Page 13 - 1963-01

PAO. ? DRUMS SOmifSMUlffl Nr. 2 m
Tnpsaxxs&isaasHvs^^

V d in l u c r ă r il e ş e d in ţ e i p l e n a r e a c o n s il iu l u i a g r ic o l r e g io n a l

NEZEniiE . ----- -----.

ii

f •' ( t e x t © p r e s c u r t a t e )

In prima zi a şedinţei Sporirea producţiei de cereale P E N T R U C O N TIN U A D E Z V O L T A R E

plenare a Consiliului a- sarcină de mare răspundere A C R E ŞT E R II A N IM A L E L O R
gricol regional ( după amia­
za), au avut loc şi şedin­

ţele de lucru ale secţiilor In anul trecut procesul de pro­ ţii au stat mai mulţi factori, printre turilor tnsăpiinţaie in toamna anu­ încă de Ia constituirea sa, sec­ necesar ca Incepînd din primul la G.A.C. din Cîlnic, Apoldul de
consiliului. Tovarăşii ing. ducţie în agricultură s-a deslăşurat care o mare Însemnătate au avut-o fo­ lui 1962 s-a făcut în toate unităţile ţia de creştere a animalelor din trimestru al anului 1963 să fie Sus, Orăştie, Pricaz etc.
Mircea Silvestru, medic în condiţii climatice mai puţin fa­ losirea seminţei din soiuri valoroa­ pe baza unor schiţe, urmărindu-se cadrul Consiliului agricol re­ terminate toate adăposturile în­
veterinar Liviu Bejan, ing. vorabile. Cu ţoale acestea, datorită se, însămînţarea Ia timp şi în ară­ ca la fiecare cultură şi sol să se gional a urmărit In mod deose­ cepute în anul 1962. Una din condiţiile esenţiale
Nicolae Clndea şi ing. faptului că recolta anului 1962 a tură adîncă executată din vara sau asigure terenul cel mai potrivit cu bit sporirea efectivelor de ani­ pentru dezvoltarea sectorului zo­
Ioan Bugnaru au prezentat fost pregătită mai temeinic prin exe­ din toamna anului 19G1, aplicarea cerinţele lor biologice. Astfel, în male, proprietate obştească şi
in faţa membrilor secţiilor cutarea lucrărilor agricole la un ni­ în bune condiţiuni a lucrărilor de mare parte griul s-a semănat după întărirea fermelor zootehnice în Vorbind despre metoda însă- otehnic o constituie baza furaje­
informări cu privire la vel agrotehnic superior fată de alţi întreţinere, respccL.rea densităţii op­ plante leguminoase, iar pentru pre­ gospodăriile agricole colective.
principalele realizări ob­ ani, rezultatele obţinute au dovedit time de plante la hectar, în funcţie gătirea patului germinativ au fost Ca urmare, sectorul zootehnic mînţărilor la vaci, trebuie ară­ ră. Cunoscînd cantităţile de fu­
ţinute în sectoarele vege­ că mai există încă o serie de re­ de felul hibridului folosit, de fer­ executate cite două arături, pe su­ din G.A.C. s-a dezvoltat în mod
tal şi zootehnic, In dome­ zerve în ceea ce priveşte sporirea tilitatea terenului şi de condiţiile de prafeţe întinse aplicindu-se şi lu­ simţitor în cursul anului trecut, tat că aceasta este folosită în raje existente în flecare G.A.C.,
niul hortiviticol precum şi pioductiei de cereale. Pregătirea pa­ climă şi soi. crări cu grapa cu discuri. atît sub aspect numeric cît şi ca­ regiunea noastră cu rezultate cu sprijinul specialiştilor s-au
In activitatea de organi­ tului germinativ la culturile insă- litativ.
zare a teritoriului unităţi- 'j mîntate in primăvara anului trecut Trebuie să arătăm insă că produci Pentru obţinerea unor producţii din ce în ce mai bune. Numai revizuit raţiile alimentare la
lor agricole. s-a făcut în condiţii mai bune, res- {iile de cereale obţinute în anul tre­ sporite de grîu s-ău fertilizat aproa­ Trebuie arătat însă că preve­
petlîndu-se totodală epoca optimă cut puteau fi cu mult mai ridicate pe 10.000 ha. cu îngrăşăminte or­ derile planurilor de producţie în acest an, s-au însămînţat toate speciile potrivit posibili­
Pe marginea informări­ de însămînlare. Paralel cu lucrările dacă se acorda o alenlie mai mare ganice şi minerale, iar sămînţa fo­ privind sporirea efectivelor de
lor făcute, cei prezenţi au de pregătire a terenului şi de in- amplasării mai judicioase a cultu­ losită a fost analizată de laboratorul artificial aproape 30.000 vaci. tăţilor şl condiţiilor fiecărei
purtat discuţii fructuoase, sămîntare a culturilor de primăvară, rilor, folosirii mai raţionale a în­ regional pentru controlul seminţelor animale., în G.A.C. nu s-au rea­
scoţind in evidenţă reali­ pe aproape înlteaga suprafaţă in- grăşămintelor organice şi minerale, şi tralală. In vederea stabilirii soiu­ lizat în întregime. Rezultate sla­ S-a constatat însă necuprinde- . G.A.C., astfel Incît toţi acei
zările obţinute, metodele sămîntată cu culturi de păloase s-au precum şi aplicării amendamentelor, rilor celor mai productive in con­ be în această privinţă au obţi­
folosite în activitatea lor executat lucrări de grăpare şi pli- în scopul ridicării fertilităţii solului. diţiile pedoclimatice ale fiecărei nut unităţile agricole din oraşul rea tuturor vacilor din raza cen­ care lucrează în sectorul zoo­
de către permanenţele vit. De asemenea, lucrările de înlre- De asemenea, lucrările de bază ale gospodării, în toamna anului trecut regional Hunedoara şi din raio­ trelor de însămînţări, ceea ce tehnic să fie mobilizaţi pentru
linere la culţi nle prăşiloare s-au solului puteau fi executate in mai s-au organizat loturi demonstrative nul Sebeş care nu şi-au reali­ a evita orice risipă de furaje,
secţiiloi, probleme în le­ efectuat în condiţii mai bune faţă bune condiţiuni agrotehnice şi pe aproape în toate unitătiie agricole zat planul de cumpărări la vi­ a făcut ca planul să nu fie rea­ să asigure prepararea şl admi­
gătură cu stilul de muncă de ceilalţi «ni. O atenţie deosebită din regiune. . ţele din credite decît în pro­ lizat integral. nistrarea lor raţională.
al acestora şi felul în care \ s-a acordai recoltatului şi treiera­ toate suprafeţele. Iiî condiţiile de porţie de 69 şi respectiv 61 la
au ţinut ele legătu- S tului cerealelor păioase, lucrări care Pentru ţnsSminţârile din primăva­ sută. Trebuie subliniat Insă şi fap­ Trăgînd .învăţămintele cuve­
ră cu membrii secţii- > au fost terminale cu 8 zile mai de­ secelă excesivă din anul trecut, in ra acestui an s-au executai arături
lor. In acelaşi timp. ei au vreme dorit în anul 1961, ceea ce adinei pe mai mult de 44.000 ha., In ceea ce priveşte planul de tul că în această acţiune s-au nite din lipsurile care au existat
relevat şi lipsurile manifes­ a permis să se înlăture in mare unele gospodării colective din ra­ încorporîndu-se totodată în sol a- procurări din credite la ovine şi
tate în activitatea secţii­ măsură pierderile de recoltă. Pro­ proape 200.000 tone îngrăşăminte scroafe, acesta a fost realizat şi manifestat unele neajunsuri. Or­ anul trecut în ceea ce priveşte
lor, cauzele care au deter­ ducţiile obtijinle in anul trecut do­ ioanele -Ha leg, llia şi oraşul regio­ chimice şi naturale. depăşit. ganele de specialitate nu au reu­ ridicarea productivităţii păşuni­
minat existenţa lor şi au vedesc că prin folosirea seminţelor şit să convingă conducerile tu­ lor, Consiliul agricol regional,
făcut propuneri valoroase din soiuri de mare productivitate, nal Hunedoara, sub văzul speciali­ Anul acesta, în faţa Secţiei de Concomitent cu mărirea efec­ turor unităţilor agricole socia­ prin Secţia de creşterea anima­
pentru îmbunătăţirea acti­ prin aplicarea la timp şi în bune cereale şi planie tehnice stau sar­ tivelor de animale proprietate liste pentru a sprijini extinde­ lelor. a luat în ultimul timp*
vităţii de viitor. conditiuni a măsurilor agrotehnice ştilor s-a executat muşuroilul la po­ cini deosebit de importante. Mem­ obştească s-a urmărit şi buna rea pe scară tot mai largă a
se pot realiza producţii sporite de brii acestei secţii, cu sprijinul spe­ desfăşurare a livrărilor de pro­ însămînţărilor artificiale la ani­ măsurile corespunzătoare. Drept
Pe baza propunerilor fă- cereale la heclar. Fată de anul 1961, rumb, iar praşilele nu au fost exe­ cialiştilor din unităţile agricole au duse animaliere către stat, pe male. urmare, în a doua jumătate a
cute în şedinţele de lucru an cu condiţii normale de climă, datoria să urmărească aplicarea în bază de contract. anului 1962. o bună parte din
şi a sarcinilor ce stau în producţiile realizate în anul 1962 cutate corespunzător cerinţelor. practică şi cu stricteţe a întregului Lipsa unui control sistematic sarcinile rămase în urmă au
faţa Consiliului agricol re­ complex do măsuri agrotehnice sta­ Experienţa unităţilor agricole din partea Secţiilor de creşte­ fost realizate integral. Astfel,
gional, fiecare secţie a sint superioare în majoritatea gos­ Din cele expuse rezultă că pro­ bilit penlru realizarea unor produc­ fruntaşe a dovedit că In regiu­ rea animalelor din cadrul con­ pînă în prezent s-au defrişat
ţii de cereale din ce în ce mai ri­ nea noastră se pot obţine pro­ siliilor agricole regional şi ra­ 2.300 hectare teren năpădit de
consiliului şi-a întocmit podăriilor colective. Astfel, gospo­ ducţiile obtinule în anul Irecut au dicate la hectar. ducţii mai bune la laptele de va­ arboret, sau îngrăşat peste
că. Chiar în condiţiile nefavo­ 9.000 ba. păşuni şi fineţe, s-au
cite un plan de măsuri în dăriile colective din Dobra, Plărău, fost in unele G.A.C. sub nivelul po­ Acest lucru depinde in mare mă­ rabile ale acestui an au fost gos­
sură şi de mecanizarea pe o scară podării agricole colective care ionale, asupra reţetei de însă­ executat lucrări de combatere a
care s-au prevăzut obiec­ Chimindia si altele au obţinut pro­ sibilităţilor datorită neaplicării prin­ cit mai largă a lucrărilor agricole. au realizat 2.800 — 3.000 litri
Cu parcul de maşini existent este lapte pe cap de vacă furajată. mînţări artificiale, a făcut să eroziunii pe 460 ha.. 520 ha. cu
tive cu responsabilităţi ducţii de pesle 2.900 kg. grîu la cipalelor măsuri agrotehnice. De asigurată executarea mecanizată fn Pot fi amintite în această pri­
acest an a lucrărilor de bază pe În­ vinţă G.A.C. din Apoldu de Sus, persiste unele deficienţe în ce păşuni au fost irigate şi s-a re­
precise şl date concrete ha., iar gospodăriile colective din aceea, pe baza lipsurilor semnalate treaga suprafaţă mecanizabilă a re­
giunii. Fală de anii trecuţi, calita­ priveşte asigurarea permanen­ generat pajiştea pe 816 ha.
pină la care să fie înfăp­ Pricaz, Cistei, Pianul de Jos, Apol- şi a experienţei cîşligate, consi­ tea lucrărilor s-a îmbunătăţit sim­
ţitor, iar volumul lucrărilor agricole tă şi Ia timp a materialului de In apărarea sănătăţii anima­
tuite. dul de Sus şi altele au recoltat fie­ derăm că aplicarea în mod dife­ executate mecanizat a crescut con­
siderabil. Depăşirea de către S.M.T.- reproducţie. De asemenea, teh­ lelor, reţeaua veterinară a asigu­
In pagina de faţă publi­ care peste 2.200 kg. porumb boabe renţiat a măsurilor agrotehnice tre­ uri a planului anual de producţie şi
nicienii însămînţători şi opera­ rat desfăşurarea în bune condi­
căm (în text prescurtat) ia hectar. buie să fie urmărită îndeaproape şi
torii n-au fost întotdeauna Ia ţiuni a planului tehnic privind
informările secţiilor Con­ La baza realizării acestor produc­ în tot timpul procesului de producţie
înălţimea sarcinilor, iar unii vaccinările preventive, acţiunile
siliului agricol regional. de călre specialiştii din unităţile
medici veterinari de circum­ de depistare şi de executare a
agricole, pentru a putea Înlătura la
scripţii nu s-au dovedit suficient tratamentelor antiparazitare.
timp deficientele ce se semnalează.
de pătrunşi de responsabilitatea Ţrfn medicii veterinari de!
Recolta anului 1963 a fost pregă­
ce o au în această direcţie. în­ circumscripţii se asigură acum
tită la un nivel agrotehnic superior
spre înlăturarea acestor neajun­ o asistenţă corespunzătoare şl
faţă de anul trecut. Amplasarea cui-
suri va trebui ca în viitor să ne se urmăreşte realizarea planului

îndreptăm toată atenţia. de creştere a animalelor în toate

Acţiunea de bază In creşterea unităţile agricole socialiste.

raţională a animalelor o for­ O dată cu reorganizarea agri­

mează selecţia- Pentru aceasta, culturii au fost Înfiinţate In re­

Unele probleme privind activitatea îmbunătăţirea calitativă a lucrărilor Cîlnic etc. In aceste gospodării în regiunea noastră funcţionează giunea noastră 17 circumscripţii
agricole au fost influenţate fn cea sînt asigurate furajele necesare; un centru de selecţie, care, în veterinare noi, ceea ce asigură
mai mare măsură de permanentiza­ alimentaţia se face diferenţiat, activitatea sa, a obţinut rezul­ o asistenţă permanentă şl ca­

secflei fond funciar şi a O.R.P.O.T. rea unui număr Însemnat de brigăzi după producţie, pe grupe de tate satisfăcătoare, concretizate lificată In toate gospodăriile
de tractoare In unităţile agrícóle pe vaci ; se respectă întrutotul pro­ prin următoarele acţiuni : exe­ agricole colective.
care le deservesc. De aceea, trebuie gramul de grajd, îar îngrijitorii cutarea directă a operaţiunilor Depunînd eforturi şl mal sus­

Deşi au fost unele greutăţi Ia în­ tru gospodării colective. In acelaşi ca suprafaţa arabilă să crească fn generalizată in toate S.M.T.-uriie sînt cointeresaţi în a obţine re­ de control individual al pro­ ţinute pentru îndeplinirea tutu­
zultate tot mai bune, ei fiind re­ ducţiei în 11 G.A.S. şl 4 G.A.C., ror sarcinilor ce-I stau In faţă,
ceputul activităţii secţiilor fond fun­ timp, s-au proiectat amenajări pen­ permanenţă din sursele cele mai in­ experienţa cîştigată în această di­ tribuiţi după producţia obţinu­ introducerea evidenţelor zoo­ militînd activ pentru generali­
tă. Rău este însă că nu peste tot tehnice complete în unităţile zarea experienţei înaintate a
ciar şi organizarea teritoriului, to­ tru plantaţii de vii pe suprafaţa de dicate. Pe terenurile arabile in pantă recţie de către S.M.T.-ul din Mier­ se aplică o îngrijire raţională a controlate şi coordonarea acti­ unităţilor agricole fruntaşe şl
animalelor şi o hrănire cores­ vităţii de selecţie. Astfel, Ia 50
tuşi s-au obţinut realizări destul de 56 ha. la gospodăriile de stat din vor trebui aplicate măsurile de pre­ curea. punzătoare posibilităţilor din G.A.C. unde sînt formate nuclee pentru înlăturarea neajunsurilor
G.A.C. respective. de selecţie au fost introduse re­ manifestate anul trecut în unele
Importante pe care le vom prezenta raionul Alba. Privind amenajarea venire a eroziunii solului in com- Analiza realizărilor la principalii gistre genealogice care sînt con­ unităţi agricole, Secţia de cre­
Iex cura ar II culturile fn fîşii in­ Pentru adăpostirea animale­ duse de ingineri sau brigadieri şterea animalelor din cadrul
fn cele ce urmează. păşunilor s au aplicat două proiecte i indicatori scoate tn evidentă faptul lor, In acest an au fost construi­ pregătiţi temeinic în această Consiliului agricol regional Îşi
te şi date In folosinţă 110 graj­ direcţie. Ave.m astăzi unităţi va aduce o contribuţie tot mai
f CREŞTEREA SUPRAFEŢEI In Bcrthelot-Haţeg şi Mihalţ, raionul tercalate, fertilizarea solului etc. duri noi, 55 adăposturi pentru socialiste unde rezultatele imun­ însemnată Ia dezvoltarea conti­
Alba, întocmindu-se documentaţia porci, 54 saivane şl 68 coteţe ei! de selecţie se pot prezenta nuă a creşterii animalelor, Ia
Dat fiind faptul că gospodăriile că in activitatea S.M.T.-urilor mai pentru păsări. Cu toate acestea pe bază de documente complete. realizarea unor producţii din ce
pentru curăţirea suprafeţei de 1.364 nu sînt încă asigurate peste tot Rezultate deosebite în această In ce mai mari de lapte, carne
ARABILE ha. care s-a şi efectuat. agricole colective sint Încadrate cu există şl o serie de lipsuri care in­ condiţii corespunzătoare de adă- privinţă s-au obţinut mai ales şi ouă, necesare aprovizionării
postire a animalelor. Este deci oamenilor muncii.
Cea mai Importantă problemă şi Trebuie arătat insă că In direcţia ingineri agronomi, măsurile stabilite fluenţează In mod negativ realizarea

cu efect economia imediat cuprinsă . prevenirii eroziunii solului nu a vor putea fi introduse cu succes. producţiilor de cereale planificate la
Va fi necesară Insă o permanentă hectar.
In planurile de măsuri ale consilii­ existat suficientă preocupare din muncă de îndrumare, control şi per­
Sint create sonditll pentru ca In
lor agricole regional şi raionale, n partea inginerilor din G.A.C. Mai severenţă in executarea lucrărilor. acest an S.M.T.-uriie, prin folosirea
In felul acesta se va putea ajunge
fost creşterea suprafeţei arabile. In sint încă gospodării colective in care

acest sens s-au stabilit, pe raioane pe mari suprafeţe se execută ară­ la o folosire chibzuită a pămîntulul, mal raţională a utilajelor să exe­

şl comune, In funcţie de posibili­ turi din deal în vale, prin aceasta pentru obţinerea de producţii mărite cute un volum sporit de lucrări

tăţi, toate sursele care pol contribui scurgfndu-se o dală cu apa însem­ In toate ramurile de folosinţă din agricole şi să reducă continuu preţul

Ia creşterea suprafeţelor de teren nate cantităţi de pămint fertil. In de cost al acestora.

arabil. unele gospodării colective există şi agricultură.

Spre deosebire de anii trecuţi, suprafeţe care in anii trecuţi erau

identificarea aceslor surse s-a făcut arabile, iar In prezent au rămas ne-

mai organizat, cu responsabilităţi pe iolosiie. Pomicultura, viticultura şi legumicultura Demsuş. Există însă unităţi care
acordă atenţia cuvenită acestor
raioane şl unllăti agricole socialiste, Se impune deci ca o sarcină de lucrări. Aşa este gospodăria din
fn această acţiune fiind antrenaţi seamă pentru cadrele de specialişti

23 tehnicieni de Ia Oficiul regional din agricultură de a se ocupa mai ramuri în plină dezvoltare Daia, raionul Sebeş, Toteşti ra­
de proiectare şi organizare a teri­ mult de prevenirea eroziunii şi ionul Haţeg, Geoagiu raionul O-
toriului. Astfel, s-a reuşit să se folosirea raţională a solului. răştle*.

Identifice sursele de mărire a su­ ALTE LUCRĂRI EXECUTATE Directivele Congresului al III- zitiv este faptul că au crescut lă Gcoagiu trebuie executată ml- de plantări pentru toamna anu­ Viticultura este de asemenea o
prafeţelor de teren arabil. Totodată, lea al P.M.R. şi Rezoluţia plena­ considerabil suprafeţele culti­ croraionarea legumiculturii prin lui 1962 şi primăvara luj 1963 să ramură de producţie cu veche
s-au întocmit dosare pentru fiecare Pentru ca plantaţiile do pomi şi rei C.C. al P.M.R. din 30 iunie vate cu legume în G.A.C. care fa­ care să se precizeze între altele fie realizat şi depăşit. tradiţie In regiunea noastră. P0
unitate cu indicarea surselor, ace­ vii să se execute pe terenuri cit — 1 iulie 1961, prevăd ca supra­ ţă de planul de 1.262 ha. au rea- şi unităţile cu cele mai potrivi­ lingă suprafeţele existente, pla­
stea fiind transmise şi unităţilor mai adecvate şi cu scopul de a feţele cultivate cu legume, plan­ iizat 1.859 ha. Acesta a atras te condiţii pentru extinderea cul­ Datorită faptului, că pentru e- nul de dezvoltare pentru anul
S.M.T. fn vederea contractării şi exila amplasarea lor pe terenuri ara­ taţiile de pomi şi viţă de vie să după sine creşterea volumului turilor timpurii. xecutarea de noi plantaţii s-au 1962 prevedea plantarea a încă
transformării lor in teren arabil. Ca bile, conducerea secţiei hortivilicole crească considerabil pînă la de legume marfă, o mai bună a- primit de la stat însemnate cre­ 50 ha. din care 25 ha. cu stru­
urmare a preocupării avute în acea­ şi conducerea Oficiului regional de sfîrşitul anului 1965. provizionare cu legume a oraşe­ Trebuie să arătăm Insă că a- dite, pînă acum s-au procurat guri de masă. Din acestea, s-au
stă direcţie, s-a putut transforma in organizare a teritoriului au verificat lor şi creşterea veniturilor bă­ tît consiliile agricole cit şl nu­ 80.000 bucăţi de altoi de la Sta­ p_d_lea_nn_ţit_aa_tt_ă 49_ach_tai_v._itMateeraitădessăfăfşiuereavtăi!­
teren arabil fn anul 1962 o supra­ la faţa locului justeţea documenta­ Unităţilor agricole socialiste neşti ale colectiviştilor. G.A.C. meroase gospodării colective şi ţiunea horticolă Geoagiu. De a- ?g gospodăria colectivă din Da-
faţă de 1.017 ha. ţiilor întocmite de organele agricole din regiunea noastră, care au un din Vinerea, de exemplu, a ob­ de stat, n-au acordat atenţia cu­
raionale in vederea proiectării şi a ela­ pronunţat caracter hortiviticol, ţinut în medie de pe hectarul venită măririi suprafeţelor cul­ semenea, unele unităţi din raioa- ia care a plantat pînă acum pes­
O altă acţiune de mare importanţă borării autorizaţiilor de plantare. De le revin sarcini deosebite în a- cultivat cu legume, peste 30.000 tivate cu legume şi irigării lor. nele Alba şi Sebeş au depus co­ te 40 ha. de vie.
pentru mărirea suprafeţei arabile a asemenea, s-au definitivat pe teren ceastă privinţă. Pînă la sfîrşitul lei. Colectiviştii de aici au reu­ In special !n raioanele Alba, O- menzi şi s-au aprovizionat cu
fost identificarea pădurilor cu con­ lucrările de îndiguiri şi desecări anului 1965, suprafeţele cultivate şit să obţină recolte mari şi su­ răştie, oraşul Deva, oraşul Hu­ material săditor de la pepinie­ Spre deosebire de G.A.C. Dala,
sistenţă slabă. In prima etapă au care urmează să se execute fn cu legume urmează să crească me însemnate de bani la ha. La nedoara trebuie să se acorde o rele G.A.S. Alud şi Şura Mică. gospodăriile colective din Cistei,
fost identificate pe regiune 162 ba., cursul anului 1963 şi s-au stabilit cel puţin la 6.500 ha. pe întrea­ roşii au obţinut 26.380 lei/ha., la mai mare atenţie culturii legu­ Obreja şi Mihalţ care au proiec­
atribuindu-se 36 ha. gospodăriilor terenurile de slabă productivitate ga regiune, plantaţiile de pomi ardei 21.803 lei/ha., la vinete melor la gospodăriile colective. In regiune au început să se a- te executate de peste 3 ani şl pe-
agricole de stat, diferenţa răinînind vegetală care ameliorate prin lucrări să ajungă de la 7.022 ha. c5t a- 21.020 lei/ha. etc. Gospodăria a- plice tot mai mult cele trei ti­ plniere de viţă in care se pro­
ia gospodăriile colective. de Îmbunătăţiri funciare vor ii tre­ vem In prezent, la cel puţin gricolă colectivă din Deva a ob­ O altă ramură de producţie puri de p lan taţii: Intensive, a- duce material săditor în cantD
cute Ia categorii superioare da fo­ 10.500 ha., Iar plantaţiile de vii ţinut un venit total de 537.063 importantă o constituie pomi­ tăţi mari, nu-plantează nimic,
V EVIDENŢA FUNCIARA losinţă. de la 4.551 ha. la peste 5.230 ha. lei din grădina de legume, re­ cultura. Ca urmare a sarcinilor gropomicole şi obişnuite. Majo­ mulţumindu-se să menţină în
venind în medie cite 19.888 trasate prin planul de stat, In ritatea suprafeţelor plantate în cultură hibrizi de slabă calitate.
Experienţa anilor trecuţi a arătat In cursul lunilor noiembrie şi de­ In regiunea noastră există lei/ha. Au fost Insă şi gospodării ultimii ani pomicultura a cunos­ 1962 au fost executate în siste­
că evidenţa fundară făcută disper­ cembrie 1962, prin tehnicienii sec­ condiţii favorabile ca pomicul­ ca cele din Mihalţ, Obreja şi al­ cut o însemnată dezvoltare. In mul agropomicol. Plantaţii In­ Datorită aplicării unor măsuri
sat, pe raioane, nu a dat rezultate­ ţiei fond funciar şi O.R.P.O.T. s-a tura şi viticultura să se dezvol­ tele, care nu au acordat impor­ anul 1962 de exemplu, sarcina de tensive s-au executat la G.A.C. agrotehnice corespunzătoare, s-a
le dorite. De aceea, o dată cu în­ înlocmit, pe baze reale, o situaţie te pe măsura sarcinilor stabili­ tanţa cuvenită acestei culturi. Ca plantări în regiunea noastră a Daia şl Planul de Jos. obţinut o producţie de struguri
ceperea activităţii O.R.P.O.T. s-a luat a fondului funciar al gospodăriilor te. De asemenea, legumicultura urmare nici rezultatele econo­ fost de 1.092 ha. Prin măsurile ridicată. De exemplu, G.A.C. din
hotărîrea ca evidenţa funciară să agricole de stat. In felul acesta s-a are condiţii bune de dezvoltare mice nu se ridică la nivelul po­ luate de conducerile unităţilor şi Se observă Insă unele deficien­ Răhău a obţinut producţii pe li­
se facă cu toate forţele Ia un sin­ ajuns la o situaţie exactă a supra­ datorită mai ales faptului că re­ sibilităţilor existente în aceste de specialiştii din agricultură ţe In ce priveşte plantările de nele parcele intre 10-15.000 kg.
gur raion, îneepîndu-se în 1962 cu feţelor deţinute de gospodăriile de giunea este brăzdată de un mare unităţi. Dacă gospodăriile co­ s-a reuşit să se planteze în pri­ toamnă, întreţinerea plantaţii­ struguri la ha. Producţii ridica­
raionul Alba. In felul acesta, lucră­ stat pe sale şi categorii de folo­ număr de ape, exlstlnd mari po­ lective au depus eforturi în ex­ măvară 839 ha. In toamnă însă, lor tinere şl îngrijirea şi repune­ te au realizat şi gospodăriile din
rile au decurs mai ordonat şi cu po­ sinţă. sibilităţi de extindere a culturi­ tinderea suprafeţelor cultivate datorită faptului că nu s-a de­ rea pe rod a celor îmbătrinite. Daia, Bucerdea şi altele.
sibilităţi mai bune de control, reu- lor Irigate. cu legume, nu în aceeaşi măsură pus suficientă stăruinţă din par­ Se execută în fiecare an noi
şindu-se să se execute evidenţa fun­ •ir au muncit pentru a iriga cel tea consiliilor agricole, a condu­ plantaţii cărora nu 11 se acordă Un rol hotărîtor In obţinerea
ciară pentru suprafaţa de 46.278 In această perioadă de consoli­ Din punct de vedere economie, puţin suprafeţele prevăzute in cerilor gospodăriilor şl mal a- îngrijirile corespunzătoare : tă­ de producţii ridicate îl are asi­
ha. dare şi dezvoilare a unităţilor agri­ horticultura şi legumicultura tre­ indicatorii de plan. Drept urma­ les din partea inginerilor şi teh­ ieri, lucrarea solului printre gurarea sănătăţii plantelor şi a
cole, în fa|a secţiei fond funciar stau buiesc îmbinate armonios cu zoo. re, in G.A.C. s-a realizat numai nicienilor din G.A.C., nu s-a reu­ rînduri, stropirea şi protejarea igienei culturilor.
ACŢIUNI DE PROIECTARE sarcini do mare importanţă. O lu­ tclinia, întrucît aceste ramuri se 48 la sută din suprafaţa plani­ şit să se planteze decît supra­ peste iarnă împotriva rozătoa­
crare de scamă care trebuie făcută aiută reciproc şi aduc gospodă­ ficată pentru a se iriga. De a- feţe mici. relor. Bunăoară, din neglijenţa Din Informarea prezentată,
ŞI AMENAJARE la începutul anului 1963 este mi- riilor însemnate venituri, eşalo­ ceea, extinderea culturilor iri­ conducerii gosoodărlei colective rezultă că In activitatea secţiei
croraionarea viticulturii şl pomicul- nate pe tot parcursul anului. gate trebuie să constituie o preo­ Consiliul agricol regional ana- din Snini, pe livada plantată nu s-au făcut observate şi unele lip­
In cursul trimestrelor III şi IV turii. Aici trebuie să se acorde toată cupare de seamă în anul 1963. Uzind această situaţie a trasat s-au făcut nici un fel de îngri­ suri de care Va trebui să ţină
nle anului 1962, s-au Întocmit două aienţia ca amplasarea viilor şi po­ Analiza situaţiei realizării pla­ jiri şi nu s-au aplicat lucrări de seama In viitor şi să se lupte
proiecte şcoală de organizarea ge­ milor să se facă pe c/ele mai adec- nului legumicol pe anul 1962 a- In anul 1963 va trebui să se sarcina consiliilor agricole raio­ mobilizare a solului pe intervale­ pentru înlăturarea lor. Anallzînd'
nerală a teritoriului la gospodăriile x'aie terenuri şi cu soiurile cele mai rată că faţă de suprafaţa de acorde o atenţie deosebită spe­ nale de a Îndruma organele teh­ le dintre pomi. De asemenea, la aceste lipsuri, secţia de hortivi-
agricole colective din Simeria şi coreşpuuzălpare. Penlrti aceasta .este 6.000 ha. culturi de legume pla­ cializării unor gosyodării în cul­ nice din unităţile agricole ca lu­ G.A.C. Peştisul Mic în iarna ani­ ticultură cheamă pe toţi mem­
Sîntandrel, opt proiecte speciale de necesar ca in fiecare gospodărie co­ nificate pe Întreaga regiune, s-au tura legumelor, in colaborare cu crările de organizare a planta­ lor 1960 — 1961, plantaţia exe­ brii să! să depună în anul 1963
plantaţii pomicole pentru supraiaţa lectivă să se definitiveze categoriile realizat numai 5.796 ha., unită­ ţiilor, pichetajul şl săpatul gro­ cutată pe păşune a fost distrugă, tot efortul, toate cunoştinţele şl
de 582 ha. şi documentaţii tehnice de folosinţă a terenurilor In aşa fel ţile de stat reallzlnd doar 95 la !staţiunea experimentală hortico­ pilor, să se efectueze şl In tim­ de rozătoare fn proporţie de priceperea in muncă pentru ca
fentru suprafaţa de 110 ha. Ia pa­ peste 35 la sută. Acelaşi lucru se sarcinile ce ne revin să fie rea-
autâ citn p r im ir ile tolţlalet Po- pul iernii cind condiţiile permit poate spune despre plantaţiile Uzate şi depăşite.

acest lucru, in aşa fel ca planul Se Ia Sintămărla Se Piatră şl