Page 20 - 1963-01

PROLETASI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA

In acest

număr:

® Elevilor — te­
rn(mice cunoştinţe

de agricultură!
(pag. 2-a)

• Ştiri din ţă­

rile socialiste
(pag. 3-a)

• In legătură cu
reglementarea cri­

Anal XV. Nr. 2500 Miercuri 9 ianuarie 1963 4 pagini 20 bani zei clin Marea Ca­
raibilor : Scrisoa­
CKEZ2E33ESSST rea comună sovie-
to-americană adre­
sată lui U Thant.

Sn centrul atenţiei SUCCESE ÎN • Evenimentele
din Katanga.

organizat**!01* partid — SOCIALISTĂ ° Hotărîrile Ple­
narei C. C. al P.C.

edtiearea ©omnnistă din Cehoslovacia. Aspect de la laboratorul central al Fabricii chimice din_ Orăştie. De activih
a tinerei gen era fii
Numai în cinci zile (pag. 4-a) tatea colectivului care munceşte aici depinde în mare măsură calitate pro-,
duselor. Foto: V. ONOIU »
Mecanicii de locomotivă de Ia depoul C.F.R. Petroşani des­

Sarcinile eres- LAZAR DAVID îndrumate de făşoară o întrecere socialistă însufleţită pentru remorcarea de ŞTIRILE ZILE!
trenuri cu supratonaj încă din primele zile ale noului an. Timpul
clxide şi comple­ prim-secrelar al Comitetului organizaţiile de nefavorabil nu le-a influenţat cu nimic munca. Cunoaşterea
deplină a profilului liniei şi folosirea judicioasă a forţei de
xe pe care actua­ orăşenesc al P.M.R. Petroşani partid, organi­ tracţiune a locomotivelor au făcut ca ei să înregistreze îii fie­
zaţiile U.T.M. şi care zi succese. Aşa se face că numai în primele 5 zile ale anu­
la etapă de de- — lui au remorcat 25 trenuri cu tonaj sporit.
săvîrşire a construcţiei socialis­ sindicatele din marea majorita­ Lwmlr&ăi î n c a s e l e
mului le ridică în faţa organi­ te a unităţilor economice au I. CRIŞAN C o m p le x de d e se rv ire la C u g ir se c ă şe n iio r
corespondent
zaţiilor de partid, a oamenilor acordat atenţia cuvenită ridică­ De curînd a fost dat în fo­ zerie, coafură etc. Toate sec­ Cu citeva zile în urmă cetă­
Se înfăptuiesc angajamentele losinţă la Cugir un complex ţenii din satul Secăşel, raio­
muncii, impun ridicarea la un rii nivelului de calificare a ti­ de deservire aparţinîn'd coo­ ţiile au fost dotate cu mobi­ nul Sebeş, au trăit un eveni­
nivel calitativ tot mai înalt a neretului. La E.M. Lonea, spre peraţiei meşteşugăreşti. Noul lier modern. ment deosebit: in casele lor
complex cuprinde secţii de re­ s-a aprins pentru Intîia dată
activităţii educative in riadul exemplu, au fost organizate 34 paraţii radio, foto, croitorie Prin grija Uniunii regionale becul electric. Bucuria lor a
a cooperaţiei meşteşugăreşti fost cu atit mai mare cu cit
maselor şi, îndeosebi, în rindul cercuri de ridicare a calificării. pentru bărbaţi şi femei, fri­ au participat în mod efectiv
tineretului. In îmbunătăţirea Asemenea cercuri s-au organizat a început construcţia a încă la terminarea grabnică a lu­
două complexe de deservire la crărilor. Deşi condiţiile de cli­
activităţii educative — care este şi au funcţionat în condiţii Deva si Simcria. mă au fost nefavorabile, ce­
mijlocul principal de mobilizare mulţumitoare la E.M. Aninoasa, tăţenii In fi linte cu tov. Va-
in secţiile croit- curs colectivul sec­ sile ale noului an sile Voicu, Ioan Roman şi Ioan
activă şi conştientă a maselor la E.M. Uricani, E.M. Pet'rila, Uzi­ ţiei croit-feţe s-a de muncă este îm­ Voicu au participat la săpa­
îndeplinirea sarcinilor construc­ na electrică Vulcan şi în alte feţe şi ştanţă ale angajat să econo­ bucurător: angaja­ tul gropilor, plantatul stupi­
fabricii „Ardelea­ mentele au început Trasee noi de autobuze lor şi la celelalte lucrări.
ţiei socialismului — organele şl unităţi. Şi pe şantierele de con­ na“ din !Alba Iulia misească 650 m.p. să fie înfăptuite.
lucrează colective piele şi 500 m.p. Cele 67 de trasee care stră­ POPA GII. POPESCU
organizaţiile de partid se că­ strucţii s-au organizat asemenea pînză, iar cel al Numai in primele In ultima vreme, în regiunea bat acum regiunea asigură le­ corespondent
lăuzesc după indicaţia dată de cursuri de calificare. Trebuie harnice, între care sseţiei ştanţă 600 două zile de mun­ Hunedoara au fost deschise 10 gături între oraşe şi centre
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Insă arătat că în afara acestor muncitorii Moldo­ kg. talpă. Pentru trasee noi de autobuze pentru muncitoreşti cu aproape toa­
van Ana, Scheau înfăptuirea acestor ca planul de pro­ transportul călătorilor, printre te comunele şl satele de mun­
Dej c ă : „este necesar să des­ cursuri, organizaţiile U.T.M., sin­ Paraschiva, Angele- angajamente s-au ducţie a fost depă­ care şi cele care unesc loca­
făşurăm o activitate perseve­ dicale şi conducerile şantiere­ aplicat o seamă de şit cu 100 perechi lităţile: D eva,— Şoimuş — te. Prin grija sfaturilor popu­
scu Marin, Dre- măsuri tehnice şi Hărău; Deva — Bouţari; Te-
rentă în domeniul formării con­ lor au făcut foarte puţin pen­ ghici loan şi Haţe- organizatorice. In­ încălţăminte: de bea — Cărăstău; Haţeg — Clo- lare s-a creat şi o reţea lar­
ştiinţei socialiste a oamenilor tru ridicarea nivelului profesio­ gan loan. Aici sar­ asemenea, s-au e- potiva etc. _______
muncii, dezvoltînd în şi mai nal al muncitorilor constructori. tre altele s-a extins covomisit 20 m.p. gă pentru transportul în co­
mare măsură activitatea poli- Această lipsă este caracteristică cinile de plan au iluminatul fluores­ piele pentru feţe Sporeşte numărul
tico-educativă în mase, cuprln- şi organizaţiilor U.T.M. şi sindi­ fost totdeauna în­ şi 28 kg. talpă. mun al populaţiei în oraşele
zînd In sfera ei cele mai largi deplinite în mod cent. şi centrele industriale.
cale, precum şi conducerilor teh- exemplar. Bilanţul primelor I. m arc ulet
muncitor
pături ale populaţiei, acordînd nico-administrative din unele Pentru anul in abonamentelor

o deosebită atenţie tineretului sectoare ale minei Lupeni, ca de In comuna Zam din raionul C re şte fondul de b ază
exemplu sectoarele IV A, IV B llia a crescut numărul abona­
de la oraşe şi sate. In centrul şi V sud, care nu s-au ocupat M oi soîmâL d e l e g u m e mentelor la ziare şi reviste. In In anul trecut gospodăria tru ridicarea de construcţii,
acestei activităţi trebuie să stea în suficientă măsură de mobili­ momentul de faţă, aproape fie­ iar o parte însemnată au fost
cultivarea dragostei şi respectu­ care ţăran colectivist din comu­ agricolă colectivă din Apoidul alocate la fondul de bază. In
lui faţă de muncă şi îndatori­ Specialiştii de la Institutul de cer­ ţinut la Staţiunea experimentală ţ i ­ nă este abonat Ia cei puţin un de Jos, raionul Sebeş, a livrat felul acesta fondul de bază al
cetări hortiviticole au creat 12 soiuri găneşti, are fructele mari şi cărnoa­ gospodăriei colective a cres­
rile sociale, faţă de bunurile ob­ zarea muncitorilor mineri la for­ noi de legume. Veriiicate în produc­ se, o culoare galben-verzuie şi cîn- ziar. Faţă de anul trecut numă­ statului pe bază de contract cut în anul trecut la 2.500.000
ţie în diferite bazine legumicole din tăreşte în medie 65 gr. rul abonamentelor a crescut sim­ peste 290 tone cereale, aproa­ lei.
şteşti, înrădăcinarea normelor mele de ridicare a calificării. ţară, aceste soiuri vor ii înmulţite şi pe 120 tone cartofi, aproape
şi principiilor socialiste de con­ Comitetul orăşenesc de partid Unităţile agricole socialiste vor ţitor astfel incit acum avem în Pentru consolidarea puterii
vieţuire în societate“. extinse în cultură începînd din a- cultiva anul acesta noi soiuri de cas­ comună peste 300 de abona­ 100 tone legume, peste 200 economice a gospodăriei, co­
a indicat organizaţiilor U.T.M. să traveţi, fasole, ceapă, salată, precum mente. porci, peste 20 tone carne de lectiviştii vor reţine şi în acest
cest an. şi noi hibrizi de vinele mai mari, bovine, 155 Iii. lapte şi alte an peste 15 Ia sută din veni­
Tineretului - cunoşfinfe folosească şi alte forme accesi­ timpurii şi mai productivi decît soiu­ FLOREA' IOAN
Sortimentul de legume este îmbo­ rile existente. corespondent produse agricole. turile pe care Ie va realiza
tehnice şi de cultură bile tineretului, de ridicare a ca­ De pe urma vînzării acestor
generală temeinice lificării lui. Au fost organizate, găţit şi cu noi soiuri de ardei. Soiul (Agerpres) gospodăria pentru dezvolta­
de pildă, în cadrul joilor şl du­ produse gospodăria a realizat
de ardei gras „Bucureştean 111“, ob­ venituri ce se ridică Ia rea fondului de bază.
Preocupîradu-se îndeaproape minicilor de tineret, concursuri 2.200.000 Iei. O parte din a-
cu premii „Cine ştie meserie ceste venituri au fost folosite I. BEU
ele educarea comunistă a tine­ cîştigă“ pe diferite probleme pentru procurarea de animale corespondent
rei generaţii, organele şi orga­ tehnice-, sau concursuri „Să cu- şi mijloace de producţie, pen­
nizaţiile de partid din Valea
Jiului ţin seama de faptul că

formarea omului nou are loc în - noaştem normele de tehnica

procesul participării active la securităţii". Contractăriie — sursă de mari venituri
îndeplinirea sarcinilor stabilite

de Congresul al m -le a al p.M.R., . Carfea-priefen de Membrii G.A.C. din Haţeg s-au iat vor preda statului‘peste 120'
a planului de 6 ani, că la baza convins că contractările de pro­ tone de grîu, porumb şi cartofi,
moralei comuniste stă munca nedespărţit al tineretului duse cu statul reprezintă pen­ 67 tone de roşii, ceapă, varză,
tru ei o sursă de mari venituri
practică pentru construirea so­ O atenţie crescândă dau orga­ băneşti. De aceea, pentru anul rădăcinoase precum şi produc­
cialismului. De aceea, comitetul nele şi organizaţiile de partid ţia de castraveţi, fasole şi ma­
pătrunderii cărţii şi în special a 1963 au contractat cu statul în­
orăşenesc de partid a îndrumat cărţii tehnice în rindul tinerilor semnate cantităţi de cereale, le­ zăre de pe 9 hectare.
şi îndrumă în permanenţă or­

ganele şi organizaţiile de partid şi vârstnicilor. La concursul „Iu­ gume şi produse animaliere. Ast­ P. FARCAŞIU
ca. în conducerea activităţii or­ biţi cartea“, organizat in ca­ fel, în baza contractului înche­ corespondent
ganizaţiilor U.T.M., să aibă in drul bibliotecilor participă peste
primul rînd în vedere asigura­ 1.200 de tineri, din care peste
rea unei largi mobilizări a tine­ 700 au obţinut în anul trecut Primele zile — primele succese
retului Ia îndeplinirea şi depă­ insigna de „Prieten al cărţii“.
şirea planului de producţie, ri­ Paralel cu munca de atragere a
dicarea calificării tineretului, în­
suşirea de către el a tehnicii tineretului spre bibliotecile pu­ Am început un nou Primele zile nc-au a- In obfinerca acestor
şi metodelor noi de muncă, îna­ blice, organizaţiile de partid şi an de muncă. Colec­ dus şi primele rezul­ rezultate se evidenţia­
intate, ridicarea nivelului său U.T.M. au fost îndrumate să mo­ tivul laminorului blu- tate. In cele 7 zile ză cuplorarii Iosif
de cultură generală. întărirea bilizeze muncitorii tineri şi vârst­ ming a stabilit, cu o- ale lunii ianuarie, s-a Lola, loan Iov, mane­
disciplinei în muncă şi comba­ cazia discutării cifre­ produs peste sarcina
nici de a-şi forma biblioteci per­ lor de plan, măsuri vraţii Viorel Neag,
terea atitudinilor înapoiate. sonale. In această privinţă tre­ care să asigure rea­ planificată 1.124 tone Ion Băşcuf, macara-
lizarea ţi depăşirea laminate. Toate schim­ giştii Vlădoianu Con­
buie subliniată preocuparea or­ planului de producţie burile lucrează peste stantin şi Vasile Jurca.
sarcinile de produc­
Pe baza unui plan de muncă ganizaţiilor de partid şi U.T.M. din primele zile ale ţie. Pe primul loc în VIOREL ARMAŞU
anului. Eficacitatea a- întrecere se află electrician
comun al comitetului orăşenesc de la E.M. Petrila unde peste cestor măsuri se vede schimbul nr. 3 condus
încă de pe acum de ing. Vasilc Kolum­ IRINA ILIE
U.T.M. şi consiliului local al sin­ 600 de muncitori şi-au format bi­ ban, care a laminai în economist
Munca entuziastă a zilele de 1 şi 3 ianua­
dicatelor, întocmit la indicaţia blioteci personale. Secretarul or­ colectivului nostru, îm­ rie 255 şi respectiv 252 CRIŞAN OLIVIU
pletită cu măsurile lingouri pe schimb, maistru
comitetului orăşenesc de partid, ganizaţiei de bază P.M.R. nr. 3 luate, a asigurat nu fată de 225 cit este
numai îndeplinirea dar planificat. din postul de cores­
s-a trecut, în prima jumătate a de la această mină, tov. Ştefan şi depăşirea planului. pondenţi de la lami­

anului 1962, la organizarea unor Laszlo, obişnuieşte ca periodic Combinatul siderurgic Hunedoara. Laminorul norul blumning al i
de profile de 650 mm. Echipa fruntaşă de pisto­ C. S. Hunedoara A
cursuri de ridicare a calificării să viziteze acasă pe un munci­ Activitate bogată în vacanţă lari din secţia de ajustaj de la laminorul de 650U
mm. condusă de Gli. Drăgoi, lucrează la ajustarea
profesionale în oare au fost cu­ tor sau altul, să se intereseze
ţaglelor pentru relaminare.
prinşi peste 8.000 de muncitori, ce cărţi citeşte şi să-i recoman­ Elevii din Nădăştia zii, seri literare, acţiuni (Foto: AGERPRES)
d
în marea lor majoritate tineri de noutăţile apărute în librării. Superioară, încă din pri- în jurul filmelor şi alte
mele zile ale vacanţei de asemenea manifestări
O activitate bună în această In ultimul timp, s-a îmbunătă­

privinţă este la Termocentrala ţit munca de difuzare a cărţii iarnă au participat ală- 1'apreciate de spectatori,

Paroşeni, unde toţi salariaţii au şi la E.M. Lonea, iar la Termo­ turi de ceilalţi tineri din j)int re acestea joile de

fost cuprinşi în forme organi­ centrala Paroşeni este mult ce­ sat la desfăşurarea u- p-nereţ organizate pe di-

zate de ridicare a calificării pro­ rută, de tineri in special, cartea nor bogate activităţi cui- a

fesionale. iar peste 100 de tineri tehnică. La E.M. Lonea, din in­ tural-educative. Ei şi-au fente teme au stlrnit un Pentru buna desfăşurare a învăţământului
agrozootehnic
îşi completează studiile de cul­ dicaţia comitetului de partid, adus un aport preţios viu interes,

tură generală. In unele cercuri organizaţia U.T.M. consultă ti- la organizarea unor pro- ELVIRA PÎRLOGEAN

de ridicare a calificării din ca-1 (Continuare In pag. 3-a) grame artistice, recen- corespondentă
drul acestei uzine se aplică me­

tode care — după părerea cornii

tetului orăşenesc de partid — % In comuna Ungurei a fost dat In folosinţă anul trecut un magazin nou al cooperativei Organizaţia, noastră de partid Îm­ ţii şi cu lectorul respectiv pe care-1 din activitatea concretă a muncitori­
merită să fie studiate şi gene­ de consum. preună cu conducerea G.A.S. a luat ajută să cunoască condiţiile concrete lor noştri, cu ajutorul cărora expu­
ralizate în cursul anului 1963 din timp măsuri pentru a asigura bu­ din sectorul de muncă unde lucrează nerile devin mai vii şi mai interesan­
Astfel, la unele cercuri, temele na desfăşurare a învăţământului a- cursanţii. De exemplu, tov. Ioan Dră- te. Lectorii Mihai Schuster, Vasile
care se dezbat cu prilejul cursu­ grozootehnic. Astfel, am stabilit pla­ ghiţă, membru al biroului, răspunde Cionca, Pavel Căta, Ioan Cristian şi
rilor lunare de ridicare a ca­ nul de şcolarizare, numărul cursanţi­ de cercul viticol. înaintea lecţiei care alţii, folosesc un limbaj pe înţelesul
lificării sînt pregătite nu numai lor şi zilele programate pentru studiu. urma s-o predea ing. Gheorghe Mi- cursanţilor, predau lecţii legate de
de către tehnicieni sau ingi­ Noi am urmărit ca cei mai destoinici hăilescu — „Viticultura — ramură de specificul muncii în unitatea noastră.
neri, ci şi de către muncitori muncitori agricoli permanenţi, meca­ producţie agricolă şi dezvoltarea ei Şi rezultatele ce le obţin sînt bune.
fruntaşi, cu ex t -ienţă îndelun­ nizatori care au absolvit şcoli profe­ în lumina documentelor de partid" — Frecvenţa este de peste 95 la sută iar
gată în producţie. Un muncitor sionale cu o durată mai mică de trei tov. Drăghiţă a stat de vorbă cu lec­
sau un colectiv este însărcinat ani, cu dragoste faţă de muncă şi în­ torul şi i-a amintit să vorbească des­ cursanţii îşi Însuşesc cu mai multă
să întocmească şi să susţină In văţătură, care să nu fi depăşit 40-45 pre munca ce se depune în G.A.S. tragere de inimă materialul ce se
Apoidul de Sus pentru refacerea pa­ predă.
cadrul cercului un referat des­ de ani, să fie cuprinşi — după speci­ trimoniului viticol.
pre o anumită problemă tehni­ ficul lor de muncă, la aceste cursuri. In prezent am primit 11 diafilme
că iar tehnicienii sau inginerii Cei aproape 300 de cursanţi au fost Cînd a predat lecţia, lectorul a vor­ pe diferite teme agricole care vor fi
au rolul de coordonatori ai lu­ încadraţi în 8 cercuri de învăţământ. bit, în lumina documentelor de partid, folosite de lectori. în expunerile lor.
crării respective şi de a lămuri Pentru fiecare cerc în parte a fost sta­ despre importanţa defrişării viilor bă- Consider însă că în viitor va trebui să
trine şi a plantării unor soiuri de ma­ primim mai mult ajutor în ceea ce
In cadrul cercului anumitele ne­ bilit lectorul care predă, sala unde are re productivitate. In 1962, la G.A.S. priveşte repartizarea unor filme do­
clarităţi care se ivesc. întocmind loc expunerea teoretică a lecţiei. De Apoidul de Sus au fost defrişate 62 ha. cumentare pe teme agricole care să
referatul, muncitorul sau colec­ la prima lecţie, cursanţilor le-au fost viţă de vie, iar în acest an vor fi ruleze la căminul cultural.
tivul de muncitori, este obligat asigurate condiţii optime de învăţă­ defrişate 100 ha., suprafaţă, pe care
să studieze ou atenţie problema tură. Folosind din plin posibilităţile care
vor fi plantate noi soiuri de viţă de Ie avem — adunările generale ale or­
resnoctivă, să se documenteze In atenţia organizaţiei de partid vie cu o mare productivitate. Lecto­ ganizaţiei de partid şi şedinţele sindi­
asupra unor probleme noi din stă respectarea termenelor de preda­ rul a arătat că plantarea a noi soiuri cale, munca cu agitatorii, gazetele de
literatura tehnică de specialita­ de viţă de vie, pe lingă că va asigura perete — sintem hotărîţi să dăm o în­
te, să se pregătească pentru a re a lecţiilor, calitatea lor — împle­ o sortare sigură a strugurilor, va du­ drumare şi mai substanţială învăţă-
tirea expunerii teoretice cu exemple ce şi la asigurarea densităţii cores­ mîntului agrozootehnic. Vom acorda o
da tovarăşilor săi de muncă răs­ practice din munca cursanţilor şi a punzătoare, la mecanizarea lucrărilor mai mare atenţie însuşirii lecţiilor ce
punsuri concrete la eventualele şi deci, la creşterea producţiei de se expun, participării cu regularitate
întrebări. Apreciem că această legării lor de problemele actuale din struguri la 'ha. a fiecărui cursant la cursuri, mobâli-
gospodărie, precum şi frecvenţa la zind în acest scop pe fiecare membru
metodă de organizare a ridică­ Toţi lectorii sînt îndrumaţi şi con­ şi candidat de partid să lupte pen­
rii calificării se poate extinde. cursuri. La biroul organizaţiei de trolaţi de felul cum folosesc in expu­ tru a fi exemplu şi Îndemn
Se pot de pildă, organiza astfel partid există un plan calendaristic nerea lecţiilor materialele Intuitive :
de sesiuni tehnice lunare cu mi­ planşele, schiţele, mulajele, diafilme- CONSTANTIN CACOVEANU
nerii şefi de brigăzi şi de schim- după care urmărim cu regularitate le. O mare atenţie acordăm modulul’
bu,:. r: artificierii, cu maiştrii, cum se respectă orarul cercurilor. secretarul organizaţiei de partid G.A.S.

OU muncitorii constructori cali­ Membri ai biroului au primit sarcina
de a răspunde concret de cîte unul-do-

ficaţi etc, IN FOTO: Clădirea noului magazin. uŞ cercuri, Ei stau de vorbă cu cursan­ în care lectorii folosesc exemple luate Apoidul de Sus