Page 10 - 1963-01

BRUMlíl S0CIALISMUIÜ1
PAG. 8
DIN LUCRĂRILE ŞEDINŢEI PLENARE A CONSILIULUI AGRICOL REGIONAL
Realizări în domeniul cercetărilor şfiinfifice şi planul
Raport prezentat de tov. ing. Emanoil Manughevfci (text prescurtat)
P rincipalele rezuH ale obţinute
la cu ltu ra cerealelor
încheierea colectivizării agricultu­
rii, organizarea producţiei In unităţi
agricole .socialiste mari, dezvoltarea
intensivă şi multilaterală a agriculturii, te. S-au realizai 3.693 kg. la ha. Ia
înzestrarea ei cu o bază tehnică din
ce în ce mai perîecţionată, ridică în
îaţa oamenilor de ştiinţă un număr
însemnat de probleme care nu au
îost abordate pînă acum sau care au
iost studiate intr-o mai mică mă­
sură.
Reorganizarea conducerii agricultu­
rii marchează intrarea cercetărilor
ştiinţifice intr-o etapă nouă de dez­
voltare, datorită posibilităţilor largi
de studiere şi introducere în prac­
tică a celor mai noi cuceriri ştiinţi­
fice, datorită lărgirii sferei preocupă­
rilor în munca de cercetare şi le­
gării lor de nevoile practice. Prin în­
fiinţarea Institutului Central de Cer­
cetări Agricole au fost cuprinse în-
tr-o conducere unică toate sectoarele
de cercetare care deservesc nemij­
locit producţia agricolă. De asemenea,
au îost asigurate toate condiţiile ca
în activitatea de cercetare îndrep­
tată spre rezolvarea cerinţelor pro­
ducţiei agricole să se poată obţine
rezultate importante.
Asttel, în regiunea noastră, cele
două centre de încercare a soiuri­
lor, din Clalda de Jos şi Gurasada, au
experimentat 94 soiuri de grîu de
toamnă sub aspectul productivităţii,
precocităţii şi al rezistenţei la că­
dere, secetă, ger, scuturare şi boli.
Rezultatele obţinute în urma cer­
cetărilor făcute au scos In relief în­
suşirile superioare ale solului Ponca,
faţă de soiul Cenad 117. Soiul Pon­
ca s-a dovedit rezistent la ger şi ru­
gină. EI valorifică bine agrofondurile
bogate. In anii cu umiditate sulicien- -
tă, dă rezultate bune şi pe solurile
mai sărace. Producţiile medii obţi­
nute au depăşit cu 10 la sută pe ce­
le realizate la solul Cenad 117.
Soiul Harrach se caracterizează
prin însuşiri biologice superioare
faţă de soiurile Cenad 117 şl Ponca.
El înfrăţeşte bine şi are o bună re­
zistenţă la ger şi cădere. Este sen­
sibil la secetă, din care cauză este
indicat pentru zone cu un regim plu­
viometric mai bogat. Acest soi, da­
torită faptului că are o perioadă de
vegetaţie mai lungă cu ,3-4 zile de-
cît Cenad 117, permite eşalonarea re­
coltatului. In culturile de producţie
s-au realizat 2.800—3.850 kg. griu Ia
lia.. Iar in cele de concurs 3.663—
3.953 kg. la ha. Rezultatele obţinute
de către unităţile agricole carg au
respectat cerinţele agroblologice ale
acestui soi demonstrează superiori­
tatea Iui faţă de Cenad 117 «au alte Pajiştile do lunci, văl şl depresiuni tat singur (în doze progresive) s-a a dus la cultura acestora în cîmp strative cu caracter pomicol şl 5
populaţii locale.
Prin calităţile sale deosebite, solul
Bezostaia 1 a dovedit cea mai mare
capacitate de producţie, atit in cul­
turile de concurs, cit şl în cele de apei freatice. Ele stnt productive şi dat împreună cu potasiu şi faţă de material plastic s-a dovedit posibi­ tre staţiune. De asemenea, Consi­
producţie din unităţile socialisto. In reacţionează puternic la acţiunea în­ 503 la sută spor clnd azotul s-a lă încă de la sftrşllul lunii martie, liul agricol regional a organizat la
culturile de concurs $ dat 6 produc­ grăşămintelor. Pajiştile submontane dat Împreună cu fosfor şl cu pota­ deci cu circa 45—50 zile mal de­ Staţiunea din Geoagiu cursuri de
ţie de 3.984—5.662 kg. îă ha., depă­
şind soiul martor cu 83—51 ia sută,
iar In culturile de producţie s-au
obţinut 3.500 şl 6.000 kg, la ha„ In
funcţie de agrofondul pregătit $i în­ viometric, aceste pajişti reacţionează Alte studii au stabilit că metoda ţii timpurii, dar şl sporirea consi­ au partlejpat un număr mare de co­
grijirile date. Acest sol este rezistent Ia administrarea îngrăşămintelor cu fngrăşărll prin tîrlire este foarte derabilă a producţiei pe unitatea de lectivişti din regiune.
la secetă, cădere, scuturare şi boli. sporuri mari de masă verde la ha. eficace, asigurînd sporuri de pro­
înfrăţeşte mal slab, tar la ger are 0
rezistenţă mijlocie. Foloseşte bine «¦
grofondurlle bogate, dlnd recoltd ipo-
rite la ha.
Rezultatele de producţie obţinute
In unele gospodării fcolecilve In acest
an nu au demonstrat întreaga capa­
citate de producţie Ş solului Bezosta­
ia 1, ăcest lucru datorită faptului flă
nu J s-au asigurat condiţii agroteh­
nice corespunzătoare, & îost foţsămîn-
ţat îîrzlu şi nu a avut densitatea op­
timă de plante la fh.p,
Soiul Skorospelka 3 ă îost Intro­
dus In cultură după i n $n de expe­
rimentare, Acest Sol fcre calităţi fizio­
logice bune sub aspectul rezistenţei
la cădere. Este !sensibil la secetă, şl
a dat producţii neconstante, De aceea,
este necesar Şi se Continua '?O fexp©'
rimentarea sa pentru A fl trase Con-
duzii mal temeinice,
Paralel cu experimentările cultu-
rllor de griude toamnă In concurs, Importante cu privire la ralonarea tercalate. In aceste condiţii pomii
s-au organizat experienţe cu folosi-
rea diferitelor cantităţi de Îngrăşă­
minte, plante premergătoare, diferite
densităţi şl epoci Ha Insăminţare,
Experienţele cu UgrofondurJ dife­
rite au arătat marea !Oapacltato de
asimilare a soiurilor Bezostaia î fi
4, Scorospelka 8, Harrach şl Ponca,
care au dat sporuri de 2-3 kg. boabe
pentru flecare kg. de Ingrăşămint
chimic aplicat. In ceea ce priveşte
densitatea s-a dovedit că soiurile
Bezoslaia 1 şl 4 şl Skorospelka 3
dau cele mai mari sporuri la densi­
tatea de 600 boabe la m.p. Celelalte
soiuri cer o densitate normală, In
jur de 500 boabe la m.p.
Din experienţele cu diferite epoci
de insăminţare a reieşit că soiurile
Harrach, Bezostaia 1 şl 4 şi Skoros-
pslka 3, avînd o perioadă de larovi-
zare mai scurtă, dau rezultate bune
dacă sînt semănate spre sfirşitul epo­
cii optime stabilite pentru însăminţa-
rea griului de toamnă.
Rezultate valoroase s-au înregis­
trat şi la cultura porumbului. Pină
acum au îost experimentate în con­
curs 108 sourl de porumb la care s-a
urmărit productivitatea, precocitatea
şi rezistenţa la secetă şl boli. Din­
tre hibrizii cei mai valoroşi s-au re­
marcat HD-103, ai o rezistenţă mai direcţia curbei de nivel se obţin un m.p.
bună Ia secetă şi boli. Durata de va­ rezultate bune dacă se faqe amqon« Măturarea .pe'rîodlcltiţll ţie roţJL aplicarea în praetlqa i Ingrăşărli fa- citori
,‘í;vi..
Nr. 2497
A G iE N D /%
(R a d ia Victoria Darvai şi violonistul Flo-
xea Cioacă; 17,25 Muzică uşoară
cerută de ascultători; 19,30 Scară
tematic pentru anul 1963 6 IANUARIE 1963 - de romanţe; 20,30 Muzică de dans.
Buletine (le ştiri fi radiojurnale:
Programul I: 6,00 Cu cîntecul şi
jocul pe întinsul patriei —program 7,00; 13,00; 19,30; 22,00; 23,50
de muzică populară romîncască şl (programul I) 7,50; 14,00; 18,00;
a minorităţilor naţionale; 7,10 Con­ 20,00; 23,00 (programul II).
cert de dimineaţă; 8,00 Sumarul @ ?ae m a
presei centrale; 8,10 Şcoala şi via­
te ceară şi procentul de ştiuleţi faţă re a pomilor şl obţinerea de recol­ te cu calcar In cantitate de 4—6 ţa; 8,30 Muzică de estrada; 9,30 6 IANUARIE 1%3
de total masă verde. Pină In prezent te mari la fructe în fiecare an se Teatru la microfon pentru copii: DEVA: Hamlet — cinematogra­
la hibridul dublu 409 s-au realizat poate face prin aplicarea unui com­ tone la ha. „Aventurile lui Cipollino"; 11,00 ful ,.PatriaHUNEDOARA: Lu­
gctaţle este mai scurtă, ceea ce co­ cele mal mari producţii: 32 tone la plex de măsuri. Pentru regiunea — întreţinerea solului sub formă Program muzical pentru fruntaşii pii la stină — cinematograful ..Vic­
respunde condiţiilor noastre de cli­ ha. Ia Gurasada şi 50 tone la Gadla noastră, din acest complex tac parte recoltelor bogate; 11,30 Vorbeşte toria“; SIMERI A: Teroare în munţi
mă. Producţiile obţinute sînt constan­ următoarele lucrări: de ogor negru prlntr-o arătură adin- Moscova; 12,00 Interpreţi de mu­ — cinematograful „I. Pintilie";
de Jos. că făcută toamna, cu care ocazie se zică uşoară; 13,10 De toate pen­ PETROŞANI: Doi sub ccr — ci-,
Gurasada, iar la staţiunile din Galda Dintre soiurile de floarea-soarelul — Ingrăşarea de bază cu 20 tone Incorporează şl tngrăşămintele de tru toţi; 14,00 Muzică populară nematograful ,.Al. Saliia"; Cartau-
şi Geoagiu peste 7.500 kg. la ha. Hi­ gunoi de grajd, 50—60 kg. azotat de romîncască cerută de ascultători; clie — cinematograful „7 Noiem­
bridul dublu 203 se caracterizează experimentate, cele mai bune însu­ amoniu, 300 kg. superfosfat şi 100 bază. 14,40 Pentru fiecare cîte o melo­ brie“; ALBA IULIA: 9 iile din-
prinlr-o dezvoltare vegetativă mai şiri le are solul Vniimk 8931, fiind kg. sare potasică la ha., dale toam­ — Tăieri de rărire a coroanei die; 16,30 Muzică uşoară de com­ tr-un an — cinematograful „Vic­
mare, fapt pentru care poate fi cul­ mai rezistent la secetă şi boli şi cu na, şi cel. puţin două Ingrăşări supli­ pozitori sovietici; 16,45 Interpreţi toria“; La noapte va muri oraşul
tivat ca porumb pentru siloz. El are un procent de ulei mai ridicat iaţă mentare cu cîte 50—60 kg. azotat şl combaterea bolilor şl a dăună­ de frunte ai muzicii populare ro- — cinematograful „23 August";
o perioadă de vegetaţie mai lungă de soiul Jdanov. In cele două cen­ mîneşti, Angela Moldovan, artistă SEBEŞ: Aventurile lui Ilucklcberry
faţă de IfD-103 şi este mai rezistent tre de Încercare a soiurilor au mai de amoniu la ha. Pe solurile acide, torilor. Apllcînd acest complex de emerită; 17,00 La şezătoare; 18,00 Finii — cinematograful „Progre­
ia tăciune. Cind este cultivat pen­ fost experimentate soiuri de orzoaica, măsuri, într-o livadă de măr din Din albumul melodiilor de estra­ sul“; Copilul şi oraşul — cinemato­
tru boabe este indicat în Lunca Mu­ ovăz, mazăre, fasole, sparcetă, soia şi eficacitatea îngrăşămintelor sporeşte soiul Ionathan în vîrstă de 18—20 dă; 18,30 Melodii populare romî- graful „M. Sadoveanu"; ORASTIE:
reşului, unde maturitatea ii este a- trifoi. ani, Staţiunea experimentală din neşti; 19,35 Melodii, melodii — Mongolii — cinematograful „V.
slgurată. mult dacă se aplică şl amendamen­ Geoagiu a obţinut cinci ani conse­ emisiune de muzică uşoară romî-
In anul trecut, cu sprijinul Consi­ cutiv producţii de fructe cuprinse nească; 20,00 Teatru la microfon Roaită"; I'oc în linia a doua —
La porumbul pentru siloz s-au ex­ liului agricol regional au fost orga­ Intre 17—24 tone fructe la hectar. premiera „Doamna nevăzută“; cinematograful „Flacăra"; HA­
perimentat 20 de hibrizi, urmărindu- nizate în unităţile agricole socialiste 21,15 Solişti de muzică populară ŢEG: 713 cere qleriiare — cine­
un număr de 36 puncte de sprijin, M ă s u ri pcBitiui c r e ş te r e a romîncască; 21,45 Muzică de dans; matograful „Popular"; BRAD: Oa­
se producţia totală de niasă-vcrde, cu cele mal valoroase soiuri de grîu meni şi fiare scria I şi II — ci­
de toamnă. Rezultatele ce se vor ob­ producţiei de legu m e Programul II: 7,00 Gintă fanfara nematograful „Steaua roşie"; LO-
producţia de ştiuleţl în faza de lap­ ţine in aceste puncte vor da posibi­ NEA: Celebrul 702 — cinemato­
litatea raionării celor mai bune so­ Sarcinile de cercetare s-au axat suprafaţă. Aslfel, la roşiile cultivate reprezentativă a Armatei; 7,30 graful „Minei ui"; TE1US-' Tot au­
iuri încercate. pe găsirea celor mai potrivite mă­ în solarii s-au obţinut producţii de Cînteee din folclorul nou şi jocuri rul din lume — cinematograful
suri agrotehnice c'are în condiţiile 80—90.000 kg. la ha., iar la cele ue- populare romîneşti; 8,30 Clubul vo­ „V. Roaită"; ZLATNA: 49 de iile
pr.otuj j'^de 38—39.000 kg. la ha. Sa- ioşiei; 9,00 Muzică populară ro­ în Pacific — cinematograful „Mun­
regiunii noastre să asigure obţine- Tîiîa cultivată în cîmp cu răsad şi mîncască; 10,00 Muzică din opere citorul"; ILIA: Al 9-lea cerc —
ţ-TOtejată timp de 30 de zile cu ma­ cerute de ascultători; 13,00 Din cinematograful „Gh. Doja"; APOL­
terial plastic, a dat recoltă începînd cîntccele şi dansurile popoarelor; DUL DE SUS: Anii fecioriei —
de la 20 mai, iar producţia obţinută 14,30 Cine ştie cîştigă; 15,15 Frag­ cinematograful „23 August".
a fost de 31.000 kg. la ha., faţă de mente din opereta „Farmecul unui
24.000 kg. realizat în cultură nepro­
vals“ de Oskar Straus; 16,08 Cîntă
tejată.
In cadrul complexului de măsuri
agrotehnice care se recomandă în
scopul obţinerii de producţii mari
şl de calitate, o verigă Importantă
o prezintă prevenirea şl combaterea MULŢI CIŞTIGA MULT LA
paraziţilor vegetali şl animali al
plantelor de cultură. Cercetările tă­ PRONOSPORT
cute în acest domeniu au fost axa­ Reţineţi! Azi ultima zi pentru completarea buletinelor la
te pe zonarea principalelor boli şl acest concurs.
dăunători al plantelor de cullură, pe
studierea biologiei şl a măsurilor de
combatere a unor agenţi lilopato-
genl şl dăunători animali al plan­ TRUSTUL AURULUI BRAD
telor, precum şl spre stabilirea ele­
mentelor de prognoză şl avertizare
pentru aplicarea tratamentelor împo­ a n g a je a z ă Im ed iat
triva principalelor boli şl dăunători
agricoli.
Pentru prevenirea şl combaterea TRADUCĂTORI
dăunătorilor s-a întocmit anual sta­
rea fltosanltară pe întreaga zonă clin lim b ile s
de deservire a Staţiunii, stabllindu-
se bolile şl dăunălorll existenţi la RUSĂ, ENGLEZĂ, GERMANĂ, FRAN­
plantele cultivate, momentul apari­
ţiei, frecvenţa şl Intensitatea ata­
cului.
!Aspepţ din timpul şedlnţal plenare a .Consiliului agricol regional, începînd din anul 1958 In cadrul C E Z Ă , IT A L IA N Ă , C E H Ă şi P O L O N E Z Ă
Staţiunii experimentale din Geoagiu
W Cu p r iv ir e Ia r id ic a r e a rea unor producţii mari de legume. funcţionează o staţie de avertizare pentru lucrări tehnice
productivităţii păşunilor Studierea metodelor şl a posibilită­ a aplicării tratamentelor împotriva
ţilor de producere a legumelor tim­ principalelor boli şl dăunători al cu condiţia să cunoască oal puţin trei limbi.
în regiunea noastră pajiştile na­ Studiile întreprinse pentru îmbu­ purii In condiţiile regiunii, Cu veri plantelor.
turale ocupă aproximativ 57 la sută nătăţirea păşunilor din raionul Ha­ scurte, , primăveri intlrziate, tempe­ Doritorii se vor adresa serviciului cadre din
din supraîaţa agricolă. Din aceasta, ţeg, situate in masivul Retezat, au ratură şl luminozitate scăzută în Difuzarea In producţie a rezulta­ cadrul Trusfulul aurului Brad, sfrada Moţilor nr. 15,
mai mult de Jumătate sînt păşuni. stabilit că aplicind tngrăşămint azo­ cursul lunilor de lamă-prlmăvară, telor ştiinţifice a constituit, de ase­ telefon: Brad interior 442.
menea, o preocupare principală In
activitatea staţiunilor de cercetare.
In anul trecut, Staţiunea din Geoa­
giu a organizat 6 puncte demon­
reprezintă circa 18 la sută din su­ obţinut un spor de 268 la sută, faţă
prafaţa totală şi au o răspindire le­ de 315 la sulă spor atunci cînd azo­ liber protejate o perioadă de timp puncte cu caracter legumicol. In oooooo ooooooooooooooooooooooooooooooooooo<xx><x>o<x! (
gată de reţeaua hidrografică şi de tatul s-a dat Împreună cu fosforul, cu pelicule de masă plastică. Cul­ aceste puncte s-au generalizat In
regimul local al nivelului pînzei faţă de 411 Ia sută etnd azotul s-a tura roşiilor în aceste adăposturi de producţie rezultatele obţinute de că­ întreprinderea de gospodărie
ORĂŞENEASCĂ CĂLAN
aaaBBsaBBBBMPs
şl montane din zona forestieră re­ siu. Se desprinde deci concluzia că vreme decît în cîmp. Cultura ro­ scurtă şl lungă durată, demonstraţii ä:u::nmt A N U N Ţ A tmutmnismnrucSi
prezintă 54 la sută din suprafaţa to­ eficacitatea azotului creşte simţitor şiilor In asemenea adăposturi per­ cu teme do pomicultură, legumicul­
tală. Ca urmare a puternicei levigări atunci cînd se administrează combi­ mite nu numai obţinerea de produc­ tura şl protecţia plantelor, la care concurs pentru ocuparea următoarelor
a solului sub acţiunea regimului plu­ nat cu celelalte elemente nutritive.
posturi:
o — un post şef secto r m aistru con-
O Aplicare Justă a îngrăşămintelor, ducţie chiar mal mari decît în ca­
îmbinată cu folosirea raţională $ pă- zul îngrăşămintelor chimice, totodată Planul tematic de cercetare ştiin­ gstrucţil, S a la r de la 1000-1300 lei lunar,
şţţfijlor constituie măsurile principale fiind şl cea mal economică pentru ţifică al Staţiunii experimentale hor-
dji ţridicare a productivităţii lor. For­ pajiştile din zona montană. Rezultă tiviticole din Geoagiu pe acest an plimentare extraradiculare In dife­ un post m aistru electrician. Salar
maţia de pajişti alpine reprezintă aşadar necesitatea extinderii la ma­ a fost elaborat de către un colectiv rite faze de dezvoltare a plantelor. de la 1100-1500 lei lunar.
circă 8 la sută din suprafaţa pajiş­ ximum a sistemului de îngrăşare prin lărgit care a cuprins, în afara per­
tilor regiunii, are o producţie scă­ tîrlire, socotindu-se o oale la m.p. sonalului de cercetare al staţiunii, In regiunea noastră solurile acide Solicitatorii se vor adresa întreprinderii de>
zută, apreciată Ia 3-4.000 kg. masă timp de 24-36 ore, sau o vită mare ingineri din consiliile agricole regio­ ocupă suprafeţe Întinse. De aceea,
Verde la ha. De aceea, In economia la 4 m.p. timp de 24 ore. In măsura nal şi raionale, din G.A.S. şi G.A.C. se va urmări aplicarea tn mod co­ gospodărie orăşenească Călan str. Furnalisfului nr.g
în care Ingrăşarea prin tîrlire nu La elaborarea planului s-a ţinut sea­ rect a amendamentelor calcaroase,
pastorală alpină atenţia trebuie în­ poate acoperi suprafeţele planificate ma de sarcinile care stau în faţa care au un rol Important In fertili­ 25, telefon nr. 39, prin eerere scrisă insolită de>
dreptată spre distrugerea masivă a anual, se vor folosi In primul rînd agriculturii cu privire la sporirea zarea solului. De asemenea, se vor
Jnoponllor In cadrul unul sistem de îngrăşămintele minerale azotate în producţiei agricole. Principalele pro­ întreprinde studii care să stabileas­ actele de calificare şi vechimea cerută de H.C.M.g
tnăsurt adecvate amenajării complexe bleme care fac obiectul cercetărilor că direcţiile de dezvoltare ale gos­
a golurilor alpine. doza do 120-130 kg. substanţă activă tn acest an sînt: Îmbunătăţirea sor­ podăriilor colective, prinlr-o Îmbi­ nr. 1053 anexa nr. 8. 2
timentelor de pomi şl arbuşti fruc­ nare armonioasă a ramurilor de
D ezvoltare» la hectar, aplicate odată Ia doi ani. tiferi sub raportul productivităţii şi producţie în cadrul acestora. Data concursului se va publica în ziarul ?
al calităţii fructelor, ameliorarea prin
S-au stabilit cele mal bune soluri pom Seoltlarii selecţie clonală a unor soluri de In cele două centre de încercare „Drumul socialismului'1 după înscrierea concuren->
de pomi şl arbuşti lructiferl pentru pomi precum şl stabilirea modulul a soiurilor se vor stabili prin cul­
condiţiile pedoclimatice, economice şl jarea în terase prin lucrări repetate de amenajare şi întreţinere a tere­ turi comparative cele mai potrivite ţilor. g
sociale ale regiunii. Rezultatele ob- cu plugul reversibil pe timp de 2-3 soluri de cereale pentru condiţiile
t,nute permit să so facă propuneri ani. nurilor din plantaţiile tinere de pe pedoclimatice ale regiunii. S>0<>0<X><><><yx>0000<>0<>e^<X50<X>0<><>0<><><><>0<XXX><>0<>0<>0< o o o o
jn livezile tinere situate In pante pantă pentru măr, păr, prun şl vişih. Cunoscînd faptul că dezvoltarea ÎNTREPRINDEREA PENTRU RECUPERAREA,
mecanlzabile se pot face culturi in- zootehniei este strfns legată de asi­ RECONDIJIONAREA Şl VALORIFICAREA
gurarea bazei furajere, se vor în­
treprinde studd prin care să se ela­
Pentru promovarea unei pomlcul- boreze complexul de măsuri cel mal
culturii. ¦ se dezvoltă bine, Iar culturile dau AMBALAJELOR DEVA
In scopul îmbunătăţirii sortimem producţii ridicate. Se pot cultiva cu turl Intensive se vor face studii In potrivit condiţiilor pedoclimatica
scopul stabilirii celor mal produc­ pentru Îmbunătăţirea compoziţiei llo- ANUNŢA
lului pomicol o Importanţă deosebită rezultate bune plante agro-lurajere tive forme de coroană, a distanţe­ ristlce a pajiştilor tn vederea ridi­ următoarele posturi vacante, la birourile centrale
lor de plantare optime, a lucrării cării producţiei de masă verde la din Deva:
o aro munca de formare de soiuri şl prăşitoare cu talie joasă (bor- şi ingrăşărli solului. ha., precum şl pertru stabilirea ce
lor mai productivi hlbrizf de porumb. 0 două posturi de merceologi
valoroase. Pentru aceasta s-a creat ceag, mazăre, cartofi, sfeclă şl al­ In legumlailtură cercetările stnt ® un post de revizor de gestiuni
îndreptate spre îmbunătăţirea sor­ Pentru realizarea fn bune condi- % un post de planificator prineipal
un fond de pesto 10.000 bucăţi hi­ tele). Promovarea in producţie a timentului de legume şi elabora­ ţiunl a sarcinilor de cercetare In (§j> un post de statisfician
rea metodelor agrotehnice pentru acest an, fn condiţiile noi create
brizi cu pesto 300 combinaţii din sistemului agropomicol in planta­ obţinerea de producţii timpurii de do colectivizarea agriculturii, cînd un post de tehnician cu producţia
legume. Scopul principal urmărit la in flecare unitate agricolă sa gă' © un post de planificator transporturi
solurile cele mai productive. In urma ţiile tinere şi organizate pe terenu­ producerea seminţei elită va li omo­ scsc cadre tehnice cu pregătire co­ © două posturi de contabili
genizarea culturilor, ridicarea pro­ respunzătoare, problema Introduce­ $ un post de normafor
lucrărilor de alegere s-au remarcat rile în pantă tn cadrul unor unităţi ductivităţii, îmbunătăţirea calitativă rii şi generalizării in producţie a
a producţiei privind mărimea, cu­ cercetărilor sa Impune lntr-un mod Ocuparea acestor posturi se va face prin
Un mare număr de elite. Pentru ex­ agricole, a dus la realizarea de pro­ loarea, gustul, aroma şi modul de cu totul nou. concurs.
folosire a legumelor, precum şi spo­
tinderea rapidă a sectorului pomicol ducţii sporite la culturile furajere. rirea precocităţii Ia soiurile folosite Sintem convinşi că prlntr-o partí Candidaţii pentru toate posturile trebuie să
tn culturile timpurii. De asemenea, clpare largă a specialiştilor din aibă Ia bază studii medii şi de specialitate.
în regiunea noastră, este necesară De pildă, la G.A.S. din Apoldul de în cadrul cercetărilor se urmăreşte0 agricultură la rezolvarea celor mal
obţinerea de producţii timpurii de Importante probleme pe care le ri­ Cererile de înscriere la concurs se depun la
producerea rapidă a unor cantităţi Sus, s-au obţinut 6.000 kg. iîn tri­ roşii, conopidă şi alte legume sub dică producţia re va aduce o con­ sediul unităţii din Deva, str. Traian Vuia nr. 20,
adăpostul de material plastic, pre­ tribuţie Însemnată la dezvoltarea pînă ia data de 10 ianuarie 1963.
însemnate de material săditor. Cer­ foi, 28.000 kg. sfeclă şl 21.000 kg. cum şi stabilirea agrotehnicii soiu­ agriculturii regiunii noastre. Aceas­
lui de castraveţi „de Arad" culti­ ta va permite obţinerea unor can­ Informaţii suplimentare se pot cere le serviciu)
cetările fn această direcţie au fost cartofi Ia hectar, Iar la G.A.C. din vaţi tn soră. Scopul cercetărilor va tităţi sporite de produse agro-ali-
fi Îndreptat şl spre combaterea dău­ menlare, consolidarea continuă a
orientate spre stabilirea complexului Data s-au realizat 25.000 kg. sfeclă unităţilor agricole şl creşterea per­
manentă a nivelului d» trai mate­
de măsuri agrolehuice pentru obţine­ şl 20.000 kg. cartofi Ia hectar. Avînd
rea producţiilor mari de puieţl, port- tn vedere avantajele economice pe
altol şl pomi altoiţi. care le prezintă, este necesară ex­
Rezultatele obţinute In lucrările tinderea acestui sistem tn cit mai
experimentale au arătat că cel mal multe unităţi agricole.
bun şl economic mod do exploata­ Pentru a se obţine pomi vlguroşl,
re a terenurilor în pantă plantate capabili de producţii mari, o dată
cu pomi, 11 oferă terenurile ame- cu pregătirea solului trebuie să se
najalo în terase. Pe terenurile in aplice şi îngrăşăminte organice şi
pantă desllnate plantaţiilor de pomi, minerale. La plantare se aplică fie­
terasarea trebuie să se facă înainte cărui pom cîte 2-3 kg. mraniţă,
do plantare. Pe terenurile pe care 40—50 grame azotat de amoniu,
pomii s-au plantat fără nici o ame­ 800—1.000 grame superfosfat şl 25—
najare prealabilă, pe versanţii uni­ 30 grame sare potasică. Aceste în­
formi, cu înclinare pînă la 20—22 Ia grăşăminte se pot aplica şl in anii
sută unde direcţia rlndurilor de pomi următori, după plantare, socotindu-
are orientarea cit mat aproape de se cantitatea amintită mal sus la
nătorilor In legumlcuftură, şl spre rial şl cultural al oonorulul mun­ personalului, telefon 334.
.gjflpfej.