Page 17 - 1963-01

PAG. í DRUMUl SOCiALlSMUim Nr. 249)

DIN LUCRĂRILE ŞEDINŢE» PLENARE A CONSILIULUI AGRICOL REGIONAL Planul de producţie programul

Dezbateri pe marginea materialelor prezentate de dezvoltare al gospoiei colective

Secţia cereale optime de plante la hectar şi efec­ plantă folosită în hrana animalelor, Participanţi r. . ._ . . ... , .. înfăptuit şl alte măsuri menite
la discuţii -ooo> in aceste zile conducerile gospodăriilor colective, cu . să asigure creşterea producţiei
tuării a clte 3-4 praşile. are un rol stimulativ In creşterea pro­
NICOLAE FENEŞER jinul specialiştilor, lucrează intens la întocmirea planurilo animaliere, fapt ce va duce fără
şi plante tehnice Referindu-se la posibilităţile de ducţiei de lapte. preşedintele G.A.C. din
sporire a producţiei de cereale la Nu trebuie neglijată nici sporirea producţie pentru anul acesta. Reprezentlnd programul de îndoială lâ dezvoltarea perma-
Bucerdea
Numeroşi tovarăşi care au luat cu- ha., vorbitorul a subliniat că în uni- producţiei de masă verde pe păşuni tivitate pe un an de zile, planurile de producţie trebuie sdnentă a gospodăriei colective
— a spus tov. ing. Octavian Bona — ŞTEFAN POPESCU.
vintul în şedinţa de lucru a secţiei tăţite agricole din raionul Alba mai deoarece aceasta este cea mai iefti­ inginer la G.A.C. bine fundamentate, să prevadă amănunţit cum vor ţi ţol ioan stricatu
nă sursă de furaje. Aplicînd lucrări din Rişca
şi la şedinţa plenară a Consiliului a- există Încă rezerve nefolosiţe. Una de întreţinere şi îmbunătăţire pe pă­ rezervele şi posibilităţile pe care le are fiecare unitate pe f . ecrpfan.i ^
cjricol regional au făcut o analiză te­ dintre aceste rezerve spre care-şi va şunile din masivul Retezat, (la Cracu O LIVIU BEJAN
meinică asupra muncii desfăşurate în îndrepta alentia Consiliul agricol ra­ şi Baleiaj, s-au obţinut peste 15.000 9A sporirea continuă a producţiei in sectorul vegetal şt in cel ' r r Fr J * 0 pan d
anul trecut de către lucrătorii din a- ional este corectarea acidităţii solu­ kg. masă , verde Ia ha. Acest lucru g medic veterinar, vicepreşedinte o
dovedeşte că prin aplicarea agro­ ^ al Consiliului agricol regional g tehnic. ° r55tle
tehnicii corespunzătoare, producţia de
lui prin aplicarea amendamentelor Iarbă poate creşte considerabil. In Pentru a cunoaşte ce obiective şi ce măsuri şi-au previ H am uri
calcaroase. atenţia consiliului agricol raional O- In vederea sporirii producţiei agricole, ne-am adresat tj
gricultura regiunii pentru înfăptuirea răştie — spunea lng. Ana Băcilă — pentru care
sarcinilor trasate de partid cu pri­ va sta şl irigarea păşunilor, deoarece tovarăşi din conducerea cîtorva gospodării colective. Iată
s-a dovedit a fi un mijloc Impor­
vire la sporirea produc.liei la toate - Mulţi dintre participanţii Ia discu­ tant pentru sporirea producţiei de scurt ce ne-au relatat e i : »— 'a v em c e le m a i
culturile şi îndeosebi la cereale. ţii printre care şi ing. Ion Lascu au iarbă. Numeroşi vorbitori au subli­
niat faptul că problema folosirii ra­
In cadrul dezbaterilor s-a făcut un subliniat necesitatea introducerii me­ ţionale a furajelor trebuie privită cu P en tru c r e ş te r e a p ro d u cţiei b ,Jne con(|iţ ii
larg schimb de experienţă privind canizării lucrărilor agricole pe scară mal mult simt de răspundere.
aplicarea în practică a celor mai cît mai largă şi a folosirii raţionale d e C C F C n lC Pentru anul 1963 gospodăria
eficace metode de creştere a produc­ a îngrăşămintelor. In legătură cu ri­ Tovarăşii care au luat cuvînlul au
ţiei de cereale. Totodată, participan­ dicarea fertilităţii solului, tov. ing. apreciat iniţiativa Consiliului agricol In anul trecut gospodăria co­ pi oducţiile cele mal r l d l c a t ^ t i v ă din Geoagiu îşi propu-
ţii la discuţii au arătat rezervele ne­ Lascu a arătat că la gospodăria co­ raional din Alba care a organizat un
folosite care mai există in unităţile lectivă din Pianul de Jos, în urma schimb de experienţă, avind ca scop lectivă din Apoidu1 de Sus a pe°SS-etene-OTUi>ropu? mlat 0 ate"5>' dezvolţi.
agricole pentru realizarea unor pro­ unor experienţe făcute prin adminis­ lealizat venituri băneşti in va­
trarea a 15 tone de gunoi artificial popularizarea rezultatelor obţinute de loare de aproape 2 milioane lei.
ducţii sporite de cereale la hectar. către unităţile agricole fruntaşe în a-
De asemenea au fost scoase în evi­ şi 25 tone gunoi de grajd la ha., s-a sigurarea bazei furajere şi folosirea Mare parte din aceste venituri nem, cite 5.000 kg. porumb i sectoarelor cerealier şi zoo-
dentă lipsurile care s-au manifes­ obţinut acelaşi spor de recoltă ca şi raţională a furajelor. provin de la cultura plantelor
tat în unele sectoare de activitate, atunci cînd s-an aplicat 15 tone gunoi de cîrnp. Faptul că de ciţiva ani be la ha. In planul de prohnic reuşind să obţinem suc-
făcindu-se propuneri concrete pentru artificial şi 15 tone gunoi de grajd la In cursul dezbaterilor s-a dat o gospodăria noastră realizează
înlăturarea lor. Vorbitorii au dezbă­ ha. Astfel, s-a ajuns ca în anul tre­ mare atenţie îmbunătăţirii calitative a producţii de cereale şi venituri ţie ne-am propus procui de seamă ' noi am
tut cu simţ de răspundere, ca o pro­ cut să se uniformizeze fertilitatea a efectivelor de animale. In acest scop din ce In ce mai mari se da-
blemă deosebit de importantă, mă­ 100 ha. teren, prin administrarea do­ a arătat Iov, ing. Constantin Dăscă- toreşte in mare măsură chib- îngrăşămintelor chimice r .
surile care trebuie luate în acest an zei optime de Îngrăşăminte. De pe lescu, este necesar ca centrele de zuinţei cu care întocmim pla­
pentru Îndeplinirea cu succes a sar­ această suprafaţă s-au recoltat peste sare pentru ciultura griului, n t să ne 0CUPăm şl de dez-
cinilor puse în faţa agriculturii de 2.000 kg. grîu la ha. La această gos­ nurile de producţie anuale.
către partid privind creşterea produc­ podărie prin amestecarea plevei cu In anul acesta, la întocmirea oarece n-am avut posibilit^&rea altor ramuri pentru
ţiei de cereale. urină şi azotat s-a obţinut sporirea
cantităţii de îngrăşămînt cu 25 la planului de producţie, conduce­ să Ingrăşăm cu Ingrăşămintre avem condiţii bune. Fără

rea gospodăriei s-a consultat cu bază declt 30 la sută din sujnegnja ceie două sectoare
brigadierii, cu şefii de echipe
şi cu colectiviştii fruntaşi. După faţa destinată acestei culi . , •’
această consultare largă am precum şi ingrăşămintele n? pal* pent™ gospodăria

ajuns la concluzia că în anul mice necesare fertilizării gTstra, In planul de producţie
1963 vom putea spori simţitor
producţia la hectar. Ca urmare, suprafeţe de teren. stabilit să dezvoltăm şi ra-
am şi prevăzut in plan să rea­
Din cuvlntul tov. lng. Matei Su- sută, ceea ce va permite colecti­ Ţinînd seama de posibllitţi’ile viticolă şi legumicolă. A-
lizăm o producţie medie de 2.400
clu — şeful secţiei cereale din ca­ viştilor ca începînd din acest an să însămînţări artificiale să organizeze kg. porumb boabe la hectar. Pe pe' care le avem, am prevista ţinind seama de posibi.

drul Consiliului agricol raional Al­ fertilizeze anual cile cel puţin 200 ha. acţiunea de însămînţări a animale­ ce ne-am bazat clnd ne-am pro­ ca în acest an să extlndemţiig existente şl recomandări-
pus să realizăm această pro­ 43 ha. suprafaţa cultivată .
ba — s-a desprins faptul că succe­ teren. lor în mai multe gospodării colecti­
ducţie? Iată pe ce. In toamna plante tehnice şi cu încă 3 ,p s • Astfel, pe tere-
sele dobîndite de numeroase gospo­ Subliniind Importanţa mecanizării ve şi să se introducă registre genea­ anului trecut, pe cele aproape
dării agricole colective din raion în lucrărilor agricole, unii tovarăşi prin­ logice intr-un număr mai mare de 200 ha. destinate acestei culturi, pe cea a grădinii de legu‘e Improprii culturii cerea-
am executat arături adinei. De
obţinerea de producţii ridicate de tre care ing. Ştefan Ilomorodean, Ion unităţi. Acest lucru ne va da posib” pe lingă cele 10 ha. cu
cereale la ha. se datoreso în primul Josan, 11ie Roşu, Ion RIaga etc. au asemenea, am procurat de la
arătat că este necesară redistribuirea Âgrosem sămînţa necesară din tatea să livrăm statului pe b de vie plantată In 1960 şi in
rlnd aplicării gu pricepere a reguli­
Secţia soiul de porumb dublu hibrid, de contract mai multe prodi ne-am propus ca în m
care in condiţiile noastre a dat
lor agrotehnice indicate de ştiinţa utilajelor agricole ale S.M.T.-urilor ceea ce va contribui la spor, cX , ... . „

agricolă. în funcţie de lucrările contractate de hortiviticultară continuă a veniturilor băni * f ! ™ 1 p'a"t5,m 12

Astfel, In anul trecut, la gospodă­ fiecaţe gospodărie colectivă, perma­ realizate de către gospodărie . p n 11 1965 ’,a
ria colectivă din Miceşti, de pe su­ nentizarea tuturor brigăzilor de trac­ ,Ia consolidarea economi.co-oru?em la 50 ,hva• Pentru ca lu-
prafaţa de 137 ha. s-a recoltat în toare în unităţi. Discuţii fructuoase au fost purtate
media peste 2.060 kg. grîu la ha., şi in cadrul secţiei hortiviticole. Vor­ nizatorică a unităţii noastre. L L \ f “ 11
Iar la Alba Iulla de pe 144 ha. s-au Secţia creşterea bitorii s-au ocupat de cele mai im­ ItO^AaxNt K™IRR kărlle de se vor face pe
obţinut 2.264 kg. grîu la ha. Aseme­ portante probleme care privesc acest
nea producţii au realizat şl alte uni­ animalelor Rector ca : sporirea producţiei de le­ preşedintele G.A.C. * de nivel şi la o distanţă
tăţi. Factorii principali care au con­ gume, struguri şi fructe, extinderea
tribuit la obţinerea acestor rezulta­ Discuţiile care au avut loc în ca­ suprafeţelor grădinilor de legume pre­ Apoldul de Su* 80 m. intre rinduri şi 1,20
te au fost: amplasarea culturii griu­ drul acestei secţii au scos în eviden­ cum şi a celor ocupate cu vii şi pomi,
lui după cele mai bune plante pre­ tă rezultatele obţinute de către uni­ îndeosebi pe terenurile improprii cul­ Un sector în con tin u ă itre butuci. Materialul să­
mergătoare, executarea arăturilor a- tăţile agricole din regiune In spori­ turii cerealelor, măsuri pentru pro­ li vom produce în pepi-
dinci Imediat după eliberarea terenu­ rea efectivelor de animale şi a pro­ tecţia plantelor etc.
lui, fertilizarea solului cu cile 20 to­ ductivităţii lor, precum şi sarcinile de d e z v o lta r e de viţă a gospodăriei care
ne gunoi de grajd la ha., folosirea viitor care stau în fata consiliilor a- In cuvintul său tov. Nicolae Fe- est an va fi mărită la 12
seminţelor de mare productivitate, în- gricole în această direcţie. neşer, preşedintele gospodăriei agri­
sămintarea în epoca optimă, asigu­ cole colective din Bucerdea, raionul In gospodăria noastră colec­ 10 porci peste prevederile co
rarea densităţii corespunzătoare de Vorbitorii au arătat că o problemă Alba, a arătat printre altele că pen­
plante la m.p., precum şi aplicarea la deosebit de importantă pentru dez­ tru valorificarea terenului în pantă, tivă sectorul zootehnic cunoaş­ tractului, am depăşit producj Priveşte legumicultura,
timp a lucrărilor de întreţinere. Cu voltarea creşterii animalelor o con­ gospodăria colectivă va planta in a- te o dezvoltare continuă. Expe­
toate că au avut aceleaşi condiţii de stituie asigurarea bazei furajere. In cest an 120 ha. cu pomi, iar piuă în planificată de lină şl de ou în vedere condiţiile fa-
sol, neasigurînd un agrofond cores­ legătură cu aceasta, tov. ing. Ana 1965 va planta 100 hectare cu vie. rienţa anului trecut ne-a qon-
punzător, gospodăriile colective din Băcilă, şefa secţiei de creştere a ani­ vins şi mal mult de rentabilita­ Sectorul zootehnic ne-a ad<ie de sol şl posibilităţile
Stremt, Oarda, Sard şi altele au ob­ malelor din cadrul Consiliului agri­ Este necesar ca şi In raionul Brad tea creşterii animalelor. Efecti­ anul trecut un venit de 750.0tnr_ , ... ,
ţinut producţii de grîu sub media rea­ col raional Orăştie, ing. Octavian Bo­ să se organizeze proiecte de planta­ vul de animale al gospodăriei
lizată pe raion la această cultură. na, preşedintele Consiliului agricol ţie pentru pomi — a subliniat tov. a crescut de la un an la altul. lei, cu 80.000 lei mal mult de<Lr® bană parte dIn te‘
In 1962, de pildă, am ajuns să era prevăzut In planul de pr0r>A-c - este pe lunca Mu-
• De asemenea, la cultura porum­ raional Haţeg, lng. Constantin Dăscâ- ing. Ştefan Popescu. Vorbind despre deţinem în proprietate obşteas­
bului multe gospodării colective prin­ lescu, şeful secţiei de creşterea ani­ că 270 bovine, 220 porcine, 1700 ducţie. )» noi ne-am propus să
tre care şi cele din Teiuş, Toloi, Gal- malelor de Ia Consiliul agricol raio­ combaterea dăunătorilor, tov. ing. T. ovine şi 5500 păsări, cu 8 bovi­
da şi altele au obţinut rezultate bu­ nal Sebeş şi alţii au apreciat că este ne, 20 porcine, 89 de oi şi 500 Acestea fiind rezultatele, i suprafaţa de grădină de
ne, recoltînd de pe suprafeţe întin­ necesar ca în toate unităţile agricole Munteanu şeful secţiei de hortivilî- de păsări mai mult decît pre­
se peste 2.200 kg. boabe la hectar. să se ia măsuri pentru dezvoltarea vederile planului de producţie. propunem să dezvoltăm şl mi20 de hectare, iar în 1965
Aceasta, datorită executării arături­ bazei furajere prin extinderea supra­ cultură de la Consiliul agricol raio­ mult sectorul zootehnic în an u |_^ .m ,.n . - , . ,
lor adîncl din toamna anului 1961, feţelor cultivate cu plante de nu­ Paralel cu "âporirea efectivului
fertilizării terenului cu însemnate treţ, îndeosebi cu leguminoase care nal Sebeş, a arătat că vor trebui în­ de animale, noi am căutat să 1963, să depăşim p ro d u cţifIndei” la 40 ha‘ îr5^ate-
cantităţi de îngrăşăminte organice au un conţinut ridicat de albumină. asigurăm acestora condiţii bune obţinute In anul trecut. O maiu r^î'za-rea acestor sar-
De asemenea, o mai mare atenţie va fiinţate şi în acest raion statii de
de adăpostire şi hrănire pentru atenţie o vom acorda creşter>nsemnate In planul de
prognoză şi avertizare. Mulţi vorbi­ obţinerea unor producţii ridi­
cate. Rezultatele au fost dintre păsărilor, astfel îneît la sfîrşie pe anul 1963 şl cel de
tori au subliniat necesitatea introdu­ cele mal bune. La sfîrşitul anu­
lui 1962 am obţinut o producţie tul anului să avem o matcă <ttlv&, consiliul de condu-
cerii mecanizării pe o scară cît mai de 2.300 litri lapte pe cap de 7.000 de păsări. Din calculele fLh- „,
vacă furajată, am livrat statului
largă la lucrările de plantaţii precum cute reiese că venitul din secte rganiza-

şi extinderea punctelor de sprijin cu rul zootehnic în anul 1963 va iPart'd. va mobiliza toţii

de aproximativ un milion iŞ^ll şi va organiza cit

jumătate de lei. Pentru aceastte munca pe echipe şi

ne-am orientat încă de pe acur

ce suprafeţe vor fi destinate per. aurel pera

tru însămînţări cu culturi fura preşedintele G.A.C.

şi minerale, folosirii celor mai pro­ trebui acordată culturii suculentelor, caracter legumicol şi pomiviticol in cit Jere, construcţiile ce le avem dîeoaglu — raionul Orăştie

ductivi hibrizi, asigurării densităţii în special a guliilor furajere. Această mai multe unităţi agricole. oooooooooooooooooovooooc -A IE N D
----
(R a d ia 23,50 (programul I) ; 12,00 ;l matograful „Steaua
' EXISTA POSIBILITĂŢI 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; LONEA: Pompierul
9 IANUARIE 1963 23,00 (programul II).
PENTRU O ACTIVITATE MAI RODNICĂ- Programul 1 : 5,07 Marşuri - cinematograful „Mi-
de estradă; 5,40 Dansuri
Plenara Consiliului agricol regio­ prin executarea la timp a tuturor obiectiv important dezvoltarea le- lor economice trebuie să gospodă­ populare din ţări socialiste: (d'cn&ma LIA: Circul fără cu-
6.07 Muzică interpretată de
fanfară; 6,20 Emisiunea pen­ cinematograful „Gh.
tru sate ; 6,30 Muzică uşoară 'jLATNA: La noapte
interpretată ia acordeon ; 6,45
nal — a subliniat în cuvîntul său lucrărilor cum sînt: scurgerea ape­ gumiculturil. Suprafaţa ocupată cu rească cu chibzuinţă mijloacele Melodii populare rom ineşti; ¦9 IANUARIE 1963 oraşul —¦ etnemato-
7.10 Oîntece sovietice ; 7,30 DEVA: Alibiul nu ajunge Vluncitorul“; TEIUŞ:
tov. Aur Nistor, secretar al Comi­ lor stagnate, tăvălugirea culturi­ aceste culturi va creşte în 1963 cu materiale şi financiare puse Ia dis­ Sfatul medicului; Oreonul;
8.00 Sumarul presei centrale;
tetului regional al P.M.R. Hune­ lor descălţate, grăparea, plivitul peste 599 ha., iar producţia medie poziţie de călre stat. De aseme­ 8.08 Muzică uşoară ; 8,30 Mu­ — cinematograful „Patria“; t flori — cinemato-
zică din opere; 9,30 Cintece
doara, preşedintele Consiliului ori de cile ori este nevoie şi, in Ia ha. va trebui să depăşească nea G.A.S. trebuie să valorifice şi jocuri populare romineşti; HUNEDOARA: Lupii la stină v. Roaită“: APOL-
10.00 Teatru la microfon:
agricol regional — îşi încheie lu­ funcţie de posibilităţi, aplicarea În­ 13.999 kg. Ia ha., folosindu-se din mai bine şi să utilizeze cu răspun­ „Steaua fără nume“ ; 11,33 — cinematograful „Victoria“; SUS: Drum bun, au-
Pagini de mare popularitate
crările cu rezultate bune. In ple­ grăşămintelor suplini esntare. plin în acest sens posibilităţile de dere rezervele de care dispun, ast­ interpretate la vioară; 12,00 SIMERIA: Dacă ţii la mine — cinematograful
Muzică populară romînească;
nară şi în şedinţele de lucru pe Vorbitorul a arătat că cele peste irigare. fel ca fiecare dintre ele să devină 13.10 Muzică de balet de com­ — cinematograful „1. Pinti-
pozitori sovietici; 15,00 Mu­ liePETROŞAN I: Hamlet —
Şecţll, un număr de peste 60 lova- 47.999 ha. ce se vor insămlnţa In Realizările slabe obţinute in unitate rentabilă. zică populară din Ardeal; ii“.
!ăşî au luat cuvîntul analizînd ac- O condiţie de care depinde in 15.30 Potpuriuri, suite şi fan­
primăvară cu porumb pentru boa­ extinderea suprafeţelor cu pomi şi cea mai mare măsură succesul tezii din operete; 16,15 Vor­ cinematograful Al. Saliia“; y / # •
Ivitatea depusă în cursul anului be şi siloz, trebuie să aibă prio­ vii în anul 1962, trebuie să con­ muncii consiliilor agricole — a su­ beşte Moscova ; 18,40 Muzică
1062 şl au dezbătut pe larg pro­ ritate In ce priveşte alegerea şi stituie un punct de analiză la bliniat vorbitorul — este folosirea populară romînească; 19,00 Preşedintele — centru Inain- ) ll L @ .tl H ,
bleme importante ale dezvoltării pregătirea terenului, iar Insămtn- nivelul fiecărui consiliu agricol ra­ judicioasă a cadrelor de ingineri Jurnalul satelor ; 19,25 Muzi­
agriculturii în regiunea noastră, ţarea să se iacă pe cît posibil cu ional şi orăşenesc: toate supra­ agronomi, zootehnicieni şi medici că uşoară romînească ; 19,40 taş — cinematograful „7 No-
contribuind în mod deosebit la porumb dublu hibrid din soiuri co­ feţele nerealizate trebuie să fie veterinari din unităţile de produc- f Din cele mai iubite romanţe;
precizarea unor măsuri concrete respunzătoare condiţiilor regiunii planíate în această primăvară o ţie. Aceste cadre reprezintă o forţă * 20.30 Noa.pte bună cop ii: e & ro lo g leiembrie“; ALBA IULI'A: Mi­
în »copul realizării cu succes a noastre şl lntr-o perioadă de timp dată cu cele planificate penlru importantă in agricultură. De aceea „Kolket cel gras“ de Puhna-
sarcinilor care urmează să se în­ cit mai scurtă. In creşterea produc­ anul 1963. S-a observat că multe comitetele executive ale consilii­ ciov; 21,15 Scriitori la micro­ sterul celor doi domni „N“:
deplinească în cursul anului 1063. ţiei globale de porumb, o impor­ conduceri ale gospodăriilor agri­ lor agricole regional, raionale şi fon ; 21,30 Muzică populară
tanţă deosebită capătă extinde­ cole colective şi chiar specialişti, orăşeneşti sînt datoare să aibă o Frumoasa americană — cine­
In secţia de cereale şl plante rea suprafeţelor destinate produ­ neglijează întreţinerea plantaţiilor deosebită grijă faţă de aceste ca­ matograful „23 August“: ;PRU 24 ORE
tehnice s-au discutat probleme in cerii a cile 5.999 kg. boabe Ia ha. tinere, lucru confirmat şi de faptul dre, asigurîndu-le condiţii bune SEBEŞ: Laşul — cinemato­ mbătoare cu cerul mai
legătură cu asigurarea şl folosirea pe terenuri neirigate. Realizările că chiar în primii ani după plan­ de munră şi de viaţă şi analizîn- (3Voprloaciăedeşai precipitaţii
seminţelor din soluri de mare pro­ obţinute In 1962 au dovedit că in tare apar goluri care apoi sînt cu du-Ie periodic activitatea depusă. graful „Progresul“; Roşită— local lapo-
ductivitate, aplicarea complexului unităţile noastre agricole există multă greutate completate. Trebuie
de măsuri agrotehnice, generaliza­ mari posibilităţi pentru aceasta. să se pună capăt cu hotărîre con­ Specialiştii din unităţi fiind per­ cinematograful ,,M. Sadovea- atura staţionară ; ziua
rea şi Introducerea în practică a cepţiei învechite, că o dată cu manent în mijlocul colectiviştilor, nu“; ORĂŞTIE: Lăsarea nop­ grade, Iar noaptea fn-
agrotehnicii avansate. Sarcini deosebit de importante plantarea nu mai avem nici un prin conduita lor şi prin cunoştin­
în ce priveşte sporirea producţiei fel de obligaţii, aşteptînd doar să ţele pe care le împărtăşesc şi le ţii — cinematograful „V. grade. Vtnt potrivit
Este cunoscut tuturor — a spus la ha. revin mecanizatorilor din culegem roadele. aplică în mod practic, trebuie să
în continuare vorbitorul — că anul staţiunile de maşini şt tractoare cîştige încrederea deplină a colec­ Roaită“; Albă ca zăpada — iri din sectorul sud-
1962 n-a fost un an tocmai priel­ care trebuie să asigure Insămtnţa- In cursul anului 1963 se preve­ tiviştilor. Tn felul acesta se creează
nic pentru agricultură. Cu toate rea mecanizată pe cel puţin 75 la de şi o creştere simţitoare a efec­ o sudură de nezdruncinat între cinematograful „Flacăra“r URMATOARELE
acestea, producţiile realizate la sută din suprafaţa destinată cul­ tivelor de animale ale G.A.C. şi a concepţia ştiinţifică a specialistului HAŢEG: Numai 0 glumă — S ZILE
principalele culturi In majorilalea turii de porumb, iar lucrările de productivităţii acestora. Este nece­ şi experienţa practică a colecti­ cinematograful „Popular“:
gospodăriilor colective pot ii con­ înlreţinere să se execute mecanizat sară o preocupare tot mai mare vistului. BRAD: Două reprize In iad mbătoare şl favorabl-
siderate mulţumitoare. Ca urmare folosind la maximum capacitatea pentru îmbunătăţirea raselor de
a acestei situaţii, toate gospodă­ utilajelor existente. animale prin selecţie şi printr-o Vorbitorul a arătat că la cele romînească ceiută de ascul­ TR U STU L A l! BRAD !
riile agricole colective şi-au achi­ mai buiă organizare a activităţii peste 499 cercuri agrozootehnice tători. a n g a j e a z diat
tat integral obligaţiile iaţă de stat Organizaţiile de partid din S.M.T. centrelor şi subcentrelor de însă- participă aproximativ 18.999 de co­
şi au asigurat totodată nevoile şi conducerile acestor unităţi tre­ mînţări artificiale. In aceeaşi mă­ lectivişti, atrăgînd atenţia asupra Programul I I : 12,27 Muzi­
proprii ale colectiviştilor. buie să aibă tn centrul preocupării sură consiliile agricole raionale şi faptului că prezenţa la aceste că uşoară ; 12,45 Din cîntecele
lor ridicarea nivelului de cunoş­ orăşeneşti, specialiştii din gospo­ cercuri este încă redusă. Multe din şi dansurile popoarelor;
Planul pe anul 1963 prevede tinţe al mecanizatorilor, educarea dăriile colective trebuie să se ele nu desfăşoară o activitate la 13,25 Estrada melodiilor;
obiective sporite în domeniul agri­ lor şl înlăturarea din activitatea preocupe de producerea unor can­ înălţimea sarcinilor.
culturii. Principala sarcină este acestora a neajunsurilor manifesta­ tităţi Îndestulătoare de furaje de 14.30 Scene din opere; 16,10
dezvoltarea intensivă şi multilate­ te piuă tn prezent. bună calitate şi asigurarea unor Organele raionale şi orăşeneşti
rală a producţiei agricole, creşte­ de partid trebuie să urmărească Tarantele; 16,30 Muzică popu­ | T R A D U (o R l
rea continuă a producţiei de ce­ Consiliile agricole raionale şi rezerve de nutreţuri pentru anii îndeaproape desfăşurarea învăţă- lară romînească; 18,05 Mu­
reale Îndeosebi de grîu şi po­ orăşeneşti să indruine gospodării­ cu recoltă slabă. mîntului agrozootehnic şi să ia zică populară romînească in­ din Iii
rumb. le agricole colective pentru a asi­ cele mai corespunzătoare măsuri terpretată de Ştefan Lăză-
rescu, Stan Simion — la vi­ !. j
Pentru realizarea producţiei de oară şi Florea Netcu — la
grîu s-au insăminţat in toamna gura tuturor mecanizatorilor con­ Vorbind despre gospodăriile agri­ acolo unde se manifestă neajun­ fluier; lâ,35 Muzică uşoară RUSA, ENGLEZA, IA. FRAN.I
anului trecut 63.789 ha. în condi­ diţii optime de muncă şi de viaţă, cole de stat tov. Aur Nistor a ară­ suri. interpretată la chitară: 18,50 CEZÂ, ITALIANĂ, CjoLONEZÂî
să caute să-i atragă cit mai mult
ţii agrotehnice mai bune, folosin- către unităţile tn care lucrează, tat că ele trebuie să-şi Îmbunătă­ In încheiere tov. Aur Nistor a Mindria cea mare — versuri pentru lu crjn ice
du-se pe suprafeţe Însemnate so­ pentru ca aceştia să contribuie din ţească In continuara activitatea de mulţumit specialiştilor diu agricul- \
luri de grîu de Înaltă productivi­ ce tn ce mal mult la creşterea producţie, să constituie tn perma­ tură pentru activitatea rodnică ^ închinate partidului; 19,40 cu condiţia $ă cunoască] trei limbi.
tate. producţiei agricole. nenţă un exemplu pentru G.A.C. desfăşurată In 1902, urtndu-le spor
la muncă şl noi succese tn În­ Istoria teatrului liric romî-
Trebuie acordată o mai mare
n esc; 20,10 Melodii lirice ro.

m îneşti; 20,30 Tribuna radio;

21,15 Interpreţi de muzică Doritorii se vor adrejui cadre din
uşoară.

atenţie întreţinerii acestor culturi, Planul pe anul 1963 prevede ca un In scopul îmbunătăţirii activităţii deplinirea sarcinilor de viitor. Buletine de ştiri şi radio­ cadrul Trustului aurului Brv]0ţ||0r nr jg

'w.j m i m i msjurnale : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 Jj f-el1 ef<on.’Brad inferior 442•*