Page 21 - 1963-01

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2500

COOPERAŢIA OE CONSUM, G.A.C, P o stu l d e c o r e s pondenţi voluntari
În d r u m a tă cu co m peten ţă Rapoltul Mare ne inform ează:

Cooperativele de consum din raio­ NICOLAE ZAHIU ploatare au fost bine aprovizionate E x tin d e m e ta liiv iită , lei. O contribuţie de seamă la ria a realizat suma de 282.659
nul uos.ru cunosc o mare afluenţă preşedintele Comitetului executiv cu produse alimentare şi industriale. dezvoltarea sectorului zootehnic lei, depăşind cu 10 la sută suma
de cumpărători. Acest lucru este fi­ al Sfatului popular raional Sebeş c u l e g u m e şa şi la obţinerea acestor mari ve­ prevăzută in plan. Printre frun­
resc cind le gîndeşti că puterea de Cu toate realizările obţinute tre­ nituri au adus-o crescătorii şi taşii care au adus un aport deo­
cumpărare a fiecărui cetăţean a zălor. Alte 18 unităţi alimentare au buie să arătăm că unele cooperative In anul 1962 gospodăria noastră a cultivat legume şi zarzavaturi pe îngrijitorii de animale Toma sebit la obţinerea acestor rezul­
crescut mult. Datoria consiliului de fost dotate cu utilaj frigorific. Avind nu au muncit pe măsura posibilită­ o suprafaţă de 16 hectare. Din vinzarea produselor de la grădină noi Branea, Inochente Magda, Teo­ tate, ei'ectulnd lucrări de bună
conducere al U.R.C.C. Sebeş, a coo­ condiţii create, cooperativele de con­ ţilor. Cooperative ca acele din Dra- am obţinut un venit de 206.000 lei, depăşind cu mult pe cel planificat. dor Iancu, Solomon Radu, bri­ calitate, se numără colectiviste­
perativelor este să asigure o bună sum au desfăcut în 1962 cu 11,4 la şov, Pian şl allele n-au fost aprovi­ gadier zootehnic şi Ionel Dan-
aprovizionare şi o deservire civili­ sută mai multe mărfuri faţă de anul zionare ritmic iar calitatea deservirii Depăşirea veniturilor se datoreşte nu numai extinderii suprafeţei cul­ ciu, şeful fermei de animale. le Silvia Magda, Maria Trif, Fa-
zată. Aceste probleme au stat şi in 1961. a lăsat de dorit. La cele două restau­ tivate dar şi creşterii producţiei la hectar. Comparativ cu 1961, de pe raschlva Suciu şi colectiviştii
atenţia Comitetului executiv al Sfa­ rante din Sebeş curăţenia lasă de aceeaşi suprafaţă cultivată cu roşii s-a obţinut o producţie mai mare cu ’ Şl din cultura plantelor de Spânlor Petru, Teodor Duma,
tului popular raional Sebeş care şl-a Pentru a cunoaşte cererea de con­ dorit, unii ospătari se poartă necu­ 15.000 kg. la hectar, iar la ardei cu 11.000 kg. Din acest sector s-au
propus să îndrume activitatea coo­ sum a populaţiei, Ia indicaţia Comi­ viincios cu consumatorii. Unele uni­ cimp, gospodăria noastră a ob­ Ionel Vlaicu şi alţii.
peraţiei cu mai multă competenţă. tetului executiv al Sfatului popular tăţi ca acele din Presaca, Tău, Cut, evidenţiat, efectuînd lucrări de bună calitate, colectivişti ca Beniamin
Formele de îndrumare au fost mul­ raional au fost organizate consfătuiri Cunţa şi altele nu dispun de spaţii ţinut importante venituri. Ast­ I. OPROIU
tiple. Activitatea cooperaţiei de con­ cu cetăţenii unde s-au făcut propu­ suficiente de depozitare şi înmagazi- Danciu, brigadier legumicol, Miner va Magda, Maria Coteţ, Margareta contabil şei
sum pe anul 1962 a fost analizată în neri preţioase privind îmbunătăţi­ nare a mărfurilor. De asemenea coo­ fel, din vinzarea cerealelor con­
şedinţe de comitet executiv şi in­ rea muncii în comerţ. Asemenea con­ perative ca acele din Cîlnic (pre­ Filimon, Silvia Busuioc, Aurica Oa nă, Victoria Urs şi alţii.
sfătuiri s-au ţinut la Sebeş şi în alte şedinte Gheorghe Chiroga), Daia tractate şl la achiziţii, gospodă­
tr-o sesiune a sfatului popular raio­ localităţi. O altă acţiune importantă Faptele, rezultatele, ne-au arătat că sectorul legumicol este un sector
nal. Asemenea şedinţe şl sesiuni au a fost organizarea unui schimb de Măsuri pentru asigurarea
fost ţinute în toate comunele raio­ experienţă cu caracter interraional la (preşedinte losif Damian), Ohaba
care au participat lucrători din ali­ (preşedinte Ioan Damian), n-au de­ aducător de mari venituri. Ca urmare, consiliul de conducere al gos­ bazei furajere
nului nostru. Demn de evidenţiat mentaţia publică, lin alt schimb de podăriei a hotărit ca în acest an suprafaţa cultivată cu legume şi zarza­
experienţă pe plan raional, tot cu
este faptul că comitetul executiv or­ lucrătorii din alimentaţia publică a pus eforturi pentru îndeplinirea sar­ vaturi să fie extinsă la 25 hectare şi să fie mărită suprafaţa irigată. In Pentru 'dezvoltarea ţa de 27 de hectare, Insămtnţa porumb
fost organizat la Miercurea. In urma sectorului zootehnic, primind, pentru a- siloz. Be asemenea,
ganizează periodic controale pe te­ acestor acţiuni activitatea unităţilor cinilor la achiziţii, manifestînd chiar acest scop se vor construi două baraje pentru acumularea apei, se vor conducerea gospodă­ ceasta 154 tone de gospodăria şi-a pro­
de alimentaţie publică s-a îmbunătă­ riei noastre s-a în­ borhot. In felul a- pus să cureţe toate
ren pentru a vedea cum slut traduse ţit simţitor, cetăţenii sînt mai bine dezinteres. Pentru acest fapt sarci­ construi răsadniţe fixe pe o suprafaţă de 0,25 hectare, o magazie pen­ grijit să asigure o cesta hrana anima­ păşunile şi flneţele
serviţi. Un mare sprijin în munca bază furajeră cit lelor pe timpul ier­ de care dispune şi
în viaţă indicaţiile dale. Cu acest noastră ii aduc cele 10 echipe de nile Ia achiziţii n-au fost realizate. tru confecţionarea cuburilor nutritive etc. mai completă. nii a fost asigurată să aplice pe ele în­
control obştesc care vin în faţa co­ grăşăminte chimice,
prilej se depistează o serie de defi­ mitetului executiv cu propuneri im­ De asemenea planul de aproviziona­ Se prevede ca în anul 1963 din sectorul legumicol să se realizeze un rAnul trecut s-a pe deplin. cum ar fi sulfatul de
portante. cultivat cu trifoi şi Anul acesta gos­ amoniu.
cienţe care sînt aduse la cunoştinţa re pe întregul raion ca şl cel de des­ venit în valoare de 325.000 lei. lucernă, sub plantă
O grijă sporită a fost acordată protectoare, 135 de podăria şi-a propus Suprafaţa cultiva­
U.R.C.C. Sebeş cu obligaţia să le muncitorilor forestieri. Datorită pre­ facere cu numerar n-a fost îndepli- ,, hectare, cu borceag să dezvolte şi mai tă cu borceag va fi
ocupări' conducerii cooperativei din 20 hectare, cu sfeclă mult sectorul zoo­ extinsă in acest an
rezolve într-un timp stabilit. Şugag (preşedinte Petru Ştefan) cele nit. Venituri mari din sectorul zootehnic furajeră 5 hectare şi tehnic. In acest scop de la 20 la 30 hec­
7 unităţi înfiinţate la gurile de ex­ Toate aceste deficienţe ca şi altele cu porumb pentru au fost luate încă tare, iar cea cu sfe­
Datorită sprijinului acordat coope­ siloz 35 hectare. din toamnă măsuri clă furajeră de la 5
au fost discutate în comitetul exe­ şi cultura plantelor de cîmp in vederea asigurării la 10 hectare. Pe
raţia de consum din raionul nostru cutiv şl s-au stabilit măsuri concrete Tot pentru asigu­ hranei animalelor lingă aceasta se vor
rarea bazei furajere, mai insămtnţa şi 10
a Înregistrat unele rezultate bune. In de lichidare a lor. O atenţie spo­ In anul 1962 gospodăria noa­ mărului de animale, cit şi prin gospodăria noastră a pentru 1963. Astfel, hectare cu ovăz.
contractat cu fabri­ a fost insămlnţată
prezent funcţionează 163 unităţi de rită vom acorda mai ales realizării stră, pentru a obţine venituri ridicarea productivităţii lor. Ca ca de zahăr Bod sfe­ o suprafaţă de 20 L. ZGÎRDEA
cla de zahăr culti­ hectare cu secară tehniciană agricolă
desfacere amplasate In toate centrele contractelor încheiate cu unităţile so­ cit mai mari, a căutat să dez­ număr de animale gospodăria vată de pe suprafa­ furajeră după care

de comună. Majoritatea unităţilor a- cialiste din agricultură ţinind cont volte acele sectoare care aduc noastră posedă acum 410 cape­

sigură o depozitare şl expunere co­ că şi în această direcţie s-au mani­ cele mai mari venituri. te bovine, din care 206 vaci şi

rectă a mărfurilor, sînt bine aprovi­ festat deficiente. Ţinind seama de faptul că in juninci, 300 capete porcine din

zionate. Pentru a satisface nevoile Cu mai multă preocupare din par­ anii precedenţi sectorul zooteh­ care 45 scroafe de prăsilă, 000

mereu crcscinde au fost construite tea comitetului executiv al sfatului nic a avut ponderea cea mai capete oi, din care 500 sînt fă-
magazine noi la Şugag, Căpilna, Daia,
popular raional, a U.R.C.C. şi a tu­ mare în realizarea veniturilor tătoare şi 2.000 păsări matcă.
Doştat, Păuca şi în multe alte loca­
turor cooperativelor, cooperaţia de gospodăriei, colectiviştii au ho- Din vinzarea către stat a pro­
lităţi, dotate cu mobilier corespun-
consum din raion poate să-şi îmbu­ tărit să dezvolte şi mai mult duselor contractate s-a obţinut

nătăţească mult activitatea. zootehnia atit prin creşterea nu­ din acest sector suma de 383.224

Spectacolele cu păpuşarii amatori — A G IE N SOIA

un puternic mijloc de educaţie iRadio b r i e A L B A IULIA Cartou-
che — cinematograful „Vic­
Utilitatea formaţiilor de păpuşari Unităţile culturale din regiune au dezvoltarea artei păpuşereşti din re­ 10 IANUARIE 1963 toria“; Prietenul nostru co­
Programul I : 5,07 Cintece mun — cinematograful „23
este cunoscută. Au demonstrat-o şi fost dotate cu cca. 60 de truse cu giunea noastră. Cu prilejul cursuri­ şi jocuri; 5,40 Muzică inter­ August“; SEBEŞ: O viaţă —
cele citeva colective de acest (ei păpuşi. Acestea puteau constitui baza lor organizate cu ajutorul Teatrului pretată de fanfară; 6,20 Emi­ cinematograful „Progresul“;
constituite pe lingă unele unităli de pornire a unei activităţi largi. de stat din Alba Iulia, instruc­ siunea pentru sate; 6,30 Bine-i SEBEŞ: Urme tăcute — ci­
tn gospodărie — program de nematograful ,.M. Sadovea-
culturale din regiunea noastră ca Numai că aceste truse au fost com­ torii formaţiilor de amatori au în­ cintece din folclorul nou şi nu"; ORAŞTIE: 9 zile din-
acele din Geeagiu, Sebeş, Alba-Iulia, plet neglijate de unele case de cul­ văţat multe lucruri folositoare. E rău jocuri populare romîneşti; tr-un an — cinematograful
7,30 Sfatul medicului : Bucă­ „V. R o a ită C o p ilu l şi ora­
Hunedoara, Deva, Brănişca ş.a. tură şi cămine culturale. La casele că aceştia nu le-au aplicat în prac­ tăria dietetică; 7,45 Salut vo­ şul —¦ cinematograful „Flacă­
ios de pionier; 8,08 Melodii ra“; HAŢEG: Numai o glu­
Cu flecare spectacol prezentat In de cultură din Haţeg, Brad, Ilia şi tică, la unităţile unde îşi desfăşoară populare rom îneşti; 9,00
faţa copiilor oamenilor muncii, ar­ la căminele culturale din Şibot, Vine­ activitatea. De asemenea, cu prilejul Vreau să ştiu; 9,25 Concert mă — cinematograful „Popu­
de dimineaţă; 10,30 Muzică lar": BRAD: Două reprize In
tiştii amatori au trăit momente fie sa­ rea, Bănită. Pui, Simeria Veche, Cer- deplasărilor în regiune, colectivul populară romînească; 11,05 iad — cinematograful „Stea­
Muzică uşoară: 12,00 Muzică ua Roşie“; LONEA: Pompie­
tisfacţie deplină. Spectacolele cu pă­ loj, Zlatna şi allele, deşi au fost tri­ Teatrului de păpuşi din Alba Iulia populară romînească; 13,10 rul atomic — cinematograful
Pagini orchestrale din muzi­ „Minerul“; ILIA: Drum de
puşile au o mare putere de convin­ mise truse cu păpuşi, colectivele de poate organiza discuţii cu artiştii ca de operetă; 14,00 Muzică încercare — cinematograful
gere, copiii din sală devenind parte păpuşari nu au fost constituite, sau amatori despre arta păpuşerească, populară romînească şi a „Gh. Doja“; ZLAT^Aj^ La
integrantă a colectivului de păpuşari. au avut o activitate efemeră. La trezind interesul pentru acest gen de minorităţilor naţionale; 14,30 noapte va muri oraşul — ci­
Ei simt şi trăiesc alături de păpuşi. aceasta se adaugă rezerva de forţă activitate. Muzică uşoară romînească In nematograful „Muncitorul“;
interpretarea soliştilor noş­ TEIUŞ: Start către necuno­
Personajele negative sînt demascate existentă, formală din cei peste 40 Casele de cultură raionale şi oră­ tri; 15.00 Din muzica popoa­ scut — cinematograful „V.
relor 16.15 Vorbeşte Mosco­ R oaităA P O L D U L DE SUS:
cu ajutorul spectatorilor, aceştia fiind de instructori de teatru de păpuşi, şeneşti, cluburile sindicatelor şi că­ va: 18.15 Jocuri populare ro­ Gardianul — cinematograful
mîneşti: 19,00 Jurnal de În­ „23 August“.
i.n, convinşi de răul pe care l-ar provoca pregătiţi în cadrul unor cursuri minele culturale sînt datoare să-şi trecere; 19,15 Program muzi­
Ulr. cei leneşi (piesa „Gîscănelul“) sau scnrle. cal nentru fruntaşi in pro­ (Buletin
înscrie în activitatea de viitor mă­ ducţie din industrie.
m e te o r o lo g ic
cei care trăiesa din munca altora Insuficientă şi sub posibilităţi este rirea numărului de formaţii şi ridi­
(piesa „Vulpoiul croitor") ele. Aceas­ şi activitatea formaţiilor de păpuşari carea calităţii artistice a spectacole­
tă for(ă educativă — teatrul cu pă­ de la cluburile sindicatelor. Sînt clu­ lor cu păpuşile. Experienţa căminului
puşile — deşi necesară şi unanim buri ca acele din Ghelar, Lonea şi cultural din Brănişca, care a orga­
apreciată, nu este încă dezvoltată altele in a căror activitate păpuşarii nizat un turneu metodic în cîteva
pe măsura cerinţelor şi necesităţi­ nici nu sînt amintiţi. localităţi din raionul Ilia cu forma­

lor din regiunea noastră. In ce priveşte calitatea artistică a ţia de păpuşari, poate constitui un (d iu r n i a PENTRU 24 ORE
spectacolelor, colective ca acele ale exemplu demn de urmat. In cadrul
Conducerile cluburilor, ale case­ caselor do cultură din Sebeş şi Alba acestui turneu, după spectacolele pre­ 10 IANUARIE 1963 Vreme umedă cu cerul mal mult
lor de cultură, căminelor culturale Iulia, ale cluburilor din Teiuş şi Deva, zentate, au fost organizate discuţii DEVA: Omul de lingă tine acoperit. Vor cădea precipitaţii, la
şi şcolilor nu se preocupă in sufi­ ale căminelor culturale din Geoagiu despre felul cum se organizează o — cinematograful „Patria început sub formă de ploaie, apoi
cientă măsură de constituirea colec­ şi Brănişca, au reuşit să se ridice formaţie de păpuşari, despre eficaci­ HUNEDOARA: Destăinuiri — sub formă de lapoviţă şi ninsoare.
tivelor de păpuşari. In al ll-lea Fes­ la un nivel corespunzător. Calitatea tatea şi calitatea artistică a specta­ cinematograful „Victoria“; Temperatura fn scădere: ziua tntre
tival bienal „I. L. Caragiale“, din spe< lacolelor rămîne însă o problemă colelor prezentate. SIMERIA: Dacă ţii la mine 3 şl —3 grade, iar noaptea între 0
1960, în Festivalul regional de tea­ căreia trebuie să i se acorde o alon- — cinematograful „I. Pinti- şi —5 grade. Vînt potrivit cu inten­
tru „Aniversarea Republicii“, din !;e mai mare. In acest scop este ne­ Am arătat cîteva probleme legate lie“: PETROŞANI: Hamlet — sificări din sectorul vestic.
1961, în cel de-al , lll-lea Festival cesară preocuparea pentru ridicarea de arta păpuşerească din regiunea cinematograful „Al. Sahta“;
„I. L. Caragiale“ din 1962, arta pă- nivelului rle cultură artistică a in­ noastră. Conducerile unităţilor cul­ Preşedintele centru înaintaş PENTRU URMĂTOARELE
puşerească a fost slab reprezentată. structorilor. Penlrii aceasta, Teatrul turale vor trebui să depună pe viitor — cinematograful „7 Noiem­ 3 ZILE
La nici lin concurs numărul forma­ de stat de păpuşi din Alba Iulia va interesul cuvenit şi în această direc­
ţiilor de acest gen nu a fost mai trebui să-şi propună realizarea unor ţie pentru ca In scurtă vreme să se Vremea se răceşte treptat, cu
mare de 25. Evident, faţă de cele 500 acţiuni menite să mărească numărul obţină succesele dorite, de care se cerul variabil.
de unităţi din cadrul aşezămintelor iubitorilor de artă păpuşărească, să vor bucura înainte de toate copiii
culturale şi cele citeva zeci de clu­ oamenilor muncii.

buri ale sindicatelor, numărul for­ se preocupe rle pregătirea acestora. ERNEST USKAR

maţiilor de păpuşari este mult prea Această instituţie trebuie să contri­ metodist principal la Casa Pe vîrful Suhard, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară.
(Foto Agerpres: A. TRANDAFIRESCU)
mic. buie în mod hotărit, substanţial, ia regională a creaţiei populare

ELEVILOR — TEMEINICE CUNOŞTINŢE cadrelor didactice ce predau Ribiţa, raionul Brad, fără apro­ Feneş, Galda de Jos, cărora sfa­
obiectul „Agricultura“ este mai barea secţiei de invăţămînt a turile populare comunale nu
mare de şase, ele vor trebui or­ sfatului popular raional, orele le-au asigurat pentru efectuarea

DE AGRICULTURĂ ! ganizate numai cu acestea, se­ de agricultură au fost reparti­ lucrărilor practice terenuri co­

parat de profesorii ce predau zate unei absolvente de şcoală respunzătoare ca suprafaţă şi
ale specialităţi, iar acolo unde medie, primită de curînd în în- calitate, în majoritatea cazuri­

numărul cadrelor didactice ti­ văţămlnt, deşi directorul şcolii, lor acestea, afiindu-se la dis­

încheierea colectivizării agri­ majoritatea profesorilor se stră­ şi mai ales scopul pe care-1 ur­ tive ale sfaturilor populare din ni intite este mai mic, cercurile învăţător, a urmat cursurile de tanţe prea mari de şcoală. Pină
culturii şi întărirea econom ico- duiesc să transmită elevilor cu­ măreşte in şcoală — realizarea Gurasada, Zam, Bertheiot, Pe- pedagogice se vor organiza Îm­ perfecţionare. La şcolile aminti­ în prezent nici una dintre şco­
organizatorică a gospodăriilor
colective, creşterea producţiei la noştinţe temeinice de agricultu­ strinsei legături Intre teorie şi treşti, Miercurea, Mihalţ, Vinţul preună cu profesorii de ştiinţe te şi unde mai există o aseme­ lile din raza oraşului regional
toate culturile, cer să se acorde ră. să-i familiarizeze cu cele mai practică — in şcolile din regiune de Jos, Tăuţi şi altele. naturale. nea stare de lucruri vor trebui Hunedoara nu dispune de teren
atenţie deosebita pregătirii vii­ eficace metode de cultura plan­ s-a acordat o atenţie deosebită luate măsuri chiar pe parcursul experimental corespunzător. De
torilor lucrători din domeniul telor. In acest sens, ei acordă o organizării practicii agricole con­ Şcolile primesc un ajutor sub­ In cercurile pedagogice ale ca­ anului şcolar pentru înlăturarea asemenea, loturi experimentale
agriculturii — astăzi incă elevi deosebită atenţ'e pregătirii şi or­ tinue. stanţial din partea inginerilor drelor ce predau „Agricultura“ lipsurilor privind Încadrarea necorespunzătoare ca suprafaţă
pe băncile şcolii. In realizarea ganizării lecţiei printr-o studie­ agronomi din gospodăriile agri­ se vor prezenta referate, comu­ profesorilor la obiectul „Agri­ există şi la Balşa, Sibişel ş.a.
acestei sarcini, un rol de seamă re temeinică a materialului de Secţiile de Invăţămînt ale sfa­ cole de stat şi colective, de la nicări, lecţii practice legate de cultura“.
revine şcolilor săteşti de cultu­ predat şi prin legarea acestui turilor populare raionale şi oră­ consiliile agricole raionale, fie obiectul respectiv şi se vor invi­ Trebuie să arătăm că incă Ia
ră generală care transmit tine­ şeneşti, conducerile şcolilor, au prin dotarea lor cu seminţe şi ta agronomi şi alţi specialişti Apoi, mai sint In regiune şcoli numeroase şcoli lecţiile de agri­
retului cunoştinţe şi deprinderi material în mod permanent de dovedit o justă orientare orga- îngrăşăminte pentru lotul expe­ din agricultură care să expună unde profesorii de agricultură cultură nu sînt Însoţite de ma­
viaţa practică, de realizările din nizind practica continuă in pe­ rimental, fie prin consultaţii teh­ şi să clarifice problemele cele nu s-au îngrijit suficient de terial didactic. Este drept că
legate nemijlocit de munca in cadru! gospodăriilor agricole co­ rioada de virf a muncilor agri­ nice date cadrelor didactice în mai impoitante prevăzute de buna organizare a practicii ele­ acesta este încă insuficient faţă
agricultu ră. lective şi de stat. Lecţiile teo­ cole de toamnă. Ca urmare, ele­ privinţa organizării muncii pe programă. De asemenea, in ca­ vilor, antrenindu-i la efectuarea de necesităţi, Insă cadrele didac­
retice sint urmate de vizite la vii au avut prilejul să participe loturile demonstrative, practicii drul acestora vor trebui discu­ unui număr restrins de lucrări. tice care predau „Agricultura“
Studierea, incepind din acest aceste unităţi unde elevii au po­ la lucrări variate ca de exem­ continue etc. Aşa este cazul şcolilor de 8 ani au datoria de a procura acest
an, a obiectului „Agricultura“ de sibilitatea să cunoască procesul plu : recoltatul legumelor şi se­ tate orice alte aspecte legate de de la Oarda de Jos, Hăpria, rAm- material, de a-1 confecţiona, din
către elevii claselor V—Vil de de producţie mecanizat, diferite lecţionarea lor, recoltatul po­ In raioanele Alba şi Sebeş, la predarea agriculturii în şcolile poiţa etc., ai căror elevi au par­ resurse locale.
la şcolile de cultură generală din unelte moderne (plugul de fier rumbului şi a sfeclei de zahăr, indicaţia comitetelor raionale de raionului, dificultăţile întimpi- ticipat în perioada de practică
mediul rural familiarizează ele­ cu mai multe brăzdare, coasa culesul viilor şi vinlficarea stru­ partid, consiliile agricole raio­ nate, lipsurile semnalate etc., continuă numai la recoltatul Deficienţe ca acele semnalate
vii cu cVe mai înaintate metode mecanică, combina ş.a.) şi avan­ gurilor, insilozarea porumbului, nale şi secţiile de invăţămînt au precum şi propunerile pentru cartofilor sau fructelor. mai sus există şi la alte şcoli.
de cultivare a plantelor şi creş­ tajul pe care-1 prezintă ele în au efectuat, de asemenea, probe luat măsura ca, periodic, ingi­ buna desfăşurare a predării Conducerile acestora, cadrele di­
tere a animalelor, fiind in ace­ comparaţie cu cele ce se folo­ de sol etc. nerii agronomi să facă expuneri acestui obiect de invăţămînt. Alte şcoli, ca acele de 8 ani dactice care predau obiectul
laşi timp un important sprijin seau In gospodăriile individuale. din Intregalde, Feneş, Meteş, „Agricultura“, vor trebui să de­
în munca educativă. S-a pus un accent deosebit pe Exemple pozitive in acest sens in faţa cadrelor didactice care Cu toate rezultatele obţinute Topliţa şi altele, situate in re­ pună eforturi susţinute pentru
latura intuitivă a invăţămîntu- pot fi date şcolile de 8 ani din predau obiectul „Agricultura“, in organizarea şi predarea obiec­ giune muntoasă, nu şi-au axat înlăturarea lor cit mai grabnică.
Pentru asigurarea unei repar­ lui, prezentindu-se elevilor in Brănişca, Dobra, Rişculiţa, To- pe anumite teme de specialita­ tului „Agricultura“, s-au mani­ activităţile pe specificul locali­
tizări raţionale a lecţiilor de teşti, Sălaşul Superior, Şard, te şi privind noutăţile în agri­ festat o serie de deficienţe. Ast­ tăţii, în sensul că nu au pus Printr-o muncă plină de răs­
agricultură, cit şi pentru o asi­ cadrul desfăşurării lecţiilor un Ighiu, Mihalţ, Galda de Jos etc. cultură. In raionul Sebeş, secţia fel, unele secţii de învătămint accentul pe pomicultură, îngri­ pundere, prin respectarea cu
milare mai temeinică de către variat şi oogat material intui­ de Invăţămînt şi Consiliul agri­ ale sfaturilor populare raionale jirea şi creşterea animalelor etc. stricteţe a indicaţiilor progra­
elevi a cunoştinţelor predate, tiv, urmat de demonstraţii şi lu­ Pentru efectuarea lucrărilor şi orăşeneşti s-au orientat gre­ Şi mai rău este că unele şcoli, melor şcolare în organizarea şi
conducerile şcolilor, in strinsă crări de laborator. Aşa lucrează practice săptămînale, multe co­ col raional au organizat un in­ ca acele din Peştişul Mare, Ghe­ desfăşurarea lecţiilor teoretice şi
colaborare cu profesorii de spe­ profesorii Valeria Jidavu din mitete executive ale sfaturilor structaj de orientare metodică şi şit la încadrarea catedrelor de lar, Topliţa, n-au asigurat in de activităţi practice, vom asi­
populare comunale au pus la practică pentru cadrele didacti­ agricultură. Secţia de invăţămînt gura elevilor temeinice cunoştin­
cialitate, conform indicaţiilor Romos. Köhler Elisabeta din dispoziţia şcolilor terenuri expe­ ce care n-au participat la cursul a oraşului regional Hunedoara, perioada de toamnă, prima eta­ ţe necesare agriculturii noastre
ministerului, au fixat in orar Vinerea, raionul Orăştie, Circo rimentale corespunzătoare din de perfecţionare organizat în de pildă, a dat orele de agricul­ pă a practioii de două săptă- socialiste, in plină Înflorire.
obiectul „Agricultura“ la inter­ Ghenadie — 'Aipoldul de Sus, ra­ punct de vedere al suprafeţei şi vară la Staţiunea experimentală mlni cu elevii clasei a VT-a pen­ Aceasta este o sarcină de mare
ionul Sebeş, Câta Letiţia — Te- — Geoagiu. Recomandăm ca ast­ tură în completare de catedră tru efectuarea semănatului şi re­ răspundere pentru şcoală, pen­
vale de 1-2 zile, iar orele de 1inc, Marcu Nicolae - Peştişul calităţii solului. Aceste terenuri fel de expuneri şi instructaje profesorilor de la şcoli'le de 8 coltatului unor legume, planta­ tru învăţătorii şi profesorii ei.
lucrări practice au fost fixate Mare, oraşul regional Hunedoara se aTlă in apropierea şcolii sau de orientare metodică, să se or­ ani din Ghelar şl Alun. La fel rea pomilor, recoltatul fructe­
lntr-o singură zi şi anume tn şi mulţi alţii. localităţii, scutind elevii de de­ ganizeze la toate raioanele, cu a procedat şl secţia de Invăţă- lor etc. V. BRlNDUŞA
continuarea orelor de „Agricul­ plasări la distanţe mari. O gri­ prilejul cercurilor pedagogice. mlnit' a Sfatului popular raional Inspector metodist
tură". 'Avind tn vedere caracterul jă deosebită in această direcţie Haţeg cind a repartizat orele de Există şcoli, ca acele din Am- la secţia de invăţămînt
au m&niîbştat comitetele execu­ In ceea ce priveşte cercurile agricultură la şcoala de 8 ani poiţa, Bărăbanţ, Benic, Oricău,
In predarea lecţiilor teoretice, aplicativ al studiului agriculturii pedagogice, acolo unde numărul din Pui; La Şcoala de 8 ani diri a Sfatului popular regional