul
laré R o m in e la Sofia, S. L c ru , a o fe afacerilor interne, F ra vtisek K ah ud a,
rit în taloanele am basadei un cocteil m inistru l în vă ţă m in tu lu i şi culturii,
în c in stea Celei tic-a Io-a. a n iversa ri F ra n lisek Z tip h a . p re şe d in te le C onsi
a pro cla m ă rii R .P . R om ine. l i u l u i C e n tr a l al. S i n d ic a l e l o r , m e m
Ş e f i i n f a B ir o u lu i €«€* a t P*C*IJ*S»: D e c fa ra fia com ună Să încefeze amesfacul S.U.A. în Viefnamul A u participai !vari B ajeé, inm isfrúl bri ai corpului diplom atic, rcprezd?i-\
A fa cerilo r E xtern é, D o bri Djurox), m i tonţi, a i d ife r ite lo r m in istere, a i n u
a lg e rî ano«** u n g a ră meroase. organizaţii d e m asă şi in stirf
de sud! n istru l A p ă ră rii N a ţio n a le. D inu) D i- iu ţit culturare, oam eni dc cultură şi
p e u $f u ? Is la c e n t r a l ă ALGER 29 (Agerpres). ccv, je fu i secţiei, d e p o litică e xtern ă artă, ziarişti.
suri i încetarea imediată a intervenţiei ş i r e l a ţ i i i n t e r n a ţ i o n a le a. C .C . e l
TAŞKENT 29 (Agerpres). TASS republicilor Asiei céntrale şi Ia m er La Aiger a fost dată publicităţii HANOI 29 (Agerpres). trupelor americane; retragerea perso P .C .B., lirón BudinOV, m in istru l C o C octeilul s-a desfăşurat, in tr-o a t
sul reorganizării structurii aparatului declaraţia comună algcrianO-ungarn Delegaţiile R.D. Vietnam, Frontului nalului militar american, sud-coreean, m erţu lu i E xterior, 'Joia D ragoiceva. m osferă cordială şi prietenească.
transmite : organelor de partid în baza hotărî* Cil privire- ia vizita delegaţiei guverna ' Naţional de Eliberare dirt Vietnamul sud-vietnamez, ciankaişîst, taiţândez preşedinta C om itetului pentru priete
La 23 decembrie a avut loc Ia riior Plenarei din noiembrie a C.C mentale. Ungarfc în Algeria. In decla de sud, Japoniei şi Indoneziei la Con şi lichidarea tuturor bâzelor militare R. P. F. IUGOSLAVIA
al P.CU.S. raţia semnată de Mohamrned Khemisii, ferinţa juriştilor clin ţările Asiei şi sfrăine din aceasta ţa ră ; renunţa n ie şi re la ţii c u ltu ra le cil stră in ă ta
Taşkent prima şedinţă a Biroului C C ministrul Afacerilor Externe al Alge Africii, care a avut loc la Conakry, rea Ia „protecţia" blocului militar tea, reprezentanţi ai altor instituţii B E L G R A D 29 (A gerpres).
al P.CU.S, pentru Asia centrală. La şedinţa Biroului C C al P.CU.S. riei, şi Gyula Kallai, vicepreşedinte a! au adoptat o declaraţie comună în S.E.A.T.O., instrument a! S.U.A. de centrale, academ icieni, oam eni de artă L a 28 decem brie, însărcinatul cn d -
pentru Asia centrală a participat Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare, legătură cu actuala situaţie din Viet amestec, şi mai serios în treburile in ji cultură, rep rezen ta n ţi ai presei cen fa ceri tid -in terim al R .P. R o m in e la
Biroul C.C. al P.CU.S. pentru Asia Frol Kozîov, membru al Prezidiului &e subliniază necesitatea de a se in namul de sud. „In această ţară, se terne ale ţă rii; respectarea suverani trale şi a ra d io te ţc v h iv n ii bulgare: B elgrad, V a sile Şand ru , a oferit, un
centrală a examinat problemele pri C C al P.CU.S. şi secretar al C.G spune în declaraţie, transformată îritr-o tăţii, independenţei, unităţii şi integri cocteil in cinstea cetei d e -a Io -a an i
vitoare la măsurile pentru îmbună al P.CU.S. colonie şi o bază militară americană, tăţii teritoriale a Vietnamului de sud. A u participat, şefi şi m em bri ai versări a proclam ării R epublicii Popu
tăţirea conducerii de către partid a Statele Unite şi marioneta lor, Ngc unor m isiuni diplom atice acreditaţi lare R om ine.
dezvoltării economiei naţionale a Dinh Diem, duc un război agresiv TrupeLe R .Â. Y em en ta S o fia .
împotriva populaţiei paşnice, care a- au e lib e ra t oraşul H a rib A u fost prezenţi P avle G regoricî,
staura o pate trainică prin lupta hotă* meninţă iii mod serios pacea şi securi R. S. CEHOSLOVACĂ vicepreşedinte al S tu p seinei P o p ú la le"
tatea în Asia de sud-est". P R A G A 29 — corespondentul A ger F ederative a R .P .F .I., V elim ir S to ji-
Interesante observaţii de radiolocaţie I rîtă împotrivă colonialismului, pentru nir.i. m e m b r u a l V ec ei E x e c u tiv e F e
eliberarea popoarelor Care se mai află pres transm ite: d era tive, Puntea P erovici, secretar al
C u p r i l e f u l c e le i cle-d. 1 5 -a a n i v e r C om isiei pentru. A fa c e rile E xtern e a
asupra planetelor Met cur şi Venus sub dominaţie străină. Scupseinei P opulare F ederative, D u
s ă r i a. p r o c la m ă r ii R .P . R o m in e , p r o f. ren K v ed e r. secreta r d e stat. a d ju n c t
MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS codul telegrafic a ajuns în planeta După cum transmite agenţia France Pentru reglementarea situaţiei crea SANAA 29 (Agerpres). Gh. N iţcscu, am basador extraordinar al A facerilor E xterne, şi alic perso
transm ite: Venus, s-a repercutat de pe această Fresse, în declaraţie se arată că gu si p len ip o ten ţia r a l R .P . R o m tn e in
planetă şi, străbătînd distanţa totală vernul ungar î-a invitat pe Bcn Beţia, nalităţi ale v ie ţii politicé iugoslave,
Ziarul „Pravela“ a anunţat Ia 29 de 81,745.000 km., după 4 minate, 32 şeful guvernului algerian, de a face o
decembrie că revistele ştiinţifice din generali şi ofiţeri superiori ci arm a
U.R.S.S. vor publica rezultatele amă secunde $1 7 zecimi de secunda a vizită oficială în R.P. Ungară. Data te, precizează declaraţia, este necesar Postul de radio Sanaa a anunţat R .S. C eh o slo va că , a o fe r it Un co cteil tei populare iugoslave, oam eni de cul
să se ia de urgenţă următoarele mă că forţele militare ale Republicii A- ir, clădirea. A m b a s a d e i d e la P ra g a tură şi artă. ziarişti.
nunţite ale observărilor de radiolo- fost recepţionat din nou pe P ănînh Vizitei va fi anunţată ulterior. rabc Yemen au eliberat în cursul A u p a rtic ip a t Z d e n e k F ieriînger, m e m
La 24 noiembrie, prin aceeaşi me Au. participat, de asem enea, şefi at
caţîe asupra planetelor M ercur si oficiilor diplom atice acreditaţi la B el
grad şi corespondenţi ai presei străine,
Venus, efectuate In anul 1962. Aces todă au fost emise pe plauota Venus acestei săptămîni oraşul Harib din b ru a l P r e z id iu lu i C .C . a! P .C . d in
FINLANDA
te observări au fost efectuate cn aju cuvintele „Leuin", „U.R.S.S.“, Reper* Ascujirea confradicfiifor franco-amăricana apropierea graniţei cu Federaţia A- C ehoslovacia ţ i preşedinte al A d u n ă
cutindu-se de pe suprafaţa planetei, H E L S IN K I 29 (A gerpres).
torul unui puternic radiolocator cos după 4 minute, 44 Secunde şi 7 zecimi în domeniul înarmărilor aiomice rabiei de sud aflată sub dominaţia rii N a ţio n a le, V aelav S la vik, secretar L eg a ţia R .P. R o m in e d in F in la n d a
mic, creat în U.R.S.S. de secundă aceste cuvinte au fost colonialiştilor englezi. Oraşul era o- a organizat la 28 decem brie o confe
recepţionate pe Pămint, Distanţa tota PARIS 29 (Agerpres). ticienii americani nu au dreptul sa-i cupat de trupele monarhiste spriji a l C.C. a l P.C. d in C ehoslovacia, V. rinţă de presă cu p rileju l celei de-a
Radiolocaţia planetei Mercur a lă pe care aceste cuvinte au străbă Organul oficial al Partidyîui gau- considere pe partenerii lor din Eu nite de autorităţile britanice din te Lastovicka. şefu l secţiei internaţionale lâ-a aniversări a proclam ării R epu
tut-o In Cosmos este de 35.380.000 tlisV cotidianul „La Nation" publică ropa occidentală drept „o cantitate ritoriul învecinat. a. C .C . a t P .C . d i n C e h o s lo v a c ia , V a - blicii P opulare R om ine. în să rcin a tu l
reuşit să fie efectuată pentru prima km. Un articol din care reiese ascuţimea neglijabilă", şi susţine dimpotrivă, cu clav D avid, m inistru l afacerilor éx- cu a fa ceri ad.-int.erim al R .P . R o m in e
dală tn lume. contradicţiilor dintre guvernul fran insistenţă teza guvernului francez cu la H elsin ki. I. Ci !şan, a vorbit, despre
In prezent se află in prelucrare cez Şi cel american în problemele privire la „necesitatea înarmării in CKKXKXXKKH- OOOOVv realizările m ultilaterale obţinute de
La 19 şi 24 noiembrie, oamenii de rezultatele măsurărilor studierii prin poporul rnniin in anii regim ului d e
Înarmării atomice a Franţei. „La Na- O O in v ita fe c u tîic dem ocraţie populară.
ştiinţă sovietici nu reuşit, pentru tion" critică cu vehementă un arti A u participat reprezentanţi ai A -
prima detă în istoria omenirii, să sta col al publicistului american W aller g tn ţici finlandeze de inform aţii, ai
Lipmann, care. exprimînd punctele
bilească legătura radio prin planetă radiolocaţie a planetelor Venus şi de vedere ale cercurilor conducă dependente a Franţei“, adică crearea g LONDRA 29 (Agerpres). seyside, in apropiere de Liverpool, p r e s e i şi r a d io te le v iz iu n ii fin l a n d e z e *;
Venus. Cuvîntu! „pace“ emis în ziua Mercur, efectuate în perioada »dom- toare de Ia Washington, contesta unei arme nucleare franceze. Din regiune unde în ultimele luni nu
de 19 noiembrie de pe Pămint prin brie-deccmbrie 1962. posibilitatea creării unor „forte nu articolul din „La Nation“ reiese 9 Thomas. Doran, şomer din Liver mărul şomerilor a atins cifra de
cleare naţionale Independente de limpede nemulţumirea guvernului de peste 37.000. Thomas Dorati este
S.U.A.“ la Paris care refuză să accepte ca X pool, în vîrstă de 40 de ani a
X adresat primului ministru brita şomer de mai bine de doi ani.
Ziarul francez consideră că poli Washingtonul să dispună — cum
scrie ziarul — de „dreptul de veto X Recent soţia şi fiica sa şi-au pier
X nic Macmillan o scrisoare prin
Date transmise de n„-Mariner—2“ şi de conducerea absolută“ in alianţa Çc care îl invită să „sărbătorească"
occidentală. o împreună noaptea de revelion.
NEW YORK 29 (Agerpres). — TASS mîntul şi na are un cîmp magnetic
transm ite: 3 Doran locuieşte în localitatea Mer- dut şi ele slujbele.
cît de d t important. Comparînd date
Oamenii de ştiinţă americani de le obţinute de navele cosmice sovie ooooooacoooooooo<xz0ov<^<xxy<><?cK>oóo<x>oo<x>o4xxxooo
la Administraţia naţionaiă pentru pro tice, lansate spre tună, cu datele ,Ce a provocat conflictul S c u rte şti Sanie ş tiri — Scurte ştiri
blemele aeronauticii şi cercetarea transmise de pe „Mariner-2“, Oame
LONDRA. Constructorii de maşini
Spaţiului cosmic au anunţat că po nii de ştiinţă americani ati ajuns la din Londra de nord au reales pe a transporturilor a făoit la 27 de Cruce Roşie în mesajul de Anul N’on
comunistul Arthur Spencer ca se cembrie prima „concesie“. Comisia dat publicităţii la 28 decembrie.
dintre Occident şi Uniunea Sovietică ?“trivit datelor primite de pe bordul concluzia că forţa cîmpului mag cretar al secţiei districtuale a Sin a anunţat că concedierea muncito
dicalului unit a! muncitorilor din rilor de la ateliere se va produce NEW YORK. La 27 decembrie în
navei cosmice americane „Mariner-2", netic al oricărei planete se află in de O carie a pr©i. B. Lavergne «— industria constructoare de maşini. îutr-tin ritm mai lent — în loc de faţa locuinţei din Kentucky, a zia
planăta Venus se roteşte in jurul pendenţă directă de viteza rotaţiei Spencer, care se pronunţă împotriva 3.300 de muncitori în anul 1963 vor ristului american Henry Wallace,
axei sale' mult mai încet decît Pă- ei axele. PARIS 29 (Agerpres). rat dezarmarea şi concilierea între adorării Angliei Ia Piaţa comună, a rSmîne fără lucru „numai" 5.000. cunoscut prin acţiunile sale în spri
Întrunit în acest an mult mai multe jinul revoluţiei cubane, a explodat
La Paris a fost editată cartea „Ce popoare“. voturi decît anul trecut şi de cinci NEW YORK. La Nerv York con o bombă pusă de „persoane necu
ori mai multe decît celălalt candi tinuă greva muncitorilor tipografi. noscute“. După cum a declarat W al
a provocat conflictul dintre Occident Bernard Lavergne citează nume dat Ia acest post. Noua mari ziare nu apar de la 8 lace unul corespondent al agenţiei
decembrie. In istoria New York- Prensa Latina, explozia a provocat
Bătăi fa perafiry „SkyboT* ia proporfii şi Uniunea Sovietică ?“ al cărei au roase documente atesiînd primejdia NEW YORK. Patru profesori de ului aceasta este cea mai îndelun stricăciuni locuinţei şi a putut fi
reală pe care o constituie militaris la Universitatea Columbia au înce gată grevă. auzită la o distanţă de două mile.
NEW 'YORK 29 (Agerpres). perimentare a rachetei „Skybolt“, fi tor, profesorul Bernard Lavergne, se mul vest-german reînviat. Autorul put să strîngă semnături pe o pe El a adăugat că pe resturile do me
Se pare că în S.U.A,, s-a dezlănţuit nul! tind că fi fost reuşită, deşi de pronunţă în sprijinul politicii coexis căiţii critică politica cercurilor de tiţie în care se cere lichidarea fai BERLINUL OCCIDENTAL. R. Bar- tal găsite era scris In limba ger
o adevărată bătălie în legătură cu fapt. scrie Aîsop, „racheta experi tenţei paşnice, în apărarea cauzei dreapta din Franţa; care urmăreşte moasei comîsii a Camerei reprezen zel, ministrul de Ia Bonn pentru pro mană „Heil Hîtler“ şi erau gravate
hotărîrea guvernului de a înceta lu mentată nu numai că nu a atins păcii. apropierea cu Germania occidenta tanţilor a S.U.A. pentru cercetarea blemele întregii Germanii, a apărut zvastici. Resturile bombei au fost
crările pentru fabricarea rachetei ţinta de pe pămint, dar a ars în lă. „Incepind din anul 1938, scrie activităţii antiamericane. din nou în Berlinul occidental. După luate pentru anchetă de agenţi al
„Skybolt" de tipul „aer-sol". a e r c a l c u l e l e au arătat numai eS Autorul arată prin numeroase e- autorul, noi nu promovăm o politi cum s-a aflat, el va sta aici două Biroului federal de Investigaţii.
traiectoria zborului ei l-ar fi per xemple că „Uniunea Sovietică áre că franceză ci o politică germană; NEW YORK. In prezent, în por zile şi se va înlîlni cu Brandt, pri
, .Potrivit com entatorului bine in mis, eventual, să cadă în apropierea merite incomparabile faţă do ome totodată facem aceasta cu miopie turile litoralului de răsărit al S.U.A., marul Berlinului occidental şi cu LONDRA. Intr-un anunţ special
format al ziarului „New York Herald uimitoare şi in spiritul subordonă începînd din statul Maine pînă în alţi reprezentanţi ai autorităţilor dat publicităţii Ia 28 decembrie la
Tribune", J. AIsop, împotriva aces nire, şi nirrteni riu-i va putea nega rii“. El condamnă piiterile occiden- statul Texas se află inactive aproa Pretoria, capitala Republicii Sud-A-
acest lucru. Uniunea Sovietică a fost ta’e pentru încălcarea sistematică a pe 100 cargoboluri oceanice. Lu vest-berlineze. fricane, ministrul de justiţie al a-
.obligaţiilor internaţionale asumate. crările do descărcare şi încărcare PARIS. Peste o jumătate din în cestei republici, Vorster, a interzis
tei hotărîri s-au răsculat marile so ţintei, dacă racheta nu ar fi ars" primul stat caré a dorit a i adevă- Puterile occidentale, scrie el, afir pe aceste nave au încetat complet, tuturor persoanelor asupra cărora se
mă mereu că „sînt apărătoare ale ca urmare a grevei docherilor care treaga populaţie a globului suferă extinde legea fascistă cu privire la
cietăţi de aviaţie „Do'uglas Aireraft" dreptului şi suveranităţii... dar, din continuă. din cauza lipsei de hrană. Iar mi înăbuşirea activităţii comuniste, să
păcate, adevărul ne obligă să spunem lioane de oameni nu primesc asis facă parte din cele 36 de organiza
şi „Northrop*, care, in baza proiec că nu există aproape nici o obliga In portul New York, prin caro tenţa medicală necesară a declarat ţii enum erate de el.
ţie pe care ne-am asumat-o faţă de saptămîna trecută treceaa în fiecare Macaulay, preşedintele Consiliului
tului „Skvbolt“, menţin în serviciu Piaţa comună prejudiciază agricultura Germania şi care să nu fi fost în zi cité Î50 de nave se descarcă în guvernatorilor Ligii Societăţilor de
15.000 persoane şi, fireşte, nu vor călcată de noi“. piezent mnaai 6 nave.
să piardă această importantă sursă Danemarcei Ziarul „L'Humanité“ face o înaltă LONDRA. Inspăimintată de larga
de profituri. „Cele două societăţi, apreciere acestei cărţi, „Bernard La amploare a protestelor împotriva
vergne, scrie ziarul, nu este m arxist“. planurilor de reducere a transpor
adaugă semnificativ Aîsop, nu duc — reeunesşfe m inistrul ?e exferne dane* Totuşi cartea sa este o pledoarie în tului feroviar şi lichidarea atelie
lipsă de prieteni în Congres". flăcărată în apărarea coexistenţei paş
COPENHAGA 29 (Agerpres). duse agricole ale Danemarcei în ţă nice — singura posibilitate de a evi relor de desorvire, comisia britanică L s ifîie Y s o le a ite î î î t r e m e r c e n a r i i
Hotărîrea guvernului, scrie Aîsop, După ram informează ziarul „Deut rile apartinînd acestui organism e- ta O catastrofă nucleară. In acest
s nemulţumit şi pe comandanţii for sche Zeitung“ Ia o conferinţă de pre conomic s-au redus cu peste o treime. sens, scrie ziarul, Ca constituie o lu k a é a iîg iie a i ş i t r a p e l e O .ftL U .
ţelor aeriene militare americane, mai să organizată pentru ziariştii străini, crare utilă.
eu seamă pe generalul Curtis Le ministru] de externe al Danemarcei, iu Contextul dificultăţilor majore ELISABETHVILLE 29 (Agerpres). In noaptea de vineri spre simbătă
May, şeful statului major al forţelor Haekkerup, şi-a exprimat nemulţumi evidenţiate în tratativele de la Bru Situaţia din Katanga s-a agravat un purtător dc cuvînt al O.N.U. a
aeriene militare — „adept zelos «1 rea în legătură'eu pierderile suferite xelles pentru includerea Angliei în considerabil in ultimele două zile. precizat că operaţiunile de dega
bombardierelor pilotate". Pentru a-şi de agricultura Danemarcei in Urma Piaţa comună, declaraţiile Iui Haek- Joi au reînceput ciocnirile dintre tru jare a şoselelor continuă „cu scopul
argumenta punctul de vedere, repre intrării în vigoare o politicii agrare kerup se adaugă ca o notă în plus la pele de mercenari katattghezf şi tru de a garanta deplina libertate de
zentanţii forţelor aeriene militare au a ţărilor Pieţei comune. Numai in tabloul contradicţiilor ce caracteri pele O.N.U, care au luat treptat am mişcare a trupelor O.N.U. şi resta
efectuat în grabă cea de-a şasea ex vara anului 1962 exporturile de pro zează eforturile pentru o integrare ploare transîormîndu-se în cursul zi bilirea ordinei“. El a adăugat că
economică europeană „lărgită“. lei de vineri in operaţiuni militare
de anvergură. După cum a relatat un Chcmbe continuă să se afle fn pala
f^nstaţimtwKmamusnmhet purtător de cuvînt al O.N.U., încă de tul său, fiind tn „contact permanent“
joi au început tratative între repre cu Mathu, reprezentantul O.N.U. Ia
Romînia pe plan internaţional0c*0000î0c>‘00000000 XXXK OOOCC A0 0 «^<><xxxx>0 0 0 <i zentanţi ai autorităţilor O.N.U. şi ai Elisabethville. In acelaşi timp, a a-
iui Chombe în vederea încheierii unui râtat purtătorul de cuvînt, trupele
„Ceea ce am. văzut aici confirmă' au constituit d puternică dem onstra tjlo r A d u n ă rii G enerale, cit şi in atom ic, fără ram pe de lansare a ra cucerit in opinia publică d in B al- s acordi de îneetaro a focului Chombe katungheze continuă focul de mor-
şi întăreşte speranţele noastre în ţie a p restig iu lu i dc cere se biicu- d iferite organe ale O .N .U . chetelor, fă ră baze m ilita re străine. câni prin politica ei îndreptată spre a refiţzat însă să semneze tm aseme- tierb împotriva poziţiilor O.N.U.
triumful păcii, Ştiu că vă preocu ră f ura n o a stră in rîridtil ţă rilo r (tizi: întărirea păcii şt colaborării prictc- X nea acord, ceea ce â determinat, for
paţi de unirea eforturilor popoare şi-au cucerit independenţa naţională L i C om itetul celor ÎS state p en In 1962. în capitala R o m in ici s-att neşti in această regiune. v ţele O.N.U. să ia de urgenţă măsuri •?r
lor şi că poporul romîn se afiă prin după cel de-a l doilea război m on tru dezarm are de la G eneva, d ele desfăşurat num eroase în tiln iri ale X care să permită împiedicarea unei o- ELISABETHVILLE 29 (Agerpres).
tre primele pe drumul înţelegerii dial. A cest prestigia decurge din g a ţia R .P .R . a. f ă c u i im p o r t a n t e ţărilor balcanice F estivalul folcloric In 1963, alături de celelalte ţări $ fensive generale a trapelor de mer In cursul după-amiezii de vineri,
între popoare. Dv. năzuiţi spre dez poziţia consecventa anticolonialistă a propuneri p entru rezolvarea proble socialiste, R .P . R om înă v a continuă cenari împotriva poziţiilor O.N.U,, ia HisabethvilÎe au continuat ciocni
voltarea prosperităţii maselor popu (arii noastre, d in a ju to ru l lipsit de m ei dezarm ării generale şi totale Măa l ţă r ilo r b a lc a n ic e ş i d i n z o n a sa acţioneze în vederea rezolvării ® ofensivă care părea iminentă în ur rile intre trupele O.N.U. şi m ercena
lare, spre o înţelegere între toate orice condiţii po litia : şi urm ărind sub un control internaţional rigu ma intenselor pregătiri militare tăcu rii katanghezi, După cum reiese din
popoarele lumii". A t e s t e a m i n t e , a - consolidarea independenţei econom i r ii A d r ia lic e “, „Săptăm âna m e d ic a lă tu tu ro r pro b lem elo r litigioase pe $ te de mercenari în ultimele luni şi relatările corespondenţilor de presă,
ros. P e aceeaşi linie se înscriu şi b a lc a n ic a “, „ C o lo c viu l in te r n a ţio n a l a refuzului Iul Chombe de a accepta trupele O.N.U. deţin controlul asupra
parţ.inînd canonicului F elix K ir, p ri ce pe care îl acordă acestor sta te, de civiliza ţii balcanice" au fost tot cale paşnică, pentru ‘triu m fu l păcii încetarea focului. Forţele O.N.U. au întregului oraş. Cu toate acestea, jan
pro p u n erile R .P .R . cu p rivire la atîlea m anifestări care au dem on început deci vineri dimineaţă ridica darmeria kalangheză nu a încetat fo
m a ru l oraşului francez D ijon, pre G lasul puternic at R epublicii P opu şi al co existen ţei paşnice in hintcti rea barajelor rutiere instalate de cul. Trupele O.N.U. au ocupat postul
transform area regiunii balcanice in secesionişii pe principalele şosele din de radio katanghez, clădirile poştei,'
în tr e a g ă . jurul Elisobelhvillulul. Iiitîmpmînd îm telefoanelor şi gara.
potrivirea jandarmeriei Uatangheze,
şedinte de onoare a l F ederaţiei m o n lare R om îne în apărarea păcii, p en tr-o zonă a păcii, fă ră arm am ent strat prestigiul pe care R om înia l-a C. OPRICA torţele O.N.U. au lansat o operaţiu Agenţia UPI anunţă că avioane a-
ne de curăţire Care a culminat prin părtinind trupelor O.N.U, au atacat
d ia le a oraşelor în fr ă ţite , v in să se tru p rom ovarea p rin c ip iilo r co exis ocuparea cartierului general al jan cea mai importantă bază aeriană ka-
darmeriei katangheze din Keravia, în tangiheză de Ia Kolwezi, distrugând
adauge nenum ăratelor declaraţii ale tenţei paşnice răsună în m arile or apropiere de ElVsabethviîle. Aseme mai multe avioane kaîangheze, pre
nea operaţiuni se desfăşoară şi în cum şi hangarele de pe aerodrom.
oaspeţilor Străini care au vizita t gan iza ţii ' in ternaţionale şi, în ge alte regiuni ale KatangSî. Lupte vio Forţele O.N.U, au ocupat, de aseme
ne,!, palatul prezidenţial ai Iul Chom
R .P .R . în anul 1962 şi care subli neral, p e arena internaţională. lente se duc în special pe şoseaua be. Purtătorul de cuvint al forţelor
Elîsabethville-Jadolville şi în împre O.N.U. la Leopoldville a anunţat că
niază succesele âobvndile de ţara La vaste activitate diplom atică pe jurimile uzinelor societăţii „Union Moiso Chombe ar fi părăsit Elisa-
Miniere“. Liniile electrice şi conduc bethviile-ui,
noastră, a ctivitatea susţinută depusă care a p ’H ejuit-o sesiunea a 17-a tele de apă sînt întrerupte. Legătu
u A d u n ă rii G enerale a O .N .U ., d e rile telegrafice regulate cu străinăta Potrivit declaraţiei unui purtător de
9. d e e a p e p la n in te r n a ţio n a l p e n tr u tea sînt de asemenea întrerupte.
cuvint al consulatului englez din
pro m o va rea păcii, c o ex iste n ţei paş legaţia R.P. R o m in e şi-a ad u s con
Katanga, „nu se ştie nimic despre
nice a tuturor statelor, indiferent tribuţia corespunzătoare politicii con soarta lui Chombe“.
de regim ul lor social-polilic. secvente n stalului . nostru, rolului
M e m b r ă a. c o m u n ită ţii ţarilor, s o s ă u a c ti v în m arca, f a m i l i e a ţ ă r i
cialiste, ţara noastră îşi aduce o con lor Socialiste. P rezentă în toate d e z-
tr ib u ţie de. cea m a i m a r e în s e m n ă b a le iile , d e le g a ţia r o m în ă a c o n s
ta te la d ezvo lta rea Colaborării în ta ta t cu satîsfocţ.ie creşterea prestig iu
sin u l m arii fa m ilii socialiste, la lu i ţării noastre, stim a şi aprecie
consolidarea puternicului lagăr so rea dc care se b u c u ri în A ridul de
cialist. P iatra unghiulară a politicii legaţilor.
externe a Rom âniei socialiste este Propunerea făcută d c delegaţia
p rieten ia şi colaborarea frăţească ţă rii noastre la a X V - a Sesiune o
ca U niunea Sovietică şi cu cele A d u n ă rii G enerale a O .N .U . cu p ri
lalte ţari socialiste. v ir e ta ,.m ă su rile m e n ite să p ro m o
In p rezen t, R .P. R om înă întreţin e veze in r ín d a n le tin eretu lu i id ea
re la ţii d ip lo m a tic e a t 55 de ţări, lu rile păcii, resp ectu lu i reciproc şi
are relaţii econom ice cu peste ffi în ţelegerii in tre popoare" continuii AdouJa infenfionează sa cl’izoîve
de state, ilu strind şi in acest fel s i stea în centrul a tenţiei d elegaţi
im portanţa pe care o acordă gu lo r la. O .N .U . A c e a s tă p r o p u n e r e parlamentul congola?
care, conform recom andării C onsi
vern u l R .P . R o m ine d ezvoltării şi
consolidării colaborării dintre state, liului E conom ic şi Social a t O .N .U . Pre'hifnnie'rfî pe unde au călătorit In ţările Asiei de sud-est solii poporului romîn an fost NEW YORK 29 (Agerpres). re Ia dizolvarea parlamentului twde
calc sigură pen tru destinderea în a fost. înscrisă, pe ordinea, d e zi a întâmpinaţi cu deosebită căldură şi prietenie. In capitala Congoului continuă să guvernul Adoula a pierdut încrederea
cordării internaţionale. A d u n ă r i i G e n e r a le , a f o s t a p r o b a i ii circule cu perseverenţă zvonuri privi majorităţii deputaţilor. Acum o luna,
şi de conferinţe generată U N .E .S.C .O . .IN FOTO,: Un aspecfc.de la primirea sărbătorească îăcută Ia Universitatea Indonezia din toare la intenţia primului ministru, în Camera reprezentanţilor au votat,
U n even im en t dc m arc însem nă d e nn.nl acesta. Djakarta tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Adoulu, de a dizolva parlamentul, pentru rezoluţia de neîncredere în gu
tate pentru etrîngerea relaţiilor de transmite din Leopoldviflc corespon vern, 50 din cei 99 dc deputaţi prezenţi
prietenie şi colaborare cu alte ţări Preţirlren i e ceov Se h ic u ră activ i dentul ziarului • „New York Times“ Ia şedinţă, iar acum, scrie corespon
l-au constituit vizitele făcute de ta te u. d e le g a ţie i r o m in e ta O .N .U , Preşedintele Kasavubu şî generalul dentul, în rîndurile opoziţiei guvernului
tovarăşii G heorghe G heorghiu-D ej s-a oglindit printre altele şi în ale Mobutu, potrivit relatărilor corespon se află trei cincimi din membrii Came
şi Ion Gh ghe M -aurer în In d o n e gerea rep; ezen ta n ţilo r rom îni, ,a tlt
zia, In d ia şi B ir m ania. A ceste v izite în forurile de conducere ale lucră-
j O O o a x x x v - . o o o c s V K i v - v ş o ' >-w x,o„.>«xyyw >oooAA r^- «'r>oooooooo<yxxwv ^xxv>OC><XXX><>ô<VX<><><XXX><i'0OOGtCsOGÖQ<>OOQ dentului, sprijină propunerea cu privi rei reprezentanţilor.
Redacţia şi administraţia Harului :ştr. 8 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-T.T.R. nr. 263.328 din 6 " iif ”brie 1919. — lipanii: întreprinderea Polivraficâ .1 Mai“ — Deva.