Page 12 - 1963-01

:! or>a!ă
Anal XV. Nr. 2498
Din primele zile ale noului an,
spre noi realizări
Am început un nou an 'de muncă. Tră-
gînd învăţăminte din activitatea des­
făşurată în 1962 siderurgiştii hune-
doreni şi-au analizat posibilităţile
de care dispun şi şi-au luat angaja­
mentul ca în acest an rodul muncii
lor să fie mai bogat.
Important este faptul că peste tot,
Sn fiecare secţie, în fiecare sector,
discutarea cifrelor de plan pe anul
1S63, a constituit un prilej de ana­
liză temeinică, plină de răspundere
a situaţiei existente la fiecare loc de şi extinderea tehnicii noi, a meto­
muncă. Zeci de oameni, pe baza cu­
noaşterii unor fapte concrete din
munca de fiecare zi, au făcut pro­
puneri privind valorificarea tuturor
rem velor interne, îmbunătăţirea
continuă a activităţii economice. Pe
baza dezbaterilor care au avut loc
în adunările organizaţiilor de partid, tone de metal peste plan. Un înce­
în consfătuirile de producţie pe sec­
ţii şi sectoare, au fost apoi întoc­
mite planuri de măsuri tehnico-orga-
nizatorice.
Avem convingerea că înfăptuirea
în mod neabătut a acestor plahuri
va duce la obţinerea unor noi şi
importante succese în munca ce o
desfăşurăm pentru a da patriei me­
tal din ce in ce mai mult şi mai
¦S Y II » ii IIE 71 li IL SESIieftin.
Ce trebuie avut însă In vedere ?
In fiecare secţie din cadrul combi­
natului nostru s-au Întocmit pla­
nuri de măsuri tehnico-organizato-
rice bune şi cu răspundere. Este
oare suficient acest lucru ? Nu. Pla­
nurile întocmite trebuie respectate
şi înfăptuite. Pentru aceasta se cere
să se desfăşoare o muncă organiza­
torică 6ustinută, se impune urmărirea
lor pe parcurs şl analizarea siste­
matică a îndeplinirii fiecărei preve­
deri Ia termenul prevăzut.
Răspunderea pentru traducerea in
viată a acestor planuri de măsuri
tehnico-organizatorice o au în pri­
mul rînd organizaţiile de partid.
Exercitîndu-şi dreptul de con­
trol, “ fiecare organizaţie de partid
are datoria să ceară conducerilor
secţiilor, tuturor oamenilor cărora
li s-au încredinţat răspunderi în ve­
derea înfăptuirii unor prevederi aie
planurilor de măsuri tehnico-organi­
zatorice, să raporteze sistematic în
adunările generale asupra felului în
care şi-au dus Ia îndeplinire sarci­
nile. Nu este admis în nici un caz să
treacă o lună, două, sau chiar mai
mult, aşa cum de altfel s-au petrecut
In mijlocul constructorilorlucrurile în unele secţii ale combina­
tului anul trecut, fără ca organiza­
ţiile de partid să analizeze stadiul
îndeplinirii planurilor de măsuri teh­
nico-organizatorice, să nu fie traşi
Ia răspundere aceia care nu-şi în­
deplinesc sarcinile ce li s-au încre­
dinţat în această direcţie. Acolo unde de plan sînt mult mai bune. Acest
se ivesc neajunsuri, greutăţi va tre­
bui să intervină organizaţiile de
partid Comuniştii să analizeze situa­
ţia. cauzele nereaiizării unor pre­
vederi ale acestor planuri şi să sta­
bilească de îndată ce trebuie făcut.
Conducerea tehnico-administrativă
a combinatului va lua toate măsu­
rile pentru a se asigura o bună a-
Sfcat popular fruntaş pe raion
t a Orăştie a avut loc şedinţa
lărgită a comitetului executiv al
sfatului popular raional consa­
crată analizei rezultatelor eco­
nomice obţinute In 1962. In
urma prezentării raportului de
către tov. Cornel Petruţa, şeful
secţiei organizatorice a sfatului
popular raional şi a discuţiilor
purtate a reieşit că sarcinile eco­
nomice pe anul 1962 ce reveneau
sfaturilor populare au fost de­
păşite. Cel mal bine a muncit
comitetul executiv al Sfatului
Bine aprovizionat cu un bogat sortiment de produse ali­
mentare, magazinul cu autoservire din oraşul Deva este vizitat
zilnic de un mare număr de cumpărători,
:.vi-^eva
Duminică 6 ianuarie 1S63
IOAN PAVEL
secretarul comitetului de partid
NICOLAE CATANA
director general
Combinatul siderurgic Hunedoara
provizionare su materiale şl materii
prime, să sprijine iniţiativa creatoa­
re a oamenilor muncii, să acorde tot
ajutorul necesar fiecărei secţii pen­
tru a traduce în viaţă măsurile ce
şi le-a prevăzut pentru introducerea
delor avansate de muncă.
Este semnificativ faptul că în
majoritatea sectoarelor combinatului
nostru, luîndu-se din vreme măsuri,
s-a reuşit ca încă din primele zile
a acestui an să se producă zeci de
put bun l-au făcut siderurgiştii din
cadrul secţiei otelăria electrică. In
primele trei zile ale anului 1963, ei
au dat peste plan 136 tone oţel. De
asemenea, laminatoril din secţia blu-
rning au produs în primele 3 zile ale
lunii ianuarie, peste sarcinile de
plan, mai bine de 500 tone metal.
Acest lucru dovedeşte cit de mari
sînt posibilităţile noastre de a spori
neîncetat producţia de metal.
Sînt insă unele secţii unde trebu­
rile nu merg nici acum aşa cum tre­
buie. Rămîneri în urmă s-au consta­
tat în aceste zile în secţiile furnale
şi oţelăriile Martin. Datoria organi­
zaţiilor de partid din secţiile rămase
mai în urmă este aceea de a analiza
de îndată cauzele şi de a acorda tot
sprijinul conducerii telmico-adminis-
trative în lichidarea lipsurilor ce
încă mai există in organizarea pro­
cesului de producţie.
Cu prilejul dezbaterii cifrelor de
plan, numeroşi siderurgişti şi-au
luat angajamentul de a produce me­
tal mai mult şi mai bun. îndrăzneţe
sînt ..angajamentele luate de către
ofeiarii Alexandru Nojogan, Con­
stantin Mogonea, Constantin Sergiu
şi alţii, care şi-au exprimat ferma lor mult mai mari de a executa .intr-un
hotărîre. de a da în acest an peste
sarcinile ce le revin din plan cel
puţin 200 lone otel de bună cali­
tate. Pentru a se realiza aceste an­
gajamente, trebuie organizată mai
bine întrecerea socialistă. Acest lu­
cru este necesar să-l facă organi­
zaţiile sindicale sprijinite şi îndnr-'
mate de către organizaţiile de partid.
Experienţa anului trecut ne-a dove­
dit că acolo unde există preocupare
permanentă pentru popularizarea suc­
ceselor dobîndite in întrecere, a frun­
taşilor in producţie, pentru extin­
derea metodelor înaintate de mun­
că etc., şi rezultatele obţinute în
îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor
lucru trebuie să se facă acum in fie­
care secţie, organizaţiile de partid
să îndrume organizaţiile sindicale
pentru a populariza tot ceea ce este
nou şi valoros, pentru a stimula
fruntaşii, oameni care prin munca ce
o depun constituie exemplu şi în­
demn. Organizaţiile de partid su în
acelaşi timp datoria să se preocupe
popular orăşenesc Orăştie care
a Îndeplinit planul financiar în
proporţie de 114 la sută, contri­
buţia în muncă în proporţie de
101 la sută, a antrenat peste
55.000 cetăţeni la acţiuni patrio­
tice etc.
Rezultate bune au obţinut şi
comitetele executive ale sfatu­
rilor populare comunale din Vi­
nerea, Sibişel, Ceru Băcăinţi,
Beriu şl altele.
NICOLAE PIPER
corespondent
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA
Primele trenuri cu supratonaj
Comunistul Ştefan Lula, mecanic de locomo­
tivă la depoul C.F.R. Simeria, s-a situat anul
trecut printre fruntaşii depoului. In anul acesta,
© Din lucrările şedinţei plenare a Consiliului numai în primele 2 zile el a remorcat 759 tone
supratonaj pe secţia Simeria Triaj — Peştiş şi
agricol regional : Informările prezentate în şe­ invers.
dinţele de lucru ale secţiilor (pag. 2-a) In ziua de 1 ianuarie şi mecanicul Graţian Băl-
® MAGAZIN (pag. 3-a) san de la depoul C.F.R. Petroşani a remorcat
© Situaţia din Katanga un tren de la Simeria Triaj la Petroşani cu un
tonaj sporit cu 200 tone. Mecanicul Simion Trie
© Realităţi din lumea capitalului de la depoul Simeria, în aceeaşi zi, a remorcat
© Răsfoind presa străină : Nemulţumirile en­ un tren pe distanţa Siimeria Triaj — COşlariu
cu un supratonaj de 106 tone. Sînt primele tre­
gleze faţă de politica americană nuri cu tonaj sporit remorcate în acest an pd
raza R.C.M. Simeria. Ele exprimă hotărîrea me­
4 pagini 20 bani (pag. 4-a) canicilor de locomotivă de a obţine în 1963
realizări cît mai frumoase.
CREŢU EMU)
corespondent
La Teiiuc
M INEREU P E S T E PLA N
Colectivul Exploată­ ate In anul trecut aii
îndeaproape de îmbinarea munaîi po­ rii miniere Teliuc a permis ca din prima
litice de masă cu cea economică, păşit cu încredere şi zi a anului pe grafi­
organizînd şi desfăşurind în acest forţe sporite la rea­ cele de producţie să
scop o largă şi susţinută activitate. lizarea sarcinilor de se înregistreze cele
Trebuie în acelaşi timp să nu se plan pe anul acesta. dinţii succese. Amin­
treacă cu vederea lipsurile manifes­
tate, ele să fie criticate cu asprime, Pentru aceasta, lu­ tim brigăzile condu­
creîndu-se împotriva lor opinie de crările de pregătire şi se de Nicolae Gavriluţ
masă. amenajare a noilor care a dat peste plan
fronturi de lucru au 20 de tone minereu,
Combinatul de la Hunedoara este început încă din tri­ cea condusă de Emi­
în continuă dezvoltare. Şi în acest mestrul III al anului lieu Bălan 17 tone şi
an, concomitent cu creşterea unor trecut. brigada lui Nicolae
secţii, vor intra în funcţiune noi a- Astfel, condiţiile cre­ Dănăilă 11 tone.
gregate. Datoria fiecărei organizaţii
de partid este de a îndruma organi­ V ia fă nouă la safe
zaţiile sindicale şi conducerile teh-
nico-administrative să se îngrijeas­ Locuitorii satului Balomirul de Cîmp, raionul Orăş-
că în mod permanent de creşterea lie, trăiesc o viaţă nouă, Îmbelşugată. Datorită veni­
de noi cadre de siderurgişti. Şi în turilor mari obţinute din gospodăria agricolă colectivă,
această direcţie conducerea combi­ cetăţenii de aici au participat şi la realizarea unor o-
natului nostru va depune toate efor­ bieclive social-culturale. In anii regimului democrat-
turile să asigure o îndrumare şi un popular în sat a fost construit un magazin modern, a
sprijin permanent secţiilor în vede­ iost introdus curentul electric, s-a deschis un cine­
rea bunei organizări şi desfăşurări a matograf şi multe altele. Totodată cetăţenii şi-au con-
cursurilor de calificare şi ridicare a 'struit peste 50 case individuale iar majoritatea lor au
calificării muncitorilor. aparate de radio, aragaze, maşini de cusut, biciclete
Este cunoscut că în activitatea e[c- ROMULUS MIHAILA
noastră avem nevoie şi de spriji­ corespondent
Centrala termoelectrică Parosenl. Aspect din sala turbinelor.
nul altor întreprinderi. Pîinea furna­
lelor o asigură minerii. De ei de­
pinde în mare măsură succesul fur-
naliştilor. De aceea, încă de la înce­
putul noului an, noi adresăm mine­
rilor chemarea de a ne sprijini în 91 d e inovaţii în r e g is t r a t e Noi unifăfi ale cooperafies de consum
sporirea neîncetată a producţiei de
fontă, trimitindu-ne minereu şi căr­ In cursul anului 1962 la cabinetul tehnic al E.Ab Petrila au In anul trecut, lucrătorii coope­ La realizarea sarcinilor de plan,
bune mai mult şi mai bun. De ase­ fost înregistrate 91 de inovaţii dintre care 58 au şi fost apli­
menea, ne adresăm constructorilor de rativelor de consum din raionul o contribuţie însemnată au adus
a lua toate măsurile pentru a executa
în minimum de timp lucrările care cate în producţie. Alba au oblinut succese de seamă şi cele trei magazine universale
impun urgentă. La cocserie de pildă,
in sectoarele de circulaţie a mărfu­ săteşti şi cele trei unităţi de ali-
noi nu putem avea rezultatele do­
rite din cauza întîrzierii nejustifi-
ficale a executării lucrărilor de mon­
taj a maşinei de şarjare nr. 5. Con­
structorii, aşa cum au dovedit-o în
multe împrejurări, au posibilităţi
Eficienţa economică a economiilor post calculate ce se ob­ rilor şi de achiziţii. Astfel, planul „mentaţie publică înfiinţate In anul
ţin pe seama aplicării acestor inovaţii se cifrează la 749.090 anual la desfacere a fost îndepli­
lei economii anuale. nit cu 3 zile mai devreme, iar la ti CCllt.
'Printre cei mai buni şi activi inovatori se numără tovară­ achiziţii s'-au realizat depăşiri fată Pentru anul acesta, U.R.C.C. Alba
de sarcina planificată de 96 la sulă şi-a propus să dea în folosinţă încă
şii ; Iosif Popp, Dumitru Baciu, la roşii, 34 la sută la alte legume, trei magazine universale, trei ma­
21 la sulă la lină, 71 la sută la gazine mixte şi un magazin de le-
No! şanfîere în fă ră ludovic şi alţii.
In cartierele Dorobanţi fi Drumul C. IOAN deşeuri metalice etc. gume-fructe.
Taberei din Capitală, s-au deschis corespondent
C. HRISTACHE
timp scurt lucrările unor noi agre­ in aceste zile noi şantiere de con­ Contracte pentru 1983 corespondent
gate a căror punere în funcţiune strucţii pe care se vor ridica in
înseamnă metal mai mult. acest an blocuri de locuinţe insti­ Colectiviştii din Sil- tului, in afara produ- Slreisîngeorgiu şl Hăş- A d re se noi
tuind peste 2 700 de apartamente. yţi^UlvŞuppripr, rgionid... şelor vegetale, ^45.000 dat (oraşul regional
In aceste, zile de. început de an, ne In ultimul timp, l.ot mai mulţi oa-~
•exprimăm deplina convingere că co­ Alte şantiere au fost deschise re­ Haţeg, au obţinut în "'liiJf1 îbpfe’'-"de ' vatSf,' M4hn'edoaTu')î‘ PdtriVH' meni ai muncii se mută în aparta­
lectivul de siderurgişti de la Hune­ cent în otafelc Iaşi, Arad şi Ga­ anul trecut însemnate 11.000 litri lapte de contractelor încheiate, mente noi. confortabile, construite
doara, urmînd şi avind mereu în laţi. Noile şantiere marchează înce­ suine rle bani din vîn- oaie, 15.300 kg. carne ei vor livra în 1963 din fondurile statului.
frunte pe comunişti, vor reuşi să-şi zarea surplusului de de bovine şi porcine stalului: 261.360 litri
îndeplinească obligaţiile ce Ie revin, putul unor ample lucrări în vederea De curînd, încă 32 de familii de
să obţină noi succese în înfăptuirea construirii celor 51.000 de aparta­ produse agricole pe, în greutate vie, 200 lapte de vacă, 3.280 mineri s-au. mulat intr-un bloc dat
sarcinilor încredinţate de partid, mente planificate a fi dale în folo­ în folosinţă în cartierul Livczcni —
sinţa oamenilor muncii în acest an. bază de contract. Con­ de miei şi 1.150 leg. kg. brînză telemea, Petroşani. Printre noii locatari se
vinşi de avantajele mari lină. mari cantităţi de lină
pe care le oieră gospo­ -k etc. Acestea le vor numără minerii Ştefan Laszlo, Iosif
Paşii ne-au purtat — In două, trei ăsta vrem să lucrăm dăriei acest sistem de însemnate cantităţi aduce venituri băneşti Fora, Iosif Socoşan şi alţii de la
zile blocul trebuie mult mai bine. Şi valorificare a produse­ de produse animaliere de peste 400.000 lei. E.M. Petrila. hi acest an, în oraşul
în prima zi de lu­ aceasta este posibil lor, ei au Încheiat au hotărit să vîndă Petroşani s-au dat în folosinţă peste
cru a acestui an să fie gata. De fapt contract pentru a vin­ stalului şi colectiviştii PETRE FĂRCAŞIU
de şi anul acesta sta- din satele Sîncrai, PETRU URDEA 350 apartamente in blocuri.
corespondenţi R. BĂLŞAN
corespondent
printre constructo­ nici nu mai avem deoarece în brigadă în u ltim a lună.
rii de locuinţe ai mult de lucru. Greul sînt oameni harnici
Hunedoarei. Peste a rămas pe brigăzi­ şi pricepuţi. Ou La- a anului trecu t
tot la blocurile turn, le de zugravi, mo­ dislau Covaci, Con­
zaicari şi parche­ stantin Băieţeîu şi Colectivul sectorului prelucra­
Ia noul spital, la tând. toţi ceilalţi, poţi fa­ re al preparaţiei Petrila şi-a rea­
blocurile din apro­ ce lucruri minu­ lizat planul anual de producţia
pierea gării şi în Intr-adevăr, la nate. pe 19S2 cu 21 zile mal devreme.
alte părţi, munca primul etaj lucrau In 11 luni el a produs peste plan
brigăzile de mozai­ Preocupat de ter­ 22.000 tone brichete şi a reali­
cunoştea ,u>n ritm cari conduse de minarea rapidă a zat o economie Ia preţul de cost
celor două blocuri, de peste 1.227.000 lei.
susţinut. Brigăzile Constantin PătsăreLu era fiecare con­
, de zidari, instala­ şi Ludovic Csiki, structor. Arnold Na- In cursul lunii decembrie În­
precum şi paxche- zarin, şeful unei trecerea muncitorilor de la acest
tori, mozaicari ca şi tarii. brigăzi de instala­ sector a fost mai însufleţită ca
celelalte, muncesc orieînd. Drept urmare, ei au pro­
pentru a o b ţ i n e Aproape de blo- tori, M itei Svolen- dus peste plan încă 2.558 tone
cui E 3 se află în ski, serul unei bri­ brichete şi au îmbunătăţit eali-
succese chiar din construcţie blocul găzi ele zidari, meş­ tatea lor (coeziunea) cu 1,3
E 4, tot cu 58 apar­ terul de şantier, toii
prima zi a anului. tamente. Şi aici lu­ dădeau zor ca să puncte. Schimburile fruntaşe
Dar cea mai mare conduse de Anton Covaci, llie
crările sînt avan­ termine lucrările şi Molnar, Iosif Maior şi celelalte
animaţie exista la sate. Constructorii să înceapă altele. au dovedit astfel că există po­
blocurile E 3 şi E 4, au hotărlt ca blocul sibilitatea de a realiza şi-n amil
fiecare cu cite 53 amintit să fie dat — O parte din 1963 realizări frumoase'.
oameni au lucrat şi
apartamente. 'Aproa­ în folosinţă tot pes­ în. ziua de 2 ianua­ I. BERCEA
pe că nu intîlneai te citeva zile. rie. snunea tov. Ar­ corespondent
apartament în care nold Navarin. Toţi
oamenii să nu lu­ — Astăzi au sosit
creze. Pe una din vanele, spunea şe­
scările blocului E 3
am întîînit pe tînă-
rul zugrav Nicolae
Moeanu, care face ful brigăzii de zi­ sînt hotărîţi ca în Condifii fof mai burse
parte din brigada acest an munca să
lui Petru Petraş. dari, Dam ian Dîr- se desfăşoare şi mai de sfudiu
lea. Le-am montat bine pe şantierul 4
— Trebuie să-i pe toate. Vrem să al I.C.S.H., iar ce­ Studenţilor Institutului de mine din
dăm zer. Peste câ­ terminăm cît mai tăţenii din Hune­ Petroşani le-a fost dată în folosinţă
teva zile vrem să doara să primească încă o clădire, cuprinzând 20 de săli
dăm blocul în folo­ i'epede şi acest bloc. la t i m p aparta- In aşteptarea soţului şi tatălui, care trebuie să se întoar­ dc cursuri, un amfiteatru cu 500 de
sinţă. După aceea vom în­ menta că de la şut, e plăcut să răsfoieşti o revistă, mai ales dacă locuri, un cămin studenţesc cu 330
dc locuri şi o scrie de laboratoare.
L-am întîînit apoi cepe lucrările de zi­ „are poze frumoase, cu cosmonauţi şi maşini“. Noile construcţii creează condiţii tot
şi pe şeful brigăzii dărie la un nou SN FOTOGRAFIE : Aspect din interiorul apartamentului mai bune de studiu, dc lucrări prac­
de zugravi, tov. Pe­ bloc, E 5, cu 53 a-
tru Petraş : partamente. In anul V. A.LBU minerului Zold Francisc din Vulcan. tice şi cazare studenţilor institutului.
/¦v.
— lo tr e c e r e a m e c a n ic ilo r sie lo c o m o tiv e
/ arna şi-a făcut apariţia şi triere şi manevrare a vagoane­ mecanici care înfruntă cu curaj 200—300 tone în plus. Totuşi, vagoanele la Petroşani. Propu­ »
pe meleagurile Jiului. lor pe timp de -iarnă, partidele capriciile vremii. deosebită mi se pare fapta lui nerea a fost pusă de îndată in
Mercurul din termometre co­ ă-e manevră reuşesc să compu­ de acum citeva zile. Trenul aplicare. Ambele trenuri au
bora mereu. Nu s-a oprit decît nă şi să descompună trenurile T' renul 2675 sosise in sţa- 2882 sosise in staţia Vulcan re­
in dreptul cifrei —15°. La in aceiaşi timp ca şi pe timp 1 ţia Petroşani cu o încăr­ morcat de două locomotive. ajuns în bune condiţiuni la
această cifră condiţiile de de vară. cătură de 1.500 tone. La cere­ destinaţie.
transport încep să devină gre­ rea mecanicului lordachg Ema- Tot cu două locomotive urma
r n mod normal trenurile noil, acest tren a fost comple­ să meargă mai departe la Lu- A semenea celor doi meca-
oaie. Uleiul începe să îngheţe * sînt compuse la un tonaj tat la 1927 tone, deci. cu 28 la peni. Dar în timp ce trenul ** nici sînt mulţi la depoul
în cutiile de grăsime, vagoane­ redus cu 10—15 la sută, în sută mai mult. decît norma era în gară, de la Exploatarea C.F.R. Petroşani. Ei au remor­
le refuză să. lunece pe şine, cu­ funcţie de temperatură. Acea.s- tehnică. Datorită priceperii me­ minieră Vulcan au fost aduse cat in anu-l 1962 mai mult de
plele pline de promoroacă tre­ ta pentru a avea mai multă
buie încălzite pentru a putea siguranţă că trenurile vor canicului în folosirea la ma­ 10 vagoane cu cărbune avind 2.200 trenuri, cu 295.000 tone
fi desfăcute. ajunge cu bine la destinaţie, ximum a puterii de remorcare destinaţia Petrila. Pentru re­
a locomotivei, trenul a ajuns morcarea acestor vagoane tre­ peste normă. Prin remorcarea
Şi totuşi, transportul pe ca­ randamentul locomotivelor fi­ cu bine la destinaţie. buia adusă o locomotivă de
lea ferată nu se opreşte o cli­ ind mai mic pe astfel de vre­ la Petroşani. Cină a auzit des­ acestor trenuri cu tonaj spo­
pă. Aceleaşi trenuri din vară me. Totuşi, cunoscind puterea Şi trenurile remorcate de pre ce este vorba, mecanicul rit, s-a putut face o economie
mecanicul Haidu Emil sînt
circulă şi acum, aceleaşi va­ de remorcare a locomotivelor compuse cu tonaje sporite la Haidu s-a oferit să remorce de 134 locomotive, pe distanţa
goane, altă dată şi mai multe, şl avind şi experienţă îndelun­ trenul 2 882 cu o singură loco­
sînt manevrate. Punind In gată in remorcarea trenurilor cererea acestuia. Pe secţia de motivă pină la Lupeni, iar cea­ Petroşani—Simeria şi retur.
cu tonaje sporite, sînt vm lţi remorcare Petroşami—Lupeni, laltă locomotivă să remorce
practică metodele avansate de la fiecare tren el cere cite I. CRIŞAN
Impiegat de mişcare
la R.C.M, Petroşani