Page 14 - 1963-01

K r. 2403 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3 '

MEHBUBBBBKWBWSPP KMBBBBaBPBBaBBaSBCB?

Copil — savant matematician

Recent, un copil-minune a 5Lajos Fosa a manifestat in­
uimit pe oamenii de ştiinţă
din Budapesta. Lajos Fosa, teres faţă de matematici de

îla virsta de opt ani. FA a stu­
in virstă de l i ani, este elev diat intîi cărţile mamei sale,

la şcoala medie „Mihaly Fa- care este şi ea profesoară de

zeleas“ din Budapesta — o matematici. In prezent el nu
şcoală de specialitate, unde mai urmează nici cursurile

Aparat de filmat In ajutorul canstrusion^r învaţă elevii din întreaga de matematică — de un ni­
ţară care s-au distins in stu­ vel superior — ale şcolii de

Un aparat special de filmat, reali­ curs de construcţie. Defectele sînt diul matematicilor in cadrul specialitate la care este în­

zat de inginerul sovietic Gheorghil descoperite de aparatul de filmat mai şcolilor de cultură generală. scris —¦ căci cunoştinţele sale

Sadagaşvili, verifică sub o ploaie ar­ sigur docil prin orice alt procedeu încă anul trecut, pe cină au ajuns la nivelul unui stu­
tificială etanşeitatea încheieturilor şi aceasta permite remşdierca lor ra­ era elev la o şcoală medie 0- dent în anul III al facultăţii
panourilor şi blocurilor în casele in pidă şi în modul cel mai judicios. bişnuttă, Lajos Fosa a parti­ de matematici de la universi­
cipat şi a ieşit învingător la tate. Pe de altă partă, Lajos
Crescătorie de ciuperci într-o mină un concurs naţional de mate­ r
matică. Profesorul universitar Posa se ocupă de teoria Graaf
Din mina „Mariţa“, care nu Sub conducerea minerului Pet- care necesită cunoştinţe ce nu v
ko Tenev, care a urmat timp de Pal Erdos a început după a- sc-îînnt nprreerdtnaftpe. nn iiccii în anrnnurl VV
mai lucrează de mulţi ani, ies 6 luni un curs special de culti­ ceea să se ocupe in mod spe­ al Institutului Politehnic de­
coloane de abur alb. In galerie cial de micul geniu. In comun ci t in cadrul unor cursuri
vare a ciupercilor, patru per­ ei au pus la punct un stu­ speciale, care nu sînt obliga­
zumzăie ventilatorul, sînt aprin­ soane aşează în galerii terase diu, din care o parte a fost
se zeci de becuri, circulă vago- torii.

î '-: < nete, se aud discuţii. Mina a cu gunoiul de grajd şi miceniu, scrisă de Lajos Fosa.; stu­ Micul savant consacră ma­

« » » îs v , sw prins din nou viaţă. Numai că le udă, apoi culeg ciupercile. diul a fost publicat de Aca­ tematicii cel puţin 3—4 ore
acum, aici nu se mai sapă căr­ Pină în prezent au fost li­ zilnic. FA este şi violonist.
demie.
vrate cantinelor şi organizaţii­
Cursa de probă a unuia din cele mal mari vase din lume cu pernă bune, ci se cultivă ciuperci. lor comerciale din Dimitrovgrad S o a r e l e şi m e r e
de aer. Acest vas construit la Leningrad va putea pluti pe rîurl de di­ 130 kg. de ciuperci. Cultivatorii
ferite adîncimi. Viteza vasului este de 60 km. pe oră. P ăpuşi folosite la n arco ză Oamenii de ştiinţă din China perienţele au arătat că acope­
de ciuperci lucrează sub îndru­
Doctorul Stenislaw Jarosz de la cată o mască din material plastic. marea unui agronom specialist. au ajuns la concluzia că merele
cresc mai repede noaptea decît
Populaţia Pămînfului clinica a IlI-a chirurgicală din Cra­ Atunci cind stringe păpuşa in braţe, Crescătoria de ciuperci func­ ziua. La amiază, cind este foar­ rind merii la amiază, fructele
covia a avut o ideie interesanlă dintr-un flacon care se află în in­ ţionează oa gospodărie anexă pe te cald, creşterea mărului înce­ lor cresc şl se coc de trei ori
Informaţiile cu privire la populaţia globului pămîntesc în şi originală penlru a iace să dispară feriorul păpuşii, se degajă lluoton lingă cantinele şi localurile de tineşte, mai mult chiar, volu­ mai repede decît ceilalţi. Toto­
'diferite epoci sînt foarte interesante. S-a calculat cu aproxi­ la micii pacienţi influenţele psiho- pulverizat şi copilul adoarme ime­ alimentaţie publică din Dirni- mul fructului se micşorează. Ex­ dată, fructele sînt chiar mal
maţie că la începutul erei noastre populaţia Pămîntului era de emotlve în timpul narcozei aşa-zise diat, fără a avea nici un fel de trovgraid. mari.
circa 300.000 locuitori. In decurs de 7 veacuri, ea s-a dublat. preliminare. senzaţie. m1'm
După aceea, creşterea populaţiei s-a accelerat uimitor de repe­ ...cel mai bătrîn copac din Iu<
de. In anul 1.800, existau pe pămînt 900.000.000 de oameni, iar Copilului care se ailă deja pe ma­ Numeroasele experienţe făcute rae este vestitul cliiparos de p*
un secol mai tîrziu — în 1.900 — peste 1.600.000.000. in pri­ pină acum au dovedit că micilor Monteţuma, în Mexico ? Circum­
mii 20 de ani ai secolului nostru, populaţia globului a cres­ sa de operaţie 1 se dă o păpuşă pacienţi cărora li s-a dai o asliel ferinţa trunchiului său are 44
cut la circa 2.000.000.000 de persoane, iar în 1960, ea a depă­ de păpuşă nu Ie-a fost deloc frică
şit 2,9 miliarde. Oamenii de ştiinţă consideră că în condiţii de mare. Pe această păpuşă, la nivelul înainte de operaţie.
pace această cifră poate ajunge In anul 2.000 la 6.000.000.000 de
nasului şi gurii copilului este apli­

Masmufa de măflase

oameni. Informaţiile existente mai ara­ In America Latină trăiesc numeroa­ ciripesc ca păsărelele. Ele se hrănesc metri, iar înălţimea sa este de
tă că în ţările dezvoltate indus­ se specii de maimuţe pitice. Cea mai cu insecte. 55 metri. Deşi este în virstă de
MINATORII — OCROTITORI trial natalitatea scade in com­ 6.000 de ani, copacul este încă
paraţie cu secolul trecut aproa­ mică dintre ele este „maimuţa de Mulţi admiratori ai lor au încercat foarte proaspăt.
AI ANIMALELOR SĂLBATICE pe la jumătate şi reprezintă mătase“ care la maturitate nu cîntă- să le tină tnchise în colivii, dar ca
20 la sută, în timp ce în ţările reşte decît 150 grame. Ha naşle deo- ...în decurs de şase ani, la
15.000 de vînători-amatori, slab dezvoltate ea continuă să bicei pui gemeni, care sînt cit nişte mijloo de apărare maimuţele de mă­
temperindu-şi zelul sportiv, au rămînă la nivelul precedent. şoricei. Cind sînt mici ei stau în bla­ Porto Rico nu au fost decît 17
hotărlt să ia sub ocrotire ani­ na tatălui, care din cind .în cind ii tase exală un miros insuportabil. De
malele sălbatice care trăiesc în predă mamei. Maimuţele de mătase aceea ei preferă să le admire pe fo­ zile noroase ?
pădurile din Orientul îndepăr­ ...dacă opt persoane ar merge
tat sovietic. tografii.
una în spatele celeilalte, schiim-
In taigaua seculară, care se ooooooooooooc N A M ECA C A >0000000000000 bînd zilnic ordinea, ele ar reve­
întinde de la poalele munţilor ni la ordinea iniţială după 110
Sihote-Alin pirul la Hingan, vor Un om se apropie 'de un auto­ mîini şi picioare, uşurînd astfel mit oamenilor să muncească nor- 9 ani ?
ţi organizate 60 de „gospodării mat cu sifon, introduce o monedă,
v ln ă to re ştiA c e ste gospodării ia un pahar şi apoi bea. El se suferinţele răniţilor. Kudreaşov în­ mal. O ...pa nici un ocean al plane­
se vor ocupa de aclimatizarea duce după aceea la poştă şi scrie tei noastre nu există, un punct
şi reproducţia speciilor rare de cu litere mari, citeţe, o telegramă. ţelegea că sînt necesare proteze Kudreaşov lucrează în permanen- $ situat la o depărtare mai mare In împrejurimile Adelaidei, în sud-estul Australiei, trăiesc un număr,
animale sălbatice şi peşti, iar Totuşi acest om nu are mîini, ci do 3.000 km. de ţărmul cel mai imens de iepuri sălbatici. In cete mari, urechiatii colindă prin aceste locuri
în perioadele cină va fi necesar, proteze construite pe baza schite­ uşoare, durabile, comode. ţă la perfecţionarea protezei mc- 0 apropiat ? secetoasa, în căutarea de apă fi hrană. Fotograful a prins în obiectiv o
şi de hrănirea lor. Intruclt vl- lor lui Leonid Kudreaşov, în pre­ scenă interesantă: ceata de iepuri în jurul unei bălti. In timp ce unii îfi
nătorii-aviatori vor avea de par­ zent proiectant-şef la fabrica de După ciţiva ani de muncă plină canice, Ultimul model de proteză 5 ...intr-o suburbie a Budapestei potolesc setea, alţii afteaptă la o parte, pentru a nu produce înghesuialăi
curs drumuri lungi, pentru ei proteze din Taşkent. se află cea mai mare „seră“ de
por ft construite baze turistice de abnegaţie au fost realizate noi cîntăreşte numai 300 gr. Cu aju­ ciuperci din Europa ? Subsolul în
şi cabane vlnătoreşti în taiga. Gindul de a veni în ajutorul ră­ care sînt cultivate ciupercile 0 -
niţilor cărora h s-au amputat mii- proteze mecanice-active. Datorită torul ei se poate ridica şi trans­ cupă 130.000 metri pătraţi.
Specialiştii consideră că a- nile a început să-l frăminte pe Ku­
ceastă activitate a vinătorilor- dreaşov încă în anii războiului, lor, invalizii au primit o mină cu porta o greutate, cintărind peste
amatori va avea o influenţă bi- cind după o rănire a fost internat
nefăcătoare^asupra faunei tai­ intr-un spital militar. încă de pe care pot lua un pahar, pot duce 30 kg. — în funcţie de slarea fi­
galei din Extremul Orient. atunci el a introdus unele modifi­
cări in schema protezelor de un obiect, pot ţine un fereslrău zică a omului respectiv. Cu mina D r u m u l lui i r a ía n Un colet poştal
neobişnuit
de tăiat lemne sau pot lucra cu mecanică realizată de Kudreaşov
Nu de mult, Sandor Kantor din
un ciocan, fără a se leme că-şi poate fi dusă o găleată cu apă, ^ Pe vremea imperiului roman, para­ Plovdiv, iar de acolo spre Constan- Karcag, „Maistru al artelor popu­
lel cu numeroasele construcţii de clă­ tinopol — în Bizanţ. lare“, a primit un colet foarte in­
vor lovi degetele, cu care tin cu­ ' încuiat un lacăt. Mina execută 0 diri publice şi locuinţe, biserici, mî- teresant. Un expeditor plin de aten­
năsiivi, a fost creată şi o vastă re­ Cu prilejul unor săpături efectua­ ţie i-a trimis un vas de lut foarte
iul. Mina mecanică se supune per­ singură aceleaşi mişcări, ca şi o a ţea rutieră. te in localitatea Arapliitu, la circa frumos, prima lucrare a maistrului,
22—23 km. de şoseaua Loveci — Tro­ executată cu o jumătate de secol
fect voinţei omului. mină normală. Lfn neiniţial nici nu L — O mare magistrală era pe vre­ ian, s-au găsit stîlpi de piatră şi plăci in urmă după modele vechi din
cu inscripţii romane, care dovedesc
La fabrica din Taşkent, pe baza observă că omul respectiv nu are mea aceea şoseaua care a legat c& aici a existat un imporlant punct
rulier cunoscut sub numele „Porţile
desenelor Iul Kudreaşov se exe­ mină, acest luqjjji îl uită adesea -s veacuri de-a rîndul Orientul de Oc­

cută aparate complexe care per­ chiar invalidul însuşi. ^

>ooooo<x>ooo<x>í)Aí>o<xx)OOOoocAoooo<x'w><')AAoooooo(X)oo*. <xx>< • ^ .w x x x x x x x *xxxxx>0 0 000

cident. Rămăşiţe ale acestei şosele lui Tralan“. S-a stabilit că de-a lun­ Kunsag.

s-au păstrat pină în ziielo noastre în gul acestui drum au existat nume­ Intr-un colţ al vasului se poale
Nefinind seama de regulile apropierea oraşului Troian (R. P. roase. cantoane, hanuri, turnuri de a- citi inscripţia: „Executat de uceni­
in vigsoare, vin.ză. t.orii dc la aii- I1 S„u„l19-,a,r-!:a,).r c„ons,trui..t pe vremea dom- părare şi altele. cul olar Sandor Kantor — 1909“;
menlara coloniei din oraful Cu- niei lui Nero (54—68). Şoseaua înce­ In sec. VI., pe vremea marilor in­ Creaţiile acestui artist popular
gir, permit cetăţenilor să con­ pea de la Belgrad, trecea prin Sofia
sume în incinta magazinului | şi defileul Porţilor lui Tralan, spre vazii ale slavilor şi mai tîrziu ale a- sînt astăzi cunoscute într-un număr
băuturi alcoolice. varilor, peste Dunăre şi în Imperiul de 30 do ţări. El a fost premiat la
Bizantin, Drumul lui Traian a fost lă­ Expoziţia universală de la Bruxel­
sat în părăsire timp do 90 de ani,
iar aşezarea bulgarilor în Mizia in­ les şi a obţinut, de asemenea, suc­
ferioară, in anul 681, a fost părăsii
cese la diferite cursuri ale artiştilor

definitiv. populari,

99 S ä ş l s ă 11M e fi* ezi!66 Arhivă clin timpul parfibr

înţeleaptă zicală ! Găsiţi că nu „Marmura" n-a avut nevoie de muncă bun, s-a Integrat într-un In cursul săpăturilor efectuate la nului, data îmbutelierii, vechimea
mai are sens ? Ba da, are I Pină dînsul. Fireşte, citind nota de colectiv care-i place. Nu-i arde Nisa, vechea capitală a imperiului băuturii, calitatea ei.
ieri credeam şi eu la f e l ; dar transfer, îi dai deplină crezare. să plece din nou la „Marmura“, part, care a existat cu aproximativ
acum nu mai cred. M-am con­ Numai că lucrurile se complică aşa cum vor tovarăşii de acolo. 2.000 de ani în urmă pe teritoriul Descifrarea acestor inscripţii a îm­
vins personal că deşi vezi, nu-ţi de la 24 decembrie încoace. în­ Dar cei de la „Marmura“ aver­ actual al Turkmeniei, o expediţie so­ bogăţit şi cunoştinţele istoricilor. Pe
vine să crezi. Judecaţi şl dum­ treprinderea „Marmura“ s-a răz- tizează, ba chiar ameninţă cu vietică condusă de profesorul Mas- cioburile din Nisa figurează multe
neavoastră şi veţi vedea. gîndit. Au descoperit tovarăşii despăgubiri şi cu... reţinerea căr­ son a descoperit 3.000 de cioburi de nume proprii ale unor demnitari. A-
de acolo că, de fapt, au nevoie ţii de muncă. Interesant insă un lut cu inscripţii. S-a stabilit că este ceasta va permite să se afle date
Pădureanu Mihai e artificier la de artificierul Pădureanu Mihai. fa p t: în prima adresă tovarăşii vorba .de documente din arhiva îm­ despre împărţirea administrativă a
E. M. Teliuc. A venit aici cu Şi atunci, arde-i o adresă la de la „Marmura“ scriu negru pe păraţilor părţi. Nu demult aceste in­ provinciei părţilor, despre gospodă­
transferul nr. 15.202 din 9 no­ E. M. Teliuc. Număr de ieşire alb că salariatul Pădureanu Mi­ scripţii au fost descifrate şi, spre mi­ ria curţii imperiale, despre structura
iembrie 1962, semnat de tov. Co- 17.851. Se anulează transferul. hai nu are nici o datorie la în­ rarea oamenilor de ştiinţă, a reieşit viilor, sistemul de irigare (acest lu­
jocaru Anatolie, directorul între­ Dacă tov. Pădureanu nu se va treprindere. Atunci ? Cine-i vi­ că cioburile reprezintă chitanţele ca­ cru se pomeneşte şi in ehitanţe, în
prinderii „Marmura“ din Sime- întoarce la vechiul loc de mun­ novat ? Dumneavoastră ce cre­ re însoţeau vasele cu vin furnizate care se arată via din care s-a adus
ria. In dovada respectivă se pre­ că (respectiv la „Marmura“) va deţi ? După părerea mea cel mai curţii. Pe ele sînt indicate marca vi­ vinul, canalul pe lingă care se află
cizează că tovarăşul Pădureanu fi supus despăgubirii cheltuieli- puţin vinovat e tovarăşul Pădu- ea).
>,nu are datorii la întreprinde­ lor de şcolarizare. Şi mai depar­ reanu. Iar dacă aşa stau lucru­
re“, că Întreprinderea este de a- te se precizează: „cartea de rile de ce să sufere el cel mai FARUL DIN GALATA
cord cu transferarea sa la E. M. muncă se află la întreprindere mult ?
Teliuc şl, se mal spune în tran­ (adică la „Marmura“) şl nu se — Hai noroc, Nae, că şi cu am promis nevestii să nu mai Farul de Ia Galata a fost conslruit Cu ajutorul unui mecanism special,
sfer, „cartea de muncă a tov. eliberează“. De data aceasta sem­ ’A. NICULESCU öau pe la cîrciumî. acum 100 de ani lingă Vama, pe ţăr­ care anul acesta a fost perfecţionat,
Pădureanu este In curs de com­ nează, ca director, tov. Ing. Po- mul Mării Negre. Pe vremea aceea corpul optic se învîrteşte continuu
pletare şl se va trimite la noul brejină Petru. D -A LE n ¦*r el era înzestrat cu mijloace foarte permiţînd ca la flecare 15 secunde fa­
său loc de muncă“. primitive — luminat cu gaz. In felul rul să se aprindă de trei ori.
Ce poate face artificierul Pă- VIN A TO RILO R acesta a funcţionat timp de 75 de ani.
Pină aici totul e în regulă. Mal !Jureanu In acest caz ? El şl-a a- In 1938 s-a construit aici un nou far, Adeseori, golful Varna este acope­
bles dacă îl ascultăm şi pe tov. ranjat locuinţa, are un loc de Cetăţenii Gheorghe Socaciu şi Mircca Florcscu din' Haţeg obişnuiesc al cărui turn are o înălţime de 62,5 rit dc o ceaţă deasă şl vizibilitatea
Pădureanu care mărturiseşte că să sustragă vînatul de la planul dc valorificare, metri deasupra nivelului mării. Pe a- este foarte redusă. Atunci farul sem­
cetta s-a montat un sistem de len­ nalizează cu ajutorul sirenei (naufo-
tile care concenfrează razele unui pu- fon). El este înzestrat şi cu un alt
terni'i bec electric (de 1.000 — 1.500 mijloc modern de orientare — un
LV» şl 16 transmit orizontal cu o vi­ mic radioemiţător, a i ajutorul că­
zibilitate pină la 25 de mile marine. ruia se poate determina deviaţia fie­
cărui vas.

Viorile lui Martin Zemitis

La Liepaia (Letonia) trăieşte unul. din cei mai de seamă
maeştri sovietici constructori de viori — Martin Zemitis. El
a creat primul său instrument acum 30 de ani..

Muzicienii sovietici consideră că, în ce priveşte calitatea şi
sunetul, viorile create de Zemitis se apropie de cele ale lui
Stradivarius.

Zemitis a participat la numeroase concursuri organizate
in U.R.S.S. şi peste hotare. '

„Secretai corespondenţei“

r-r-f- şi cenzura din S»U,A., '5

L Ziarul „Prace" relatează că cores- un reprezentant al cenzurii ameri-^

pondentul unei reviste greceşti a cane. Acesta l-a asigurat că ser-'

r făcut cunoscut redacţiei respective, viciul de cenzură respectă legile/

r într-o scrisoare sigilată, că ar tri- generale alo libertăţii cuvintului şi j

^ mite cu bucurie ştiri din New York presei şi de aceea oricine poate}

Autobuzul ou numărul 51.044 H.D. care circulă pe ruta De­ Gheorgkifă cu pufeă bună, Cu... pove;ti de vinătoare. Pentru „valorificare“. C dar renunţă la această posibilitate scrie tot ce consideră nimerit}
va — Haţeg — Zeicanl şi retur, are în unele geamuri car­ Tragi prin codru de răsună Că, defi cad morfi, mistreţii Şi începeţi cu-ndrugatul: fc( ,d.in \pr.ic.ina cenzurii ameri.cane, smăen.sicrniue. „dP,eustfe.aţci e fi,la singouir, sccrăis,onrii-.]1f
ton gudronat In loc de sticlă, iar majoritatea scaunelor arată Dar tragi fi cite-o minciună; Fac picioare, ca drumeţii; Că v-a mirosit vînatul... l care desface scrisorile. A doua zi străine“( tl lncredinţă la despăr- ]
ca cel din fotografie. Mircea, Băgător din flintă, Tam-nesam, pe „pusă-masă". C-a fost ud praful in piifcă...
Ochii ftiu lovi la ţintă, 'Nimeresc la voi acasă. Fiţi atenţi — minciuna mufeă. ( după expedierea scrisorii, cores- ţire reprezentantul serviciului d e l
FotOi y . ONOIU Gura-nvafă cum să mintă. Dufi ta taină h spinare
/ Deci vă-ntoarceti rdin Ponoare TRAIAN FILIMON C pondentul a fost vizitat de eâtre cenzură..i ^

WvJwJU tftmrJVJteJW Im/ W/ WJ