Page 22 - 1963-01

' 500
In cenţi* c I Iei organizaţiilor ele par
educarea comunistă a tinerei generaţii
(Urmare din pag. l-a)
heretul asupra cărţilor pe care
doreşte să le găsească în stan­
durile cu vlnzare care se orga­
nizează în incinta minei.
In munca de. educaţie,
forme şi metode cîf mai
variate
Tndrumînd zi de zi activitatea
organizaţiilor U.T.M.; organele şi
organizaţiile de partid au acor­
dat atenţia corespunzătoare
muncii de educare a tinere­
tului în spiritul atitudinii
socialiste faţă de muncă, com­
baterii indisciplinei şi altor
manifestări înapoiate. Unii ti­
neri care n-au cunoscut
exploatarea capitalistă, n-au
simţit greutăţile din pri­
mii ani ai construcţiei socialiste,
care s-au bucurat de la începu­
tul intrării lor în câmpul mun­
cii de marile drepturi şi liber­
tăţi care sînt asigurate astăzi
celor ce muncesc, sînt oarecum
înclinaţi să privească cu uşurin­
ţă disciplina muncitorească, da­
toria- de a munci şi lupta cu
toată pasiunea pentru îndepli­
nirea ireproşabilă a sarcinilor de
plan.
Pornind de la această realita­
te, comitetul orăşenesc de partid
a indicat organizaţiilor de partid
şi de U.T.M. ca in munca de
educaţie a tineretului in spiri­
tul disciplinei faţă de muncă
să folosească forme şi metode
cit mai eficace. Astfel, s-au or­
ganizat întilniri intre tineri şi
muncitori vivstnici, care au ară­
tat tinerilor, prin exemplele
vieţii grele care au dus-o în
trecut muncitorii, însemnătatea
deosebită a marilor realizări şi
drepturi de care se bucură as­
tăzi oamenii muncii, datoria de
a munci cu abnegaţie pentru
dezvoltarea acestor realizări.
Aceste întilniri contribuie foarte
mult la întărirea disciplinei în
rînduri le tineretului, la cultiva­ importanţă deosebită organiză­ orăşenesc de partid şi a anali­ priu al Uzinei de reparat utilaj
rea în rîndurile lui a mindriei
ce muncitori, de constructori
conştienţi ai noii societăţi. Pe
' lingă această formă, organizaţiile
U.T.M. folosesc tot mai mult
punerea in discuţia colectivului
a cazurilor de abatere de la dis­
ciplina în muncă, criţicaa-ea
acestor stări negative de lucruri
la cele peşte 350 posturi utemiste
de control, ia gazetele de pere­
te. staţiile de radioficare şi ra­
dioamplificare.
Este interesant de relatat cum
a procedat in această privinţă
comitetul U.T.M. de la E.M. Vul­
can, !a indicaţia comitetului de
1 paPfi-cU La această mină, tinerii
muncitori Ioan Mogoş, de la
sectorul rambleu, Vasile Pistol,
de la sectorul IV, Ioan Stoica,
de la sectorul VI, Andrei Pîrvu-
lescu, de la sectorul VIII, obiş­
nuiau ca uneori să încalce dis­
ciplina, să aibă o comportare
ne.justă în societate. Comitetul
U.T.M, a luat măsuri pentru pu­
nerea abaterilor acestor tineri
în discuţia muncitorilor. Apoi
comitetul U.T.M. a întocmit o
expunere despre felul cum tre­
buie un tînă-r muncitor să-şi
gospodărească salariul şi să se
comporte, material care a fost
Ştiri din ţările socialiste
Metode noi aplicate în uzineîe
siderurgice sovietice
Uzinele siderurgice din Uniunea
Sovietică obţin suplimentar sute de
mii de tone de oţel, apllcind o nouă
metodă de încărcare a vetrelor cup­
toarelor Martin pusă la punct de
oameni de ştiinţă şl specialişti din
Kazahstan.
Esenţa noii metode constă In aceea
că In timpul reparaţiei planificate a
cuptorului Martin, vatra acestuia se
aşterne cu 1-3 straturi groase Iu
Ioc de 22-23 de straturi cum se prac­ ore se face acum în 2-3 ore, aşa-
tică de obicei.
Datorită noii metode, la uzina si­
derurgică din Temir-Tau durata re-
Pem pe electrice
c om an d ate de la d isfan}ă”~
produse de o uzină
din K irg h izia
Uzina electromecanică din oraşul
Os, situat în Kirghizia de sud, a
început să producă pompe electrice
comandate de la distanţă de staţii
automate. In această republică mun­
toasă, din Asia centrală, industria
constructoare de maşini a apărut ca
ramură Independentă, recent.
Din pufuri, avînd adtncimea de 60
de metri, pompele construite de uzi­
na din Os pot debita peste 100 m.c.
de apă pe oră.
Piesele pompelor sînt executate din
mase plastice — polietilenă şi polis-
tiren — ceea ce prelungeşte consi­
derabil durata lor de funcţionare.
Pompele automate vor fi folosite
Ia alimentarea cu apă a păşunilor,
fermelor zootehnice şi a întreprin­
derilor industriale din zonele de
pustiuri. Ele vor fi livrate republi­
cilor sovietice din Asia centrală şl
altor ţări de peste hotare;
DRUMUr SOCIntISMUim PAO. 3
prelucrat în adunările generale ret şi cei care întrunesc cele mai nomlce trasate de partid, In parti­
ale organizaţiilor U.T.M. De ase­ multe răspunsuri exacte sînt ciparea lui entuziastă la mân­
menea comitetul U.T.M. a fost premiaţi. Prin acest concurs se ca patriotică şi cultural-educa-
Îndrumat să cheme în faţa iul cuprinde o masă mult mai mare tivă de masă. La îndeplinirea
sau a birourilor organizaţiilor de tineri decît la concursurile pianului pe anul 1962 al Combi­
de bază tinerii care fac absen­ obişnuite „Cine ştie cîştigă". Ac­ natului carbonifer Valea Jiului
ţe nemotivate, Împreună cu nor- ţiuni interesante se organizează cu 10 zile mai devreme, depă­
matorii sectorului respectiv, care şi la joile de tineret din alte lo­ şirea productivităţii muncii cu
le arată acestora cit au pierdut calităţi. La Aninoasa s-au orga­ 0,6 la sută şi realizarea a peste
in urma absenţelor nemotivate. nizat concursuri „fulger“ pe te­ 15.100.000 lei economii supli­
Asemenea metode se aplică şi me educative c a : să cunoaştem mentare la preţul de cost, la în­
în cadrul unor organizaţii scriitorii noştri de seamă, com­ deplinirea înainte de termen a
U.T.M. de la E.M. Aninoasa, E.M. pozitorii etc. planului anual de către Termo­
Uri câni, Termocentrala Paroşeni. Măsurile stabilite de Comitetul centrala Paroşeni, „Viscoza“ Lu­
Este necesar, însă ca ele să fie orăşenesc de partid au dus la peni, industria locală, unităţile
intensificate îndeosebi la E. M. creşterea participării tineretu­ de transporturi auto şi ferovia­
Lupeni şi pe şantierele de con­ lui ia munca culturală de masă. re şi de către alte colective, ti­
strucţii, unde disciplina în mun­ pozitivă este în această privinţă neretul a adus o mare contribu­
că mai lasă de dorit din partea preocuparea organizaţiilor de ţie. Din rîndurile tineretului s-au
unor tineri. partid, sindicat şi U.T.M. de la ridicat noi fruntaşi în producţie
E. M. Uricani. Dacă in această ca Nicolae Onişor, de la E. M.
In {impui liber —aciivifăfi localitate, pînă acum cîteva luni Lupeni şi Clement Bîrluţ de la
cîf mai insfnicfive exista o singură formaţie de E. M. Lonea, şefi de brigadă ia
artişti amatori pe lingă club — abatajele frontale, Dumitru Ro­
Munca de educare comunistă taraful — în prezent activează man de la E. M. Aninoasa, care
a tineretului este o activitate 2 brigăzi artistice de agitaţie, recent a preluat conducerea li­
complexă, care trebuie să ţină o formaţie corală, o orchestră nei brigăzi rămase în urmă, Va­
pe de-oparte pasul cu cerinţele de tineret, una de muzicuţe, o sile Rotaru şi Ioan Cîşlaru, de
mari ridicate de mersul înainte echipă de dansuri şi un cerc de la E. M. Petrila, Nicolae Berea şi
în construcţia noii societăţi, iar acordeon pentru copii. A crescut Ioan Jula de la Termocentrala
pe de altă parte să ţină seama .în ultimul timp participarea ti­ Paroşeni şi mulţi alţii.
ae trasaturile tineretului, căruia neretului la activitatea culturală Tineretul din Valea Jiului a
ii plac lucrurile noi, interesante, de masă şi la Lonea, Petrila, colectat prin muncă patriotică
atractive. Ţinînd seamă de aces­ Lupeni. Trebuie menţionat de a- peste 3.000 tone de fier vechi
te cerinţe,' comitetul orăşenesc semenea faptul că în urma În­ pentru oţelăriile de la Hune­
de partid a acordat şi acordă o drumărilor date de comitetul doara şi pentru consumul pro­ Printre obiectivele sociale construite în anii regimului de democraţie-populară In ora­
şul Lupeni se numără şi noul spital. EI dispune de încăperi corespunzătoare, fiind dotat cu
aparaiaj moderni.
rii timpului liber al tineretului, zei făcute de către comitetul de minier Petroşani, a ajutat la în­ LN FOTOGRAFIE: Vedere exterioară a spitalului din Lupeni.
canalizării energiei lui spre lu­ partid al Institutului de mine frumuseţarea localităţilor şi la
cruri folositoare societăţii, ri­ asupra măsurilor ce trebuie lua­ eliberarea terenurilor pe care ur­
dicării nivelului lui politic şi te de comitetul U.T.M. şi Consi­ mează a fi construite locuinţe, Sărbătorirea fruntaşilor
ideologic. In acest an, comite­ liul Asociaţiei studenţilor pentru prestînd circa 400.000 ore de ira spirijlm iol
c u rsa n ţilo r
tul orăşenesc de partid a anali­ îmbunătăţirea muncii politice şi muncă patriotică.
In unităţile agricole din raloj
zat de două ori activitatea cul­ cultural-educative în rîndul stu­ Păşind în noul an de muncă, In anul trecut, colectiviştii din ridicate numeroase construcţii nul Ilia funcţionează 42 cercuri
satul Buituri, de pe raza oraşu­ zootehnice. de Invăţămînt agrozootehnic,
tural-educativă de masă, stabi­ denţilor, s-a reuşit să se orga­ în faţa organelor şi organizaţii­ lui regional Hunedoara, au ob­ frecventate de peste 2.000
ţinut rezultate frumoase în creş­ La obţinerea acestor succese, cursanţi.
lind măsuri pentru îmbunătăţi­ nizeze la institut un ansamblu lor de partid din Valea Jiului terea producţiei şi în dezvolta­ o contribuţie însemnată şi-au a-
rea sectorului zootehnic. Bună­ dus-o colectiviştii Aurel Opri- In vederea însuşirii temeinice
rea acestei munci din care o artistic care a prezentat recent stă sarcina de a mobiliza în oară, la grîu şi porumb au rea­ şan, Ion Ardeleanu, Gheorghe a cunoştinţelor predate la ace­
parte se referă direct la orga­ spectacole apreciate de oame­ continuare tineretul pentru ca, lizat cu 250 şi respectiv 800 Iîg. Oprişan, Terca Ileş, Ion Ghilea ste cercuri, In afară de planşe,
nizaţiile U.T.M. Aşa, de exemplu, nii muncii din Petroşani. S-au alături de oamenii muncii vîrst- boabe Ia hectar mai mult de­ şi Olimpia Popa. mulaje şl alte materiale didac­
cît în anul 1961. tice, prin grija Comitetului exe­
au fost stabilite măsuri pentru îmbunătăţit şi celelalte forme nici, să aducă o contribuţie spo­ in cinstea lor, . conducerea cutiv al Sfatului popular raio­
o mai bună organizare a joilor de educaţie a studenţilor, orga- rită Ia consolidarea şi dezvolta­ Pentru sporirea efectivului de gospodăriei a organizat Sntr-una nal şi a Consiliului agricol ra­
şi duminicilor de tineret prin nizîndu-se jurnale vorbite, seri rea succeselor obţinute în înde­ animale au fost procurate 55 din zilele trecute „Sărbătoarea ional, au fost difuzate cercuri­
vaci cu lapte şi 65 ovine. De a. fruntaşilor“, cu care ocazie U lor peste 400 diafilme şl 10 apa­
folosirea unor forme noi, pen­ de întrebări şi răspunsuri, seri plinirea planului şesenal. A- somenea, colectiviştii au înfiin­ s-a îrimîiiat drapelul de colec­ rate de proiecţie.
ţat şi o fermă de păsări. Pentru tivişti fruntaşi.
tru atragerea unui număr mai consacrate fruntaşilor la învăţă­ ceasta presupune asigurarea li­ GH. CIURLEA
mare de tineri ia activitatea tură. adăpostirea animalelor au fost ANGELA TTNGTTFWANU corespondent
nei conduceri permanente, de corespondentă
culturală de masă, pentru o lar­ Comitetul orăşenesc de partid, zi cu zi, de către organizaţiile
gă participare a tinerilor la organele şi organizaţiile de de partid a organizaţiilor U.T.M.,
sporturile de iarnă — schi, pa­ partid au dat şi dau organiza­ intensificarea educaţiei comunis­
tinaj, turism — sporturi cu tra­ ţiilor U.T.M. un sprijin perma­ te a tineretului, îndrumarea lui
diţie In Valea Jiului şi pentru nent în desfăşurarea principalei pentru a-şi însuşi tehnica nouă,
practicarea cărora sînt condiţii forme de ridicare a nivelului a-şi ridica calificarea profesio­ In Editura politică au apărut:
naturale optime. politic şi ideologic al tineretu­ nală la nivelul dezvoltării ba­ V. î. LENINî OPERE COMPLETE voi. 12
îndrumate de organizaţiile de lui — învăţămîntul.politio U.T.M. zei tehnice-materiale a econo­
partid, organizaţiile U.T.M. au Astfel, au fost luate măsuri pen­ miei noastre socialiste.
reuşit să îmbunătăţească sim­ tru recrutarea în acest an de In conducerea activităţii or­ Volumul cuprinde lucrările scrise de V. I. Lenin în perioada octom­
ţitor organizarea timpului liber învăţămînt a unui număr mai ganizaţiilor U.T.M., Comitetul brie 1S05 — aprilie 1906. In articol ul „Greva politică generală din Ru­
al tineretului. S-a trecut de la mare de membri şi candidaţi de orăşenesc de partid Petroşani va sia“ şi alte materiale, Lenin analizează probleme din perioada de
organiza.rea şablon a joilor şi partid ca propagandişti la cercu­ da o atenţie deosebită întăririi avînt a primei revoluţii burghezo- democratice din Rusia. Articolele SUB CUPOLA
duminicilor de tineret, cu o scurtă rile politice U.T.M. şi pentru disciplinei in muncă în rîndurile „Despre reorganizarea partidului“, „Revoluţia rusă şi sarcinile proleta­ cm c ului
conferinţă sau informare urmată ca aceştia să fie pregătiţi de tineretului, prin folosirea opi­ riatului“ şi altele, sînt consacrate problemelor legate de adoptarea
de dans, la acţiuni mai complexe, către cabinetul orăşenesc de niei de masă împotriva celor ca­ unor forme ale muncii de partid potrivite cu posibilităţile legale create De mal multe zile, Circul de
mai interesante, cu un con­ partid. In învăţământul politic re dovedesc o atitudine înapo­ Sn acea perioadă şi de pregătirea Congresului al IV-Iea (de unificare) Stat din Bucureşti a poposit in
ţinut mai begat. In oraşul Vul­ U.T.M. sînt cuprinşi în anul a- iată faţă de muncă şi avutul ob­ al P.M.S.D.R. Lucrările „Proletariatul şi ţărănimea", ,Revizuirea programu­ Petroşani. Seară ele seară, către
can, de pildă, la joile de tine­ cesta un însemnat număr de ti­ ştesc, cuprinderii în forme or­ lui agrar al partidului muncitoresc" şi alte materiale cuprinse tn acest locul unde acesta a fost insta­
ret se organizează concursuri neri. De asemenea, mulţi din­ ganizate de calificare şi ridica­ volum exprimă lînia revoluţionară marxistă în problema ţărănească şi lat, se îndreaptă numeroşi oa­
pronoclub, pe diferite teme ca : tre utemişti, în special tovarăşii re a calificării profesionale a u- combat greşeble teoretice ale men şevlcilor. meni ai mimeii dornici să asis­
marile realizări obţinute de po­ din conducerea organizaţiilor de nui număr mai mare de tineri,
porul nostru sub conducerea tineret sînt cunrlnşi în învăţă­ extinderii pronagandei tehnice, V. I. LENIN: DESPRE DEMOCRAŢIA te la spectacolele prezentate de
partidului în anii puterii popu­ mântul de partid.
măririi eficacităţii învăţământu­ SOCIALISTA SOVIETICA artiştii bucureşteni, să le aplau­
lare : Valea Jiului în trecut şi lîexulfafele sînf bune, lui politic U.T.M. şi atragerii în Culegerea cuprinde o serie de lucrări ale Iul V. I. Lenin în caro de măiestria, îndemlnarea, cu­
astăzi şi altele. Un asemenea mai mare măsură a tineretului el face o analiză teoretică fundamentată a dictaturii proletariatului şl rajul, In perioada 25 decembrie
a democraţiei socialiste, arătînd deosebirea radicală dintre democraţia
concurs se organizează în felul v o m milsfa să o b ţin e m Ia activităţi cuitural-educatîve. socialistă şi cea burgheză. 1962 — 2 ianuarie a.c., la spec­
următor: juriul stabileşte 10-12 a ife ie şi m ai fru m o a se In toate aceste domenii există ia In „Sarcinile imediate alo Pu terii Sovietice", cuvîntare rostită la tacolele circului au participat
întrebări şi cîte 3 răspunsuri la multe din organizaţiile noastre primul congres ai Internaţionalei Comuniste, în prelegerea „Despre stat“
şi alte materiale care se află in volum, Lenin demască cu toată hotă- circa 4,500 spectatori.
fiecare întrebare care sînt no­ îmbunătăţirea muncii de edu­ de nartid si tt.t .M. o exnerlentă rîrea ipocrizia democraţiei burgheze, scoate în evidenţă esenţa democra­
tate cu 1, X sau 2, din care bi­ care comunistă a tineretului s-a bună, pe care ccmife+ui orăşe­ ţiei socialiste, legătura indisolubilă dintre soviete şi popor, măreaţa Pentru elevii ce se află In va­
materializat in creşterea conţi, nesc de nartid a studiat-o sî o forţă mobilizatoare a democraţiei socialiste în conslrucţia socialismului.
neînţeles numai unul este exact, va studia în continuare cu agen­ canţă, Circul, de stat a prezentat
întrebările şi răspunsurile sînt
multiplicate şi difuzate tuturor nuă a aportului lui în îndeplini­ ţie, luind măsuri pentru gene­ programe speciale.
participanţilor Ia joia de tine­ rea şi depăşirea sarcinilor eco- ralizarea ei. j I. CRIŞAN
corespondent
Noi produse din apa mării Asisfenfă medicală
realizate în Bulgaria în saiela p o lo n e ze
O uzină de centrale telefonice automate In ultimul timp, întreprinderea Marx“ achiziţionează în fiecare an de In R. P. Polonă a fost ini­
„Cernomorski Solniti“ (Salinele Mării la „Cernomorski Solniti“ peste 900 ţială o campanie de asisten­
tone de leşie din care produce di­ ţă medicală pentru populaţia
la Sofia Negre) obţine o serie de noi produse verse articole, printre care pasta de rurală. In ultimul timp, 4.800
din apa de mare. Astfel, din leşiiie dinţi „Pomorin" şi preparatul „Poli- de medici din spitalele şi dis­
nainero]", foarte eficient în trata­ pensarele R. P. Polone, au
paraţiel a fost scurtată cu 80 de ore, La uzina de aparate cu curenţi slabi 4.500 metri patrafi, lungimea ei fiind rămase la extragerea sării, se obţine mentul afecţiunilor cavităţii bucale acordat asistenţă medicală la
ceea ce permite să se obţină supli­ din Sofia s-a început anul trecut de 140.metri, iar lungimea aripilor biclorură de magneziu, din care se şi gîtului, stomacului şi rinichilor. peste 264.000 de persoane, ceea
mentar la fiecare cuptor circa 1.000 construirea unei secţii de centrale laterale — de 30 metri. Constructorii extrage xilolitul, un înlocuitor al Apa de mare este o valoroasă mate­ ce reprezintă 80 la sută din
tone de oţel pe an. telefonice automate. După termina­ si-au luat angajamentul s-o termine parchetului. Plăcile de xilolit, foarte rie primă şi pentru producţia bro­ num.ărul oamenilor muncii din
rea lucrărilor de construcţie, aceasta in primul semestru al anului curent, trainice şi izolatoare mai bune decit mului, deoarece concentraţia săruri­ agricultură.
S-a redus considerabil şi timpul va deveni o uzină Independentă, ale cu 6 luni înainte de termen, iar lor de brom in această apă este de
de oprire a cuptoarelor Martin pen­ cărei produse vor trebui să satisfacă pinâ la sfîrşitui anului curent parchetul de stejar, sînt folosite larg 4-5 ori mai mare decit tn celelalte Echipele medicale şi-au luat
tot mai deplin necesităţile mereu legii din care se obţine brom Se stu­
tru reparaţiile curente. Dacă o repa­ crescinde de centrale telefonice au­ să asigure punerea parţială în func­ în construcţii. In 1962 s-au obţinut diază, de asemenea, posibilitatea de ca sarcină nu numai să con­
tomate şi utilaje telefonice. a se obţine oxid de magneziu, care
raţie capitală care dura In trecut 12 ţiune a uzinei. Zilnic se montează 14.500 metri pătraţi de plăci de xilo­ sulte bolnavii, ci, totodată, să
Clădirea în curs de construcţie are lit. are o largă aplicare în Industria chi­
şapte etaje. Ea ocupă o suprafaţă de aici numeroase maşini si instalaţii. studieze condiţiile de muncă
Fabrica de produse sodice „Kari- mică şi mai ales în producţia sub­
zlsele reparaţii mici au fost reduse din punct de vedere al secu­
Mecanizarea producţiei stanţelor ignifuge, la construirea fur­
de la 3-4 ore Ia 30-50 de minute. Ia fabrica de mobilă „Parat“ din Berlin nalelor etc. rităţii şi al igienei ei şl să in­
W SEBEE ~ ' u ^ ’* terneze de urgenţă în spitale
'' ' u -V-- ' cazurile grave.
şâssffiSisIffiW'i S x V' ,-, -
Recent, la Fabrica de mobila tapi­ cileva minute. Calculele efectuate au
sată „Parat" din Berlin au intrai in arătat că pe noile linii, durata de O realizare a chimîşfsfor
funcţiune două noi linii de producţie execuţie a unei canapele poate fi re­
in flux. La o asemenea linie in flux, dusă cu 107 minute, iar a unui scaun De mulţi ani, chimiştii din diferite din Cracovia au obţinut o „superto­
care este alcătuită din 10 mese de —- pină la 72 minute. De asemenea, ţări fac cercetări pentru a găsi un masină“, in compoziţia căreia can­
lucru, la fiecare 19 minute produsul la lapisarea garniturilor s-a renunţat procedeu care să le permită fie să titatea de sodă a fost limitată la mi­
se deplasează in mod automat de la la munca manuală. Astfel, de pildă, elimine, fie măcar să limiteze Ia mi­
o operaţie la operaţia următoare. In nimum cantitatea de sodă folosită în nimum — citeva procente la sută.
cazul cind o masă de lucru se defec­ acum cuiele nu mai sînt bătute cu producţia de „supertomasină“ (un tn-
tează, ea poate fi înlocuită in numai mina, ci cu ajutorul unui aparat, cu grăşăroînt pe bază de fosfaţi) şi să-l Datorită limitării la minimum a
aer comprimat. înlocuiască prin alţi compuşi mai
puţin costisitori şi mai uşor de ob­ cantităţii de sodă vor putea fi rea­
Uzina constructoare de maşini agricole ţinut. lizate economii în valoare de peste
din Budapesta Recent, cercetătorii ştiinţifici de 100 milioane zloţi. Pînă acum uzina,
Uzina constructoare de maşini a- curăţenia care domnesc în secţiile Ia Uzina de termofosfati „Bonarka" „Bonarka“ folosea tOO.OOO tone sodă
gricole din Budapesta este situată uzinei. Secţiile, magaziile, birourile, pentru a produce anual 300.000 tone
intr-un raion unde se aflau pe vre­ rampele de încărcare au fost con­ de Îngrăşăminte;
muri cele mai vechi aşezări de pe struite după un plan unic şi însăşi
Magistrala de cale ferată electrificată Moscova — Irkutsc are actualul teritoriu al capitalei ungare, aspectul lor Impune ordine şi cu­ Mecanizarea lucrărilor agwricole în R. P. Ucii•jF- aiă
o lungime de peste 5.000 km. Intre Moscova şi Baical circulă deja acolo unde povîrnisul lin al munţi­ răţenie.
numai trenuri electrice. lor Buda şi ramurile Pilisului coboară In cadrul măsurilor de întărire continuă economico-organlzatorlcă a
spre malul nisipos al Dunării. La această uzină a fost asamblat uniunilor agricole ale araţilor şi de transîormare a acestora in gospo­
IN FOTO? Un tren electric pe magistralii* primul excavator din Ungaria. Din dării de mare rentabilitate, în R. P. Mongolă se acordă o atenţie deose­
Primul lucru care te impresionea­ 1954, aici a început producţia de ma­ bită mecanizării producţiei agricole.
ză la această uzină este sobrietatea şini agricole. S-a începui cu 300 de
modernă a arhitecturii sale. Clădirea batoze, iar in prezent, uzina produce Una din aceste măsuri a tos! crearea staţiunilor de maşini pentru
mare a secţiei de asamblare se ar­ combine moderne de recoltat po­ creşterea animalelor. Tn anul 1982, cele 40 de astfel de staţiuni au de­
monizează perfect cu frumoasa clă­ rumbul. servit aproape 67 Ia sută din numărul uniunilor agricole ale ţării.
dire a administraţiei, cu porţile uzinei
finisate în piatră gaiben-roscată, cu Uzina constructoare de maşini a- In prezent uniunea agricolă „Hntftilmtrr“ dtn satul Dadei, alinam!
gricole din Budapesta nu este o în­ Hentel — una din gospodăriile fruntaşe ale t^ril _ no^edă de n’’« (0
tencuiala gpi-argintie strălucitoare, treprindere mare Este o uzină obiş­ autocamioane, 8 tractoare, 5 combine şi alle maşini şi mecanisme agri­
nuită, de mărime mijlocie, dar ea a cole.
întreaga construcţie se încadrează adus o importantă contribuţie Ia dez­
organia «u peisajul din jur. voltarea agriculturii socialiste a Un­ Numărul tractoarelor folosite anul trecut tn agricultura R. P. Mon­
gariei gole a crescut în comparaţie cu anul 1959 de 3,8 ori, al combinelor —*
Impresionează plăcut şl ordinea şi de 3 ori, Iar al autovehiculelor — de 2,5 ori.