Page 18 - 1963-01

Nr. ?4<9
Calitatea muncii noastre poate
îmbunătăţită
O rezervă importantă pentru
sporirea producţiei de oţel la
secţia noastră o constituie re­
ducerea pierderilor şi a rebutu­
lui, iar o contribuţie preţioasă
la folosirea ei cit mai deplină
sîntem chemaţi să o aducem
noi, muncitorii de la hala de
pregătire. Anul trecut, deşi cifra
de rebut a fost sub cea admisă
nu se poate spune că am făcut
totul. Iată, numai în luna decem­
brie s-au pierdut nejustificat in
schimbul nostru 3,5 tone oţel, in
octombrie 64, în septembrie la
fel, iar în august 96, fără a mai
socoti şl rebutul la laminare.
Dacă aceste pierderi n-ar fi
existai situaţia realizării planu­
lui pe secţie ar fi fost fără în­
doială alta.
Dar să ne oprim puţin asupra
principalelor cauze care le ge­
nerează. Voi începe printr-un
exemplu. Nu de mult turnătorii
Nicolae Martiniuc şi Valentin
Hărngău au montat lingotiera
excentric pe canal. In felul a-
cesta, canalul a rămas nedes­
coperit şi în timpul turnării
oţelul a erupt in afară. Adevăra­
ta cauză se subînţelege: super­
ficialitate în muncă şi neatenţie. şit sau cu canalele şi lingotie-
Bineînţeles că asemenea exem­ rele necurăţite. De altfel, şi eu,
ple se mai pot da încă.
Se întîmpla uneori că trenuri­
le de turnare soseau de la. blu-
ming cu întirziere şi atunci se
montau în grabă, neglijîndu-se
calitatea asamblării. Nu este de­ tren şi cum îşi fac şefii de echi­
loc bine aşa căci, cîştigîndu-se pă datoria.
cîteva minute, se pierd zeci fie
tone de oţel.
Au fost însă cazuri cînd tre­
burile s-au montat corect şi to­
tuşi, la turnare, s-au produs
erupţii. Aceasta, pentru că ma­
nevrarea lor din hală şi pe par­ nologico şi disciplina de produc-
curs, pînă la locul turnării, s-a.
făcut cu viteză prea mare, fapt
ce a făcut ca lingourile să se
mişte de la locul lor.
De multe ori maselotele n-au
fost reparate corect şi nu s-au Colectiviştii din satul Balo- cîntar bascul de 15 tone. In pre­
uscat bine. Din această cauză a mir, raionul Orăştle, au acor. zent se continuă construcţia
crescut retasura, iar materialul dat o mare atenţie construcţii­ unei remize pentru atelaje care
refractar a intrat în lingou şi lor. Astfel, aici s-au construit a şl fost ridicată plnă Ia cen­
în final, s-a produs rebut.
La incluziuni nemetalice şi tru 50 vite mari, un pătul cu o
deci la rebut la laminare, a mai capacitate de 15 vagoane, o pu-
condus si nesuflarea corectă lerniţă pentru 1.000 de pul şi un
If*an!®p®ríiil lat ©©mura să fie o rg a n iz a t
şl să fu n cţio n e ze ire p ro ş a b il
De la un an Ia altul transportul, In
conyin capătă o dezvoltare tot mai
ma-ire. TP)arcul Aden nanu(tnoVbiiu<ziAe nall TInntirren. cit şi conducerile I.G.O. tolerează a- întotdeauna supraaglomerate, fac un
prinderii regionale de transporturi
auto şi al întreprinderilor de gos­
podărire orăşenească, este în conti­
nuă creştere. Se deschid noi linii de
autobuze şl ca urmare călătorii sînt
mai bine deserviţi.
Din păcate însă, în organizarea şi
funcţionarea transportului tn comun
în interiorul şi în afara oraşelor —
ne scriu corespondenţii noştri vo­
luntari Ion Marinescu şi Ionel Predan
din Hunedoara, Petru Găină din Pe­
troşani, Vladimir Doroftei din Orăş-
tie şl alţii — sînt încă multe defi­
cienţe. Unele autobuze circulă supra­
aglomerate, mulţi oameni al muncii
întîrzie de la serviciu, plerzînd timp
preţios din producţie, Iar alţii rămin
în staţiile de pe traseu. Care este ria au rămas în staţiile de pe traseu. sar să fie întărită răspunderea şe­ proşabil. Aceasta trebuie să fie unul canice nti funcţionează în bune con-
cauza acestor neajunsuri ? Ea constă Aşa s-au întîmplat lucrurile şi pe filor de autogări şi a şoferilor faţă din cele mai importante obiective în ditiunî şi au propus repararea lor.
în modul defectuos de organizare şi ruta Hunedoara—Boşorod în ziua de de sarcinile ce le revin, să fie întă­ activitatea acestor întreprinderi.
funcţionare a transportului, în ne-
respectarea orarului de mers, în scoa­
terea de pe trasee in mod nejusti­
ficat a unor autobuze, tn proastă
îngrijii j şi Întreţinere a parcului
auto, in indisciplina care se mani­
festă In rtndurile unor şoferi.
La fabrica de mase plastice din Bucureşti se produce o gamă largă
dre ţevi pentru diverse necesităţi ale economiei naţionale.
In foto: Se expediază un nou lot ’de (evi 1de 110 mm. din P.V.G,
a canalelor refractare de pe
podurile de turnare.
Dar despre cauzele care con­
duc la rebut şi la pierderi de me­
tal din vina noastră ar mai fi
încă multe de spus : nemonta-
rea corectă a pîlniilor, necură-
ţirea. lingotierelor ş.a.m.d. Rău
este însă, că toate sînt în fond
urmare a neglijenţei şi a super­
ficialităţii în munca unora din­
tre noi.
De aceea consider că, pentru
a le preîntîmpina, pe viitor va
Pentru evitarea
pierderilor de m etal
trebui să acţionăm mai hotă-
rît împotriva acestei lacune.
Este necesar să fie întărit sim­
ţul de răspundere al tuturor oa­
menilor şi în primul rînd al şe­
filor de echipă. Aceştia trebuie
să controleze fiecare operaţie în
parte si să îndrepte pe loc orice
greşeală. Procedînd astfel, cu
siguranţă că nu vor mai pleca
de la noi trenuri montate gre­
ca şef de brigadă, va trebui să
fac mai mult în această direc­
ţie. Şi o voi face. Voi controla
felul cum se montează fiecare
Cel mal mult însă ne poate
ajuta în acest scop grupa sin­
dicală. Cu cît va discuta mai
operativ în şedinţele sale orice
abatere de la instrucţiunile teh­
Con st ruc ţ íí noi
şl dat în folosinţă un grajd pen­ tură.
Atît conducerile autobazei I.P..T.A. iac curse la fabrica chimică circulă
cseemmoennoeaa nprr'ancertilccli ec-airrne rdlăanunnoeaa-zrlăi nprroecş- mnuimmKă*r mmiric, Adne nc..uvrrs.ne, 5iar m_u_n—citorii fie sancţionaţi în mod exemplar. Ne­
tigiului lor şi intereselor oamenilor pierd din producţie uneori şi cite o
muncii. Nu rare sînt cazurile cînd jumătate de oră. O situaţie asemănă-
autobuzele au to b a-..............
zelor I.R.T.A. Deva Pe urmele unor scrisori Ia Călan cu au­
şi Hunedoara plea­
că cu întîrziere din sossie la recJscfie
staţie, sau circu­
lă supraaglomerate.
Aşa s-a întîmplat pe ruta Deva—Sl- Ia Petroşani cu autobuzele care cir­
meria, Hunedoara—Boşorod şi pe al­ culă pe ruta Petrila—Petroşani.
tele. De pildă, în ziua de 20 decem­ Conducerile autobazelor I.R.T.A.
brie Ia ora 7,45 în loc de două au­ şl cele ale I.G.O. sînt datoare să ia
tobuze a plecat din Deva spre SI- măsuri şl să asigure funcţionarea în
merla numai unul. Autobuzul care a bune condiţiuni a transportului în
plecat avea 40 de locuri, dar In el
s-au urcat 102 oameni. Mulţi călă­
tori care doreau să meargă la Sime-
19 decembrie. Mai mult, taxatorul de
pe acest autobuz, Iosif Bujoreanu,
vizitează bodegile de pe traseu şt cit nizat recent un schimb de
timp el îşi bea „ţuiculiţa“ călătorii
aşteaptă în maşină.
Ia Orăştie autobuzele I.G.O. care
DRUMDl SnClAUSMUim PAR. 8
tt^w«BB.g»i;uuumf-gB3caiBreBBmairaK^acEre.craE)g»rapgiB3Biri^
C etă ţen ii —
c îî m al b in e
d eserv iţi
ţic, cu atît oamenii se vor sim­ O contribuţie Importantă Ta
ţi mai mobilizaţi şi mai con­ satisfacerea nevoilor person. e
trolaţi, iar opinia împotriva a- ale oamenilor muncii din ora­
celora care greşesc va creşte. şul şi raionul Haţeg şl-o aduce
şl cooperativa de producţie mc -
De asemenea grupa sindicală teşugărească „Retezatul“. Ia
cele 26 unităţi ale cooperativei
ar putea face mai mult în ce se execută diverse lucrări ca
priveşte generalizarea experien­ reparaţii încălţăminte, încălţă­
minte după comandă, reparaţii
ţei fruntaşilor în producţie cum radio, confecţii pentru bărbaM
şi femei etc. Datorită conştii -
sînt Ştefan Georaoleanu şi ciozîtăţii cu care lucrează trv-
Gheorghe Tudor de la trenurile joritatea cooperatorilor ca şi a
de turnare, Paul Iscusitu de la preocupării conducerii cooperi -
tivei s-a reuşit In anul care a
plinii şi alţii, care în tot cursul trecut să se execute unele lu­
anului trecut n-au avut nici o crări de bună calitate şi In te--
menul stabilit. De asemenea,
abatere. cooperativa a Îndeplinit p’a.nul
anual cu aproximativ 25 de zile
Va trebui apoi să ne ocupăm înainte de termen.
mai mult de ridicarea nivelului Sarcina principală a eoonerp-
ţiei meşteşugăreşti e te de a
profesional al muncitorilor. A- deservi populaţia cît mal bine,
de a executa lucrări pe gustul
vem printre ei oameni cu mul­ cetăţenilor. Un aport deosebit'
tă experienţă cum sînt Irina la realizarea acestui scon l-au
adus secţiile de bo’angerle nr.
Teodor. Vasile Zamfirache şi 1, boîangerie nr. 2, curelărie si
altele, care au executat lucră -i
Ioan Cical, în timp ce alţii ca 'V-Vi" . , de bună calif ate. Merită a fi
Ilie Harabagiu, Nicolae Marti­ evidenţiaţi de asemenea ceasor­
niuc, Constantin Ţurcanu si ...y.v.v%VA%V.V.V. v .v.v.vc X íj.'•V *í! nicarul Arcadie RozenfeTd, coa­
Ioan Toiul abia acum se califi­ feza Ghizela Eperesl, cizmarul
că. Ne propunem ca pe aceştia Staţiunea Pîrîul Rece, învesmîntată în haină de nea.
din urmă să-i ajutăm să creas­ Petru Pascofascu şi mulţi aWi
că în cadrul brigăzii reoartizîn- Bine ar „Pentru plinea de cea mai bună calitate“ care s-au achitat cu cinste de
du-i pe lingă cei care stăpînesc dacă-,. sarcinile De care le au.
bine meseria. In acelaşi timp lor CU CONTROLUL OBŞTESC
Din păcate însă, au mai exis­
le recomand să se străduiască ...la cinematograful din Mun- PE TEREN
celui Mic, I.C.R.S H. ar trimite tat si unii cooperatori care nu
într-o măsură mai mare să-şi în­ filmele conform programului au manifestat destul Interes
stabilit şi la timp. Să nu se mai pentru executarea unor lucrări
suşească atît cunoştinţele teore­ Intîmple ca zilele trecute cînd,
deşi era anunţat la cinemato­ Ia nivelul cerinţelor. De exem­
tice ce li se predau la şcoala de graf filmul romînesc „Celebrul
702“, a rulat cu o zi mai tîrziu lucrătorii din sectorul de panifi­ tul pîinii de la unităţile de produc­ plu, responsabilul centrului de
calificare, cit şi cele pratice. decît cea programată, filmul... caţie au reuşit în ultimiil timp să-şi ţie la centrele de desfacere se face
Iată deci că avem încă des­ „Insula fără nume“. Şi acesta nu îmbunătăţească munca, să producă în vrac, ceea ce influenţează cali­ confecţii pentru bărbaţi catego­
este unicul caz, un sortiment tot mai bogat de pro­ tatea. In urma sesizărilor făcute si­
tule rezerve de îmbunătăţire a tele au fost reparate, iar transportul ria a doua, tov. Constantin Şte­
calităţii muncii. Folosindu-le ...difuzoarele montate în ca­ duse şi să îmbunătăţească continuu in vrac a fost înlocuit cu lădite spe­
cum se cuvine vom putea aduce merele blocului nr, 2 din Gura- calitatea pîinii. Aceasta ca urmare cial confecţionate, fani a refuzat de multe ori une­
barza ar... prinde glas. Do mai a preocupării manifestate pentru tra­
un aport preţios la realizarea mult timp, din neglijenţa servi­ ducerea în viată a sarcinilor reieşite O sesizare bună a făcut şi echipa le reparaţii solicitate, trimlţlnd
ciului administrativ al E. M. Bar­ din Scrisoarea C.C. al P.M.R. adre­ de control obştesc de la I.I.L. „Eco­
sarcinilor de plan ale secţiei pe za care are In răspundere acest sată lucrătorilor din panificaţie cu nomica" Sebeş (responsabil tov. Ni­ clienţii Ia centre de categoria
anul în curs. bloc, difuzoarele nu funcţionea­ prilejul concursului „Pentru pîinea de colae Farcaş). In urma unui control
ză. La întrebările locatarilor cei cea mai bună calitate". O contribu­ efectuat la o unitate de panificaţie a l-a. De asemenea, la centrul de
GRTGORE BOGDAN în cauză au răspuns cu promi. ţie importantă Ia îmbunătăţirea cali­ constatat că inlectoarele nu func­
siuni : „Se va face, tovarăşi 1“. tăţii plinii şi-au adus-o şi comisiile ţionau în cele mai bune condiţiuni. cojocărie-blănărie, se obişnuieş­
şef de brigadă în hala de Ar fi cazul să se... facă cît mal de control obştesc de pe lingă sfa­ că se pierdea motorină, iar pîinea din
pregătire a ansamblelor de curînd 1 turile populare. In urma ieşirilor pe această cauză avea uneori miros. La te să se amine nejusiificat lu­
turnare a O.S.M. nr. 2 C. S. teren comisiile de control obştesc au sesizarea făcută s-au luat măsuri.
venit cu o serie de propuneri valoroa­ crările, fapt ce provoacă nemul­
Hunedoara Propuneri valoroase mai ales în
se privind îmbunătăţirea procesului ce priveşte desfacerea plinii au fă­ ţumiri. Această stare de lucruri
cut şi membrii echipei de control ob­
de fabricaţie, transportul şi desface­ ştesc de la I.F. Sebeş (responsabil se datoreşte în mare parte res­
Iosif Vişan). Tn Urma controalelor
rea plinii. făcute Ia unităţile de desfacere a ponsabilului Cornel Neîconi
constatat că uneori starea de cură­
In oraşul Sebeş au fost organizate ţenie lasă de dorit De asemenea tn oare lucrează superficial. Nici
patru asemenea comisii. Ele au fost unele unităţi lăzile sînt depozitate
alcătuite din salariaţi ai fabricii de centrul de reparaţii şi comandă
tricotaje „Sebeşul“, I.I.L. „Economi­
ca", fabrica de pielărie „S. Bărnu- încălţăminte din Haţeg nu dă
Întotdeauna atenţia cuvenită ca­
lităţii lucrărilor, din care cauză
se ivesc unele reclamaţii din
partea populaţiei. Slab sînt de­
serviţi cetăţenii şi în unităţile
de frizerie nr. 1, coafură şi re­
(după corespondenţele to­ ţiu" şi întreprinderea forestieră în maoazin. ceea ce reduce spaţiul
paraţii radio. De pildă, la fri­
I. VULCU varăşilor Aî. MIHUŢ sí Sebeş. O dată constituite, s-a trecut de deservire si provoacă greutăţi.
corespondent GHEORGHE LUŢA). la instruirea comisiilor cu sarcinile Şi în , aceste probleme la Indicaţia zeria nr. 1 s-a Încetăţenit răul
Sfatului popular atît unităţile de pa­
ce le revin şi modul de a acţiona obicei de a nu se respecta ser­
pe teren. Periodic s-au făcut şedin­ nificaţie cti si cele de desfacere au vitul clienţilor în ordinea sosi­
ţe de analiză cu membrii echipelor luat măsurile corespunză'oara. rii lor. La secţia de coafură
unde s-a discutat despre activita­
tea dusă şi felul în care au fost re­ Activitatea comisiilor de control din cauza lipsei de atenţie a
zolvate sesizările. Cel puţin de două obştesc din sectorul de panificaţie
rită disciplina muncii, care tn acest ori pe lună echipele au efectuat con­ a dat rezultate bune. rn ultimul timp lucrătoarelor, au fost neajunsuri
sector lasă de dorit. De asemenea, troale atît la brutării cît şi în uni­ numărul rpclamafiilor din partea con-
trebuie întărit controlul pe toate tăţile de desfacere. Cu aceste oca­ sn'mafnritor sînt tot mai puţine. care au provocat indignarea
traseele iar cei care au abateri să zii ecbinele au făcut propuneri va­
loroase în lenătură cu prorlucho si Totuşi unelp sesîvări făcute de co cliente'or. Vinovată de această
glijenţa, lipsa de răspundere în în­ desfacerea plinii. Astfel, pentru a în­ mistrie de con'rol obs'esc nu au fost
grijirea şi întreţinerea parcului auto, tări ră«n" "fierea personală a echi­ rezolvate. A=a spre exemplu, deşi stare de lucruri se face şl con­
în respectarea orarului de mers etc. pelor de brutari, s-a propus ca fie­ s-a constatat că Ia trei din centrele
de desfapere mobilierul este nerorps- ducerea cooperativei care nu a
trebuie combătute cu toată tăria. care din ele să aibă o ştantă cu nu- nunzător fvechi si mic', nici în pre
============ toare se petrece şl Conducerile autobazelor I.R.T.A. mărui care să fie aolicat pe fiecare zent eu a fost înlocuit De aseme­ tras mai serios Ia răspundere
pîine în parte In aceiaşi timp în cen­
şi ale I.G.O., îndrumate de către or­ trele de desfacere s-au afişat nu­ nea, deşi s-a ptonus instalarea unor cooperatorii care nu şi-au făcut
tobuzele care cir­ ganizaţiile de partid, pot şi trebuie mele şefilor de echipă de brutari cu ven'i'atoare la sect'rie de panifica­ datoria.
să pună capăt fără întîrziere aces­ numărul ştanlei. Firesc, aceasta a ţie hierarea se tărăgănează.
culă de Ia uzină Ia tor neajunsuri. Ele trebuie să utili­ dus la creşterea răspunderii şi la îm­ Pe viitor este necesar ca atît
zeze în mod chibzuit parcul de au­ bunătăţirea calităţii pîinii. Trebuie să arătăm însă că tn ul­
______________ oraşul nou. Ace- tobuze de care dispun pentru a sa- timul timp numărul ieşirilor pe te­ conducerea cooperativei „Rete.
disface în bune condiţiuni cerinţele Echipele de control obştesc de la ren a echipelor de control obştesc
= eaşi situaţie este şi călătorilor. Aceasta este o datorie, fabrica „Sebeşul" (condusă de tov. este tot mai mic. Este necesar ca şi zaţul“ din Haţeg cit şi toţi coo­
o obligaţie a acestor întreprinderi. Ervin Theîl) şi cea de Ia fabrica „S.
Transportul în comun trebuie orga­ Bărnuţiu" (condusă de tov. Nicolae în viitor, deşi calitatea pîinii s-a peratorii, să acorde o atenţie
nizat şi să funcţioneze tn mod ire­
Limbean), s-au deplasat intr-lina din îmbunătăţit ieşirile pe teren ale mal mare bunei deserviri a
zile la unităţile de panificaţie. Cu echipelor să fie cît mai dese pentru populaţiei.
acest prilej au sesizat că sitele me­ a sesiza Ia timp deficienţele ce se NICU SBUCHEA
mai ivesc. corespondent
IACOB CONSTANTIN
comun. Ele trebuie să înţeleagă că
de modul în care circulă autobuzele
depinde sosirea Ia timp a oamenilor
muncii la lucru. De aceea este nece­
şeful secţiei comerciale
a Sfaţului popular raional
De asemenea, au sesizat cS transpor­ Sebeş
Comitetul regional pen­ Pe marginea schimbului ds experienţă dintre easels ds cultură activitatea acestora se manifes­
tru cultură şi artă a orga­ tă unele lipsuri care se resfrîng
C ăn rn e9’or culturale - negativ în munca unităţilor cul­
experienţă intre casele ra­ turale de la sate. Nu s-a urmă­
rit cu destulă perseverenţă fe­
lul în care activiştii culturali
aplică metodele şl formele noi
în activitatea culturală şl nu
s-a acordat atenţie suficientă
ionale de cultură, unde îndrumare concretă şi eficientă îndrumării căminelor culturale
prin deplasări şl scrisori meto­
s-au dezbătut sarcinile a-
cestor unităţi in organiza­ dice. In raionul Orăştie îndru­
marea se face din fugă, cămine­
rea muncit cultural-edu­ tar Ia Berthelot o seară literară In cadrul ştafetei „Sărbătoa­ te activiştilor culturali cum tre­
închinată unei brigăzi din gos­ rea recoltei“ au fost antrenate buie organizat un jurnal vorbit. lor culturale nu Ii se dă un aju­
cative la sate in perioada podăria colectivă. La căminele în raionul Alba 42 de brigăzi. Ele Cu acest prilej, s-a prezentat tor concret, nu sînt organizate
culturale din Sarmisegetuza, au popularizat rezultatele obţi­ G.A.C. Brănişea In următorii manifestări model. Există do
de iarnă. In cadrul schim­ Plopi, Livadia şi Bretea Romînă nute de colectivişti, noile con­ doi an i Au luat cuvlnţul se­
au fost organizate seri de cal­ strucţii, sporirea producţiei, cretarul organizaţiei de partid, asemenea brigăzi care, din lipsa
bului au fost prezentate cul pe tem a: „Sectorul zooteh­ mărirea fondului de bază etc. preşedintele gospodăriei colec­ unei îndrumări eficiente, oglin­
nic, izvor de însemnate venituri tive, medicul veterinar şi un desc palid problemele esenţiale
referate şi s-au purtat dis­ pentru colectivişti“, in Toteşti, S-au bucurat de succes şi bri­ brigadier. Ei au vo-bit despre ale gospodăriilor colective. O si­
cuţii. Silvaş şi Ruşi, s-au organizat succesele obţinute în gospodăria
sărbători ale colectiviştilor frun­ găzile artistice de agitaţie cave colectivă şi perspectivele de dez­ tuaţie asemănătoare se petrece şi
Unele realizări frumoase taşi prin care s-au populari­ şi-au propus ca temă „excursiile voltare prin consolidarea ramu­ în comunele Ighiel, Peţelca, Fe-
zat realizările economice ale gos­ de producţie“. Astfel, brigada rilor de producţie existente şi neş şi altele din raionul Alba.
la Haţeg podăriilor colective şi metodele de căminului cultural din Şard a extinderea de noi ramuri. Jur­
muncă ale colectiviştilor frun­ luat legătura cu fruntaşii din nalul vorbit a fost urmat de un Un fapt şl mai grav este că nici
Dezbătîndu-se munca de În­ taşi. La alte gospodării colec­ gospodăria colectivă, interesîn- program artistic prezentat de brigăzile artistice ale caselor de
drumare metodică, a reieşit că tive au avut loc seri de între­ du-se de metodele lor de mun­ brigada artistică de agitaţie a cultură nu constituie peste tot
unele case de cultură din regiu. bări şi răspunsuri pe diferite că. Koeastă experienţă a fost Căminului cultural din Brănişea un model de la oare căiminele
ne s-au preocupat mai atent de teme. Eficiente sînt' şl schimbu­ apoi transmisă colectiviştilor din pe tema : „La noi In gospodă­ culturale să poată învăţa. Ase­
această problemă. in raionul rile de experienţă între cămi­ Cricău, unde s-a deplasat bri­ rie peste doi ani“. După mani­ menea exemple se întîlnesc la
Haţeg, de pildă, au fost obţi­ nele cultuiale la care participă gada. Asemenea excursii de pro­ festare au avut loc discuţii cu Hunedoara şl Orăştie. Totodată
nute unele realizări frumoase. cămine culturale cu activitate ducţie au mai avut loc şi Ia activiştii culturali prezenţi. trebuie arătat că există cazuri
Aici, un obiectiv de seamă al slabă. Cetea, Galda de Jos şi In alte cînd unele şedinţe de la cen­
îndrumării metodice i-a consti­ localităţi. Centrul metodic din Dobra a
tuit şi-l constituie îmbunătăţi­ Tematica fe rig ilo r organizat pentru activiştii cul­ trele metodice, din lipsa unei
rea activităţii artistice de ama­ Unele aspeefe turali o seară literară „Ţără­ pregătiri temeinice — nu-si
tori. Pentru creşterea nivelului artistice de agitaţie nimea colectivistă oglindită în
artistic al .spectacolelor se folo­ din activitatea centrelor poezia actuală“. Seara literară, at.'ing scopul. La centrul meto­
seşte cu succes metoda instruirii Casa raională de cultură din Ia care au participat peste 150 dic din 7 am, o manifestare mi
practice, la faţa locului, a for­ Alba Iulia, s-a arătat la schim­ metodico de colectivişti, a zugrăvit viaţa a avut loc pe motiv că nu a
maţiilor de amatori. Tn urma bul de experienţă, a îndrumat nouă pe care colectiviştii o tră­ fost făcută mobilizarea narf>’-
acestui fapt, formaţii artistice brigăzile de agitaţie să popu­ In ultimul timp, centrele de iesc astăzi. Au fost recitate aooi pantllor. Aceasta scoate la ivea­
de cor şl dansuri ca acele ale larizeze întrecerea dintre gos­ îndrumare metodică dtn regiu­ poezii din literatura noastră lă O Slabă îndrumare din nari^a
căminelor culturale din Băieşti, podăriile colective, dezvoltarea nea noastră au început să devi­ clasică şi contemporană. La o
Plclişa, Galaţi şi Gînţaga şi-au celor mai rentabile ramuri de nă mai active. La unele au fost săptămină după manifestare, casei raionale de cultură din
îmbunătăţit simţitor activitatea. producţie, veniturile obţinute de organizate jurnale vorbite, seri activiştii cultu-ali care au parti­
colectivişti. Deplasîndu-se în co­ literare, seri culturale şi alte cipat ’ la această seară literară Ilia.
La cele 4 centre metodice or­ muna Miceşti, brigada de agi­ manifestări care au constituit au organizat şi în alte comune Lichidind lipsurile semnalate
ganizate la căminele culturale taţie din Şard a prezentat un rodnice schimburi de experien­ asemenea manifestări.
din • Băieşti, Plopi, Berthelot şi program artistic în care s-au ţă pentru activiştii culturali. La mai sus, cît şl altele care mal
Sarmisegetuza se organizează arătat metodele folosite de co­ centrul metodic din Brănişea, Lipsurile trebuie înlăturate
periodic manifestări cultural- a avut loc o şedinţă de lucru există, casele raionale de cul­
educative şl instructaje cu acti­ lectiviştii din Şard In cultiva­ care a avut drept scop să ara­ La schimbul de experienţă
viştii culturali din raza de acti­ dintre oasele raionale de cul­ tură. îndrumate si controlate de
vitate a fiecărui centru. La To- rea legumelor şl veniturile rea­ tură din regiune a reieşit că In
teşti, a fost organizată o sărbă­ comitet0’«1 de en’tn-S sî a-*A,
toare a colectiviştilor, fruntaşi lizate. C* OÎ jj-j
mod continuu activitatea
CORNELIU BUDA
metodist principal al Casei
regionale a creaţiei popularei