Page 16 - 1963-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Constituirea birourilor F.D .P . în vederea alegerilor
mlxiâ'm M
Primeliîre pe graficul întrecerii
Din noul calendar, ftlele
au început să cadă una
după alia. Fiecare zi a nou­
lui an a fast folosită cu pri­
cepere de colectivele de
muncă din regiunea noastră.
Pe graficele de întrecere au
apărut primele realizări, pri­
mele cifre, care exprimă to­
nele de cărbune, minereu şi
metal peste plan, procentele
de depăşire a planurilor\ de
producţie.
Minerii din Gheiar, sub lo­
zinca „Succesul furnali-
ştilor începe in abataje“, au *prins şi pe siderurgiştii
pornit o însufleţită întrecere Tiunedoreni. Cocsarii şi aglo-
chiar din prima zi de muncă meratoriştii au dat bătălia
a noului an. Pe grafic, la pentru a asigura furnalelor
rubrica rezervată sectorului materia primă necesară. E-
In primele două zn VI a apărut in dimineaţa forturile lor au fost încunu­
Ianuarie prim-laminK"
BAN 1LEA de la lide zilei de 7 ianuarie cifra 594; nate de succes. Cocsarii au
800 mm. al C.S.Iî. !cu respectiv 594 tone minereu a produs peste planul primelor <> activitate rodnică în cursul anului trecut. Succesele obţinute de
tovarăşii săi, a dat'0*' dat peste plan în primele 6 zile 124 tone cocs, iar aglo-
nile de plan 40 tone zile de lucru colectivul ace­ meratoriştii, in aceeaşi pe­
1111111111 stui sector. Cantităţi însem­ rioadă, 428 tone minereu a-
MS
nate de minereu peste plan glomerat.
' ALEXANDRU Gea­
mie pe maşina d*>a*e- au dat şi colectivele sectoa­
ria a II-a a uzinR1^ce relor III, m im Vest, II, V.
din C.S.H., a reamele
zile ale anului z^geri Pentru obţinerea acestor
do cocs faţă d<4mis. succese minerii din Gheiar•
s-au pregătit din timp. Ei
au deschis noi locuri de
muncă, au îmbunătăţit tran­
sportul, au organizat mai bi­
ne munca brigăzilor. Toate
acestea au făcut ca pînă in
dimineaţa zilei de 7 ianua­
rie, planul de extracţie pe ex­
ploatare să fie depăşit cu
1.836 tone minereuri de fier.
Şi pe graficele întrecerii
minerilor din Valea Jiului
au apărut cifre noi. Aceasta
ca urmare a însufleţirii cu
care s-a muncit în abataje,
încă din primele zile ale nou­
lui an. La mina Aninoasa cea
mai mare cantitate de cărbu­
ne extras în afara planului par cifre noi, care ilustrează
de producţie o are colectivul
sectorului I. Im Aninoasa s-au
făcut din timp pregătirile
necesare pentru ca fiecare
e brigadă de mineri să aibă sate de partid.
4
Comasna fruntaşă pe raison
La cea de-a XXII-a sesiune a
Sfatului popular comunal din
Boşorod, raionul Kaţeg, cetăţe­
nii din comună, deputaţii comu­
nali şi salariaţii sfatului popu­
lar au făcut bilanţul muncii ob­
şteşti la care au participat în
anul 1962. Harnicii colectivişti
de pe Valea Luncaniîor, mobi­
lizaţi de deputaţi în diverse ac­
O nouă emisiune radiofonică —
Universitatea tehnică — radio“
Echipa condOLAE yj
CREŢULESCU aglo-
merator a CFa, în
primele patru u* Şi"a
realizat plani’ţie în Ritmul rapid în care se dez­
proporţie de voltă tehnica în zilele noastre
precum şi utilarea tuturor ra­
Noi murilor economiei cu cele mai
d l e p o n i ’f ii’I moderne şi mal perfecţionate
Ca urmare® fru­ mijloace de producţie, pun cu tot respective.
moase ce au® anul mai multă acuitate sarcina îm­
trecut prin 'Prune­ bogăţirii permanente a cunoş­
lor, merelor,-i con­ tinţelor tehnice ale tuturor lu­
ducerea G.Ade Sus crătorilor din industrie. Pentru
a hotărât ca să ex­
tindă livezilăictiieri
eu încă 70 i
a veni în sprijinul muncitorilor
DE IA ^ - şi tehnicienilor, Comitetul de
Radio-Televiziune iniţiază o no­
uă emisiune : „Universitatea teh-
nică-radio“. Această emisiune se
adresează, în special, muncitori­
lor şi cadrelor medii de tehni­
ÎN V Ă P I cieni din industrie şi va aborda
patru domenii ale tehnicii şi a-
Minist/nfU' nume : metalurgie, chimie, e-
lui aducea că nergetică şi electronică.
şcolile dLra\a
(cursuri Sogi- Emisiunile se vor difuza de
ce şi de RceP trei ori pe săptămină, pe pro­
cursurile hini gramul t, la orele 18,00 : marţea
14 ianua — ciclul metalurgie, joia — oi-
Cdii agrozootehnice
C o n c lu c f oaPe terminate. De fost întrebuinţate în
nouăirixâ (Semenea, pentru a- mare măsură fondu-
Rapolt a Tnentarea cu apă a rile proprii ale gos-
planui de™?116™111'* zooteh- podăriei, fiind luată
tiT pe a.Uc> arn rna.1 construit din împrumut doar
trecut corn PiUt un diia- suma de 49.000 lei.
liui grajdae^ru d8 3 rn- în Un aP°rt' deosebit la
capete boa'loare ăe aproxima- ridicarea acestor con-
grăsătariei17 8-000 lei. strueţii l-au adus oo-
cap-ste p-o De remarcat fap- Activiştii Ion Cârpi-
lă pentru ui, că la construirea niştatn, losif Costa,
sări şi soesfcor obiective nu petru Suciu, Valentin
pentru IOl fost îoiosită mină precum şi Se-
«>te_< **L »“ Ş™ ‘ « ? » a ranm Xomotaţ „1C8.
ţ®rwtaa*ViateJe întrebuinţa- preşedintele goşpodă-
foiosinţă^ piatira şi cărămida, riei, care s-a îngrijit
rla de im fost procurate pe în permanenţă debu-
pentru p i * local. Un lucru mers al lucrări-
important este şi a- Iar
ne şi saPela că la executarea ŢRAIAN JURCA
oi luiorăaeestQr iuorări au colectivist
create toate condiţiile nece-.
sare îndeplinirii ritmice a
planului de producţie, şi ca
urmare, In dimineaţa zilei de
6 ianuarie plusul de produc­
ţie ajunsese la 678 tone de
cărbune.
Din primele zile au obţinut
realizări frumoase şi minerii
de la exploatarea minieră
Petrila. Aici planul de pro­
ducţie în prima săptămlnă
din noul an a fost depăşit
cu 370 tone cărbune.
iureşul întrecerii i-a cu-
In întrecere s-au remarcat
şi oţelarii. Cei de la noua
oţelărie Martin, folosind cu
pricepere agregatele şi scur-
tind durata de elaborare a
şarjelor, au produs în prima
săptămină a noului an 712
tone oţel peste plan. Frun­
taş este şi colectimU oţelă-
riei electrice, care, in acelaşi
timp, a produs peste plan
186 tone oţel electric.
Fiind bine aprovizionaţi cu
lingouri, luminătorii de la
bluming au produs peste
plan aproape 1.000 tone la­
minate, situîndu-se astfel
printre colectivele fruntaşe
ale C.S. Hunedoara.
r \ e la o zi la alta graficele
întrecerii se modifică. A-
munca plină de entuziasm a
colectivelor întreprinderii or
in lupta pentru îndeplinirea
exemplară a sarcinilor tra­
nuţi pentru matcă, ei au realizat
d l ba Quita, —venituri băneşti în valoare de
1 peste 100.000 lei.’ '
Convinşi de rentabilitatea a-
ţiuni cu caracter obştesc, prin-
tr-o muncă susţinută, au reuşi*
să obţină titlul de „Comună
fruntaşă pe raion“.
Pentru a treia oară titlul
de „Comună fruntaşă pe raion“
a revenit Sfatului popular co­
munal din Boşorod.
I. MARINESCU
corespondent pa de muncitori de la K.R.D.,
clul chimie si vinerea — ciclul
energetică şi electronică.
Expunerile din cadrul cicluri­
lor vor fi făcute de specialişti
cu înaltă calificare în domeniile
Emisiunea „Universitatea teh­
nică radio" va începe în ziua de
8 ianuarie 19G3.
(Agerpres)
In anii regimului democrat-popular au fost create pentru copiii oamenilor muncii con-
diţii optime de instruire şi educare.
IN FOTOGRAFIE : Şcoala de 8 m i din Uricap}, oraşul regional Petroşani.
De la Comisia
do deputaţi în sfaturile populare Electorală Centrală
oraşelor raionale şi ale comunelor In ziua de 7 ianuarie, Comisia
Electorală Centrală pentru ale­
|j In aceste zile au loc In oraşele de subordonare raională şi gerea unui deputat în Marea
li în comunele din regiunea noastră adunări ale oamenilor mun- Adunare Naţională s-a întrunit
n cii pentru constituirea birourilor F.D.P. in vederea alegerilor în şedinţă de lucru, sub preşe­
|| de deputaţi in sfaturile populare respective. dinţia tovarăşului Athanase Jo­
ja. ’
La adunarea de constituire a loc şi in oraşul 'de subordonare Comisia Electorală Centrală a
biroului F.D.P. din oraşul Haţeg raională Simeria adunarea de luat măsuri conform dispoziţii­
au participat peste 240 munci­ constituire a biroului F.D.P. La lor Legii nr. 9/1952 pentru ale­
tori, tehnicieni şi ingineri din adunare au participat reprezen­ gerea deputaţilor în Marea Adu­
tanţi ai oamenilor muncii din nare Naţională, în legătură cu
întreprinderile oraşului, intelec­ întreprinderile şl Instituţiile o- alegerea unui deputat în Marea
tuali, colectivişti şi alţi oameni raşului, conducători ai organiza­
ţiilor de masă. In biroul F.D.P. Adunare Naţională, în locul ră­
al muncii. Deschizînd adunarea au fost aleşi 11 tovarăşi. Ca pre­
tov. Ladis'lau Contesi, secretaT al şedinte al biroului F.D.P. a fost mas vacant în circumscripţia
Comitetului orăşenesc de partid ales tov. Viorel Ocoş.
Haţeg, a vorbit despre Însem­ electorală Haţeg, regiunea Hu­
nătatea alegerilor de deputaţi în
nedoara.
sfaturile populare. S-a ales apoi Adunări asemănătoare au avut Pentru alegerile
biroul orăşenesc F.D.P. format loc în comunele Rapoltul Ma­
• DIN LUCRĂRILE ŞE­ din 11 tovarăşi. Ca preşedinte re, Clrjiţi, Cristur, Slntandrei şi de la 3 martie
DINŢEI PLENARE A CON­
al biroului F.D.P. a fost ales tov. Băcia. ieri, 7 ianuarie, la Comitetul
SILIULUI AGRICOL REGIO­ raional al P.M.R. Alba a avut
Ladislau Contesi. 'k
NAL O asemenea adunare a avut loc discutarea planului de mă­
(pag. 2-a) In cadrul unei adunări care a suri privind desfăşurarea ac­
loc şi la căminul cultural din ţiunilor culturale în cinstea ale­
• Calitatea muncii noastre comuna Silvaş. Biroul F.D.P. ales avut loc la căminul cultural din gerilor de deputaţi în sfaturile
poate fi Îmbunătăţită ! populare de subordonare raio­
aici este format din 7 tovarăşi. comuna Gurasada, raionul Ilia a nală şi comunale. La discutarea
• Cu controlul obştesc pe Ca preşedinte al biroului a fost acestui plan au luat parte se­
ales tov. Gheorghe Vasiu, secre­ fost ales biroul F.D.P. Ca pre­ cretarii comitetelor comunale de
teren tar al organizaţiei 'de bază din partid şi directorii cămineloiţ
(pag. S-a) G.A.C. Siivaşul Inferior. şedinte al biroului F.D.P. a fost culturale din întreg raionul.
• DE PESTE HOTARE ? ales tov. Ioan Dan, secretarul
(pag. 4-a)
în vederea alegerilor Se depu­ comitetului de partid al G.A.C.
taţi in sfaturile populare a avut
din Gurasada.
In întregul raion au fost con­
stituite pînă acum 23 birouri
F.D.P. pe comune: :*¦
ŞTIRILE ZILEI
PRI MA INOVAŢIE
Cabinetul tehnic al prep ara ţiei din Petrila a desfăşurat o
inovatori se concretizează în cele 119 propuneri înregistrate,
din care 59 au fost aplicate, iar 17 se află în experimentare.
Economiile aniecaleulate depăşesc 148.000 lei, iar cele postcal-
culate se ridică la 179.693 Iei.
J In ziua de 5 ianuarie, la cabinetul tehnfre a fost înregis­
trată prima inovaţie din anul acesta. Este vorba de „'Ciur vi­
brant Ia banda Al“, propunere care aparţine maistrului Maior
losif, de la secţia brichetai.
Maistrul Maior^feiif a observat că ciurul existent nu cores­
punde la ciuruirea dfşeului care vine de Ia silozul „M“ la silo­
zul brichetaj. In pliisŢ, se efectuează o muncă fizică obositoare.
Propunerea făcută vaY'rezolva această problemă.
* jf,- CONSTANTIN BADUŢA
i! corespondent
(*?•
Conferinţe pentru popularizarea ştiinţei
Comisia pentru ganizat In localităţi- fost expuse peste 60
răspindirea cunoştin- !e văii Jiului expu- (le astfel de conferin­
ţelor ştiinţifice ain n^.}ea „ numeroase fe audiate de circa
cadrul Comitetului . . . 4"0''0n0n o--a-m---e-n--i ai’ m....u..n­
neutru cultură şi ar- CGnJ ennt e Pe teme cii.
tă al oraşului regio- ştiinţifice,
2. BĂLŞAN
nai Petroşani a or- In ultimele luni au corespondent
Peste 100.000 Iei venituri din creşterea păsărilor Echipa condusă de minerul Nicolae Borza de Ia orizontul
210 al E. Al. Barza a fost anul trecut fruntaşă pe sector, in anul
Colectiviştii din Orăştie au păsări, Iar pentru adăpostirea acesta ea a obţinut din primele zile rezultate frumoase. Iată-i
crescut în acest an peste 10.000 lor să construiască un complex în fotografia de faţă pe Nicolae Borza, împreună cu doi mem­
de păsări. Din vînzarea ouălor cu o capacitate de 10.000 păsări. bri ai echipei, analizînd calitatea minereului.
şi a puilor care n-au fost reţi­
oraş, tuinitie.
cestei ramuri de producţie, ei
au hotărît ca în acest an să spo­ in cartea de aur a muzeului voltat timp de secole. ’Alba Iu- Horaţiu. rAtrag atenţia faimoa-
rească considerabil efectivul de regional din Alba lulia au sem­
nat in 1962 peste 60.000 de vi­ lia a fost veacuri de-a rin- sele cărţi cu lanţuri, manus-
în cursă de probă zitatori. Sidemrgişti din Hu­
dul reşedinţă a voievozilor crise sau tipărituri din veacu-
Planul de reparaţii cu ridica­ nedoara şi Căian, mineri din
rea de pe osii a locomotivelor pc Valea Jiului., de la Teliuc şi Transilvaniei. . rile XIV—XVI legate in scoar-
anul 1963, la Depoul de locomo­ Gheiar, turişti din Banat şi
tive C.F.R. din Teiuş, este spo­ Cetatea de pe ale cărei me- ţe de lemn şi prinse cu lan-
rit faţă de anul 1962. Încă din Suceava, din Oltenia şi Crişa-
ultimele zile ale anului trecui şi na, ca şi din alte regiuni ale terese^ sc vede pină în zarea furide cite un pupitru pentru
primele zile ale acestui an echi­ ţării, oameni de ştiinţă. din
îndepărtată, cu minunatele ei a fi citite numai în acel loc.
condusă de Ioan Morar, şef de Uniunea Sovietică. R.S. Ceho­
echipă şi îndrumată de maistrul slovacă, R.P. Ungară, R.P. Po­ porţi in stil baroc şi o mulţi- se găseşte un important stoc
Simion Rancea, a pornit într-o
avîntată întrecere pentru reali­ lonă, Japonia, Franţa şi din me de clădiri ridicate pentru de documente cuprinzînd scri-
zarea ritmică a planului pe a- alte părţi ale lumii, au vizitat
nul 1963. străvechea cetate şi celelalte —.......... ............................................ sori, instrucţiuni şi ordine ale
Prima locomotivă reparată în monumente istorice'ale vechiu­ -- • voievozilor şi principilor aces-
acest ari, 50.464, a fost termi­ lui Bălgrad.
nată mai repede cu 8 zile. La da. REPQRTAJUL ZILEI tui ţinut. Se ştie că, în Alba
ta de 4 ianuarie 1963 locomoti­ ...S-au scurs veacuri multe,
va a pîecat în cursă de probă. dar oraşul de pe Valea Mu­ ----- -------------------- -- lulia, incă din secolul al XVI-
VASILE S'TREMŢAN —— jea se tipăreau cărţi în ¦limba
corespondent
neveile . militare ale acelor romină,-iar în veacul următor
vremi, este una din frumuse- ia, fiinţă, un „colegiu acade-
ţile de seamă ale oraşului, mic“ la care au predat cursuri
Atrage atenţia chilia de dea-' cei m ai' renumiţi învăţaţi din
reşului păstrează pină astăzi supra porţii principale a cetă- Transilvania şi Ungaria, mai
) nenumărate urme ale civiliza- ţii, unde a fost închis Horia Alba lulia este legată
| ţiei dacice. In îndepărtatul tre- înainte de execuţie, in cate- mult ca oricare alt oraş de
1 cut, a înflorit aici străvechiul drala romano-oatolică, aflată răscoala ţăranilor condusă de
j 'Apulum al Daciei libere, apoi, de asemenea pe platoul cetă- Horia, Cloşca şi Crişan. In
după anul 106 e.n. strălucitul ţii, se află sarcofagele lui Ioan apropierea cetăţii se află mo­
Apulum roman. S-au construit de Hunedoara, al fiului şi fra- nunientul reprezentînd pe Ho-
edificii publice şi private, tslui său. Tot pe platoul cetă- ria, alături de Cloşca şi Crişan.
străzi., băi. pieţe publice; o in­ ţii se înalţă unul din cele meii. vorbind poporului. Drumul
tensă viaţă economică s-a dez- bogate şi mai vechi muzee din duce apoi la locul numit „Dea-
Transilvania. In sălile de ex- Iul Furcilor“ unde au fost
¦poziţie şi în depozitele mu- frînţi pe roată Horia şi Cloşca,
zeului se găsesc peste 20.000 Vizitatorul de azi al oraşu-
de obiecte care reflectă arin- lui 'Alba lulia este deopotrivă
duirea comunei primitive şi atras şi de viaţa nouă care
apoi cea sclavagistă şi feudală, pulsează aici. Oraşul s-a îmbo-
Vestita bibliotecă ,,Batthya- gătit in epoca socialistă cu nu-
neum“, aflată in partea de meroase întreprinderi indus-
noră a cetăţii, cuprinde 56.000 triale şi unităţi economice. Au
de volume. Vizitatorul întilneş- apărut aici blocuri noi de Io­
te aici o serie de cărţi rare, cuinţe, şcoli, unităţi spitali-
manuscrise şi codexuri, din se- ceşti. Străzile principale, în
colul al IX-lea, incunabile din trecut desfundate şi lăsate în
faza de leagăn a tiparului etc. întuneric, au fost ,asfaltate şi
Cel mai vechi, şi mai preţios iluminate fluorescent,
manuscris, unic în lume prin Prin dezvoltarea sa multila-
frumuseţea lui artistică, este terală, ca şi prin monumente-
,,Codex aureus“, scris între le sale istorice. Alba lulia con-
anii 778—820, pe pergament cu stituie un centru din ce in ce
tinctură de aur. Din secolele mai. frecventat de turişti.
XIII—XV se păstrează copia a . zaharie
pe pergament a epistolelor lui corespondent al Agerpres
Accidentul a fost evitat
S-a intîmplat in a doua zi a Să meargă in staţie să anun­
anului nou. Agentul Gheorghe ţe pe cineva nu se putea. Risca
Viţia urma să însoţească trenul să rămină jos. Atunci ? Instinc­
de marfă nr. 2649 ce pleca din tiv scoase din buzunar un car­
Simeria spre Lugoj. Pînă la por­ neţel şi rupse o filă pe care
nire mai erau oîteva minute. Se notă: „Vagonul nr. 450714, al
apucă să verifice starea frineior
trecînd de la un vagon la altul 20-lea de pe linia VI, are arcul
şi, cum obiceiul lui este de a se
uita la tot ceea ce îl înconjoară, rupt“. Trenul lui tocmai se puse
îşi aruncă privirea asupra va­
goanelor de pe linia vecină. Deo­ in mişcare. Trecind pe lingă im­
dată tresări. La unul din ele
văzu foaia principală a arcului piegat ii predă din fugă bileţe­
de suspensie ruptă. „Ce-i de fă­ lul...
cut?“. Trebuia să la o hotărâre. După alte cîteva minute o lo­
Trenul Iul urma să plece dintr-o comotivă manevra vagoanele de
clipă In alta. „Vagonul nu poate pe linia a VLa. Vagonul cu ar­
rămîne aşa, se gîndi el. Dacă cul defect era scos şl trecut pe
nu opsşrvă nimeni ?1". linîa de reparaţie. Avaria a fost
evitată.
E. OREŢU
corespondenţ