Page 23 - 1963-01
P. 23
PAG 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 500
U L T IM E L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIM ELE ŞTIRI A U L T IM E L E ŞTIRI * ULTIME L E ŞT IR I Moscova —Havana cu „
¦i^ia»miai*3gaaaHniCTitEnBaAraaaijn3MgnBBB«iayMaMi»i}aaMgBj^^
HAVANA 8 (Agerpres). ste două oceane, oceanul Inghe- j
La Havana a sosit din Mosco ţat de Nord, si Oceanul Atlantic. !
va avionul „Tu-114” nr. 76.480. Aproape patru cincimi din tra- (
W lS m Prin această cursă a fost inau seu avionul Ie-a parcurs deasu- (
gurată linia de comunicaţie per pra apelor deschise. In timpul ^
manentă de călători dintre capi zborului avir nul a fost pilotat de \
talele U.R.S.S. şi Cubei. Avionul doi aviatori experimentaţi — N.
a parcurs di«tanţa de 10.900 km. Grunenişev .şi N. Toriţin. Nava
cu ceva mai mult de 12 ore. Iti- aeriană s-a ; Hat sub comanda
In Segăfură cu reglem entarea crizei H otârîriîe P len arei C .C . al P.C. Evoluţia nerariul noii linii aeriene inter cunoscutului aviator sovietic A.
naţionale transatlantice trece pe Vitkovskl.
din Marea Caraibilor din C e h o s lo v a c ia lui „Marte-1"
Scrisoarea comună sovieto- PRAGA 8 (Agerpres). — Comunist din Cehoslovacia şl secre MOSCOVA 8 (Agerpres). — Convocarea unei conferinţe
americană adresată lui U Thatit După cum anunţă CTK, Plenara Co tar al Comitetului Central al Parti TASS transmite : a şefiilor statelor african e
mitetului Central al Partidului Comu dului Comunist din Cehoslovacia a
NEW YORK 8 (Agerpres). — TASS preîntîmpinării primejdiei de război nist din Cehoslovacia, care a avut fost ales în funcţia de preşedinte al Fn perioada dintre 2 şi 8 ia CAIRO 8 (Agerpres). — Camerunului in R.A.U., conferinţa va
transmite : tvite în legătură cu această criză vor loc zilele acestea, a înfiinţai, pe baza Comisiei de conducere a agricultu nuarie s-au stabilit din nou le Toate ţările africane au hotărit în fi precedată de o consfătuire a mi
duce la reglementarea altor divergen recomandărilor Congresului al XII- rii. Secretar al Comisiei a fost ales gături radio cu staţia automată unanimitate să convoace o conferin niştrilor afacerilor externe ai ţărilor
Reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A. la te existente între ele şi la o slăbire lea al partidului, Comisia Comitetu Vaclav Svoboda. „Marte-1“. Legătura prin radio ţă a şefilor statelor africane Ia 23 africane. Data convocării ei nu a fost
O.N.U., au adresat secretarului gene generală a încordării care ar putea lui Central al Partidului Comunist cu staţia este constantă, infor mai 1963 in oraşul Addis Abbeba. încă stabilită.
rai al O.N.U., U Thant, o scrisoare in menţine primejdia de război. din Cehoslovacia şi a guvernului pen Plenara a adoptat componenta Co maţiile telemetrice se recepţio După cum a declarat ambasadorul
care, din însărcinarea guvernelor res tru conducerea agriculturii. misiei Comitetului Central al Partidu nează în condiţii optime.
pective, i-au adus mulţumiri pentru e- Scrisoarea a fost semnată de V. V. Jiri Hendrych, membru al Prezidiu lui Comunist din Cehoslovacia şi a In preajma deschiderii literarilor
forturile depuse In scopul preîntîm- Kuznetov, prim locţiitor al ministru lui Comitetului Central al Partidului guvernului pentru conducerea agri La 9 ianuarie, ora 8 dimineaţa, Congresului S.U.A.
pinarii primejdiei grave pentru pa lui afacerilor externe al U.R.S.S., şl (ora Moscovei), staţia va avea
ce care a existat nu de mult în re de Adlay Stevenson, reprezentantul culturii. următoarele coordonate astrono
giunea Mării Caraibilor. permanent al S.U.A. la O.N.U., care mice : ascensiunea dreaptă —
au dus tratative la New York în pro Proteste împotriva boicotării 6h23\ declinaţia —38 grade 22’. WASHINGTON 8 (Agerpres). — cană. Proiectul preşedintelui Kenne-
In scrisoare se arată că deşi gu blemele situaţiei din regiunea Mării La această dată distanţa între La 9 ianuarie încep ia Washing dy este sprijinit de puternice cercuri
vernele U.R.S.S. şi S.U.A. nu au pu Caraibilor. preşedintelui Senatului francez staţia „Marte-1“ şi Pămînt va fi ton lucrările celui de-al 88-lea Con de afaceri din S.U.A. printre care
tut să rezolve toate problemele ivite de 28.563.000 km. gres a] Statelor Unite. Componenta Camera de Comerţ, Comitetul pentru
în legătură cu aceasta, ele consideră După înmînarea oficială a scriso PARIS 8 (Agerpres). — lui trecut. Din răzbunare preşedintele celor două Camere ale sale este în dezvoltarea economică, precum şi de
totuşi că avînd în vedere înţelege rii comune. V. V. Kuznetov a comu La primăria oraşului Cahors, De a pornit împotriva lui G. Monnervil In a freia săpfămînă principal rezultatul alegerilor legis ministrul comerţului, L. Hodges, ca
rea cu privire la reglementarea a- nicat ziariştilor conţinutul acesteia. partamentul Lot, a avut Ioc o adu le un adevărat „război rece“ pentru lative din 6 noiembrie anul trecut re, se arată Intr-un articol publicat
cestei crize Ia care au ajuns şi pro El a subliniat că guvernul sovietic, nare a reprezentanţilor a 18 partide n-I înlătura din funcţia de preşedin de grevă care au asigurat partidului democrat In „New York Herald Tribune“, „este
gresul realizat în înfăptuirea acestei promovînd cu consecventă linia co politice de stînga şi organizaţii de te al Senatului. o majoritate netă atît în Camera Re un fost conducător al industriei tex
înţelegeri, în prezent nu mai este ne existentei paşnice a statelor cu sis mocratice din departamentul Lot, care NEW YORK 8 (Agerpres). — prezentanţilor, — 259 democraţi fată tile şi unul din membrii Cabinetului
cesar ca acest punct să continue să teme sociale diferite, va depune şi în au protestat cu hotărire împotriva boi Condamnind atitudinea inadmisibi Eforturile autorităţilor federale ale de 176 republicani, cît şi în Senat cu cele mal puternice legături cu lu
fie în alentia Consiliului de Securi viitor toate eforturile pentru norma cotului Ia care este supus preşedin lă a şefului statului fată de preşe S.U.A. în vederea reglementării gre 69 de democraţi faţă de 32 republi mea de afaceri".
tate. lizarea continuă a situaţiei din re tele Senatului Gaston Monnerville de dintele Senatului participanţii ia adu vei docherilor de pe coasta de est a cani.
giunea Mării Caraibilor, pentru re preşedintele de Gaulle şi de alte per nare au subliniat că comportarea lui Statelor Unite, care a intrat în cea Dar, după cum subliniază cores Adversarii proiectului de lege pre
In scrisoarea comună guvernele zolvarea cit mai rapidă a celorlalte sonalităţi suspuse ale regimului pu de Gaulle şi a miniştrilor lui demon de-a treia săptămînâ au eşuat din pondentul agenţiei France Presse, bă zidenţial atrag atenţia asupra faptului
U.R.S.S. şi S.U.A. îşi exprimă speran probleme internaţionale în interesul terii personale. strează tuturor republicanilor ce pri nou la 7 ianuarie. tăliile cele mai mari şi îndeosebi ce că ei va agrava şl mai mult deficitul
mejdie planează deasupra instituţiilor te pentru constituirea diferitelor co bugetar provocînd o reducere a veni
Generalul de Gaulle nu se poate si libertăţilor democratice... După ce a participat la două înfîl- turilor cu încă zece miliarde dolari,
ţa că acţiunile întreprinse în scopul întăririi păcii generale. împăca cu faptul că preşedintele Se In rezoluţia adoptată de partici niri separate ale reprezentanţilor ar misii ale Congresului, nu se vor da In timp ce cheltuielile prevăzute de
natului, a doua personalitate a statu panţii la adunare se arată că o ase matorilor şi sindicatului docherilor, intre democraţi şi republicani ci, în viitorul buget (din cauza sporirii alo
tul, după preşedintele republicii, a menea nesocotire a tradiţiilor repu Wiliard Wirtz, ministrul muncii al primul rînd, chiar în sinul partidu caţiilor militare) vor fi încă şl mal
Conferinţa internaţională a partizanilor condamnat cu hotărire proiectul anti blicane şi a drepturilor inalienabile S.U.A. a declarat : „intilnirile au fost lui democrat, între partizanii unei mari.
dezarmării nuoleare şi-a încheiat lucrările democratic de reformă o constituţiei, ale opoziţiei „este fără precedent in descurajante şi nu au marcat nici politici mai moderate şi grupul ultra- După cum reiese din ziarul „New
care a fost aprobat în cadrul refe istoria omenirii". Fa este însoţită de cel mai mic progres". York Herald Tribune“, acest proiect
LONDRA 8 (Agerpres). — TASS Conferinţa a pregătit un proiect de rendumului din 25 octombrie a anu- proiecte periculoase care urmăresc reactionarilor, constituit in special de lege va provoca o luptă lndîrjită
transmite : declaraţie cu privire la principiile si limitarea drepturilor cetăţenilor. 4 0 .0 0 0 de şorraeri din reprezentanţii statelor sudice. al cărei deznodămînt este încă deo
scopurile acestei confederaţii în care fra Liverpool camdată greu de prevăzut, deoarece el
La 7 ianuarie, în oraşul Oxford s-a se arată că organizaţiile care fac Un fascist notoria-deputat în Bundestag Prima acţiune a noului Congres va lntîmpina opoziţia acerbă a ace
încheiat conferinţa internaţională a parte din confederaţia internaţională LONDRA 8 (Agerpres). va fi stabilirea componentei Comi lor cercuri de afaceri care nu vor
partizanilor dezarmării nucleare, con trebuie să lupte activ pentru dezar BERLIN 8 (Agerpres). — sul de la Nürnberg al criminalilor In oraşul Liverpool, constată zia siei pentru regulamente al cărui rol beneficia de avantagiile pe eare Ie
vocată de Federaţia europeană îm marea generală şi totală, împotriva de război nazişti. rul „Daily Herald“ există in momen este foarte important, ea stabilind oferă.
potriva înarmării atomice. La confe producţiei, experienţelor, stocării şi După cum anunţă agenţia ADN, în tul de faţă aproximativ 40.000 de şo care proiecte de legi intră şi eare
rinţă a fost ales Comitetul permanent folosirii armei nucleare, împotriva ba componenta Bundestagului de la Bonn Probabil, ţinindu-se seama de aces meri şi problema şomajului — îm O altă chestiune care cu siguranţă
al cărui scop este crearea unei con zelor nucleare, împotriva participării din partea Uniunii creştin-sociale a te „merite“, Iui Frauendorfer, i s-a potriva căreia pînă acum nu au fost nu în dezbatere. va prilejui dezbateri tot atît de în-
federaţii internaţionale a diferitelor ţărilor lor Ia uniuni nucleare. intrat Max Frauendorfer. Max Frauen- acordat posibilitatea de a ocupa un adoptate măsuri concrete, constituie Se prevede că, fn special în prima dîrjite în Senat va fl aaeea cu pri
organizaţii care luptă pentru pace. dorfer a candidat încă în anul 1958 fotoliu de deputat al Bundestagului o serioasă sursă de îngrijorare pen vire la înlăturarea practicii cunoscu
la alegerile pentru landtagul din Ba sa perioadă de activitate, Congresul te sub numele de „filibuster“. Esfe
tru autorităţile locale. va fi dominat de probleme economi vorba de sistemul care permite ori
varia. Insă, protestele hotărite ale din R.F.G. ce, ilustrînd îngrijorarea care dom-
opiniei publice din Germania occi neşle în S.U.A, în legătură cu deze
chilibru] bugetar şi cu deficitul cro
Tratative anglo-vest-germane nic al balanţei de plăţi, neînţelege cărui senator să acapareze tribuna
rile care se manifestă şi pe pianul vorbind un timp nesflrşit de ore,
dentală l-au fortat să-si retragă can
LONDRA 8 (Agerpres). — Londra se acordă o mare însemnă didatura. Aceste proteste au fost de Sifuafia din Peru se m snfine încordată comerţului exterior cu partenerii chiar zile Întregi, pentru a împiedi
La 7 ianuarie au început Ia Lon tate convorbirilor cu Schroder întru- terminate, pe bună dreptate, de cu
dra tratativele dintre ministrul Afa cit spre sfîrşitul acestei luni ministrul noaşterea activităţii acestui fascist vest-europeni ai S.U.A. ca adoptarea vreunei legi.
cerilor Externe al R. F. Germane de externe vest-german îl va însoţi notoriu care, în anul Î933 era aghio
Schroder pe de o parte şi ministiul pe Adenauer Ia Paris la tratativele tantul personal al lui Himler. intrînd Preşedintele intenţionează — aşa In cursul acestei luni, preşedintele
Afacerilor Externe al Angliei lordul cu reprezentanţii guvernului francez. LIMA 8 (Agerpres). se înapoieze la lucru fiind declaraţi cum s-a mai anuntat — să prezinte Kennedy va adresa congresului o se
Home şi lordul sigiliului privat, Heath, Pînă Ia călătoria în Franţa. Schroder în rînduriie SS-ului. el a urcat cu re
principalul negociator englez la tra va mai avea o serie de întrevederi Agenţiile occidentale de presă „mobilizaţi“ în virtutea legilor pri un proiect de lege prevâzînd redu rie de mesagii dintre care primul şi
tativele de Ia Bruxelles privind ade cu ministrul afacerilor externe al peziciune pe scara ierarhică, ajun- anunţă că in to‘ cursul zilei . de 7 vind „starea de asediu“. Agenţia cerea impozitelor pentru cercurile de cel mal important este mesajul la
rarea Angliei la Piaţa comună. Italiei, Piccioni şi cu locţiitorul mi Ianuarie politia peruviană, actionînd U.P.I. transmite, do asemenea, că in afaceri si marile corporaţii ca un starea Uniunii, definind liniile gene
Comentînd aceste tratative cores nistrului afacerilor externe al Bel gînd unul din funcţionarii superiori în virtutea „stării de asediu“ a diferite oraşe au avut loc ciocniri miilor, spun susţinătorii acestei mă rale ale politicii administraţiei pe a-
pondentul din Londra al agenţiei As giei. H. Fayat. Englezii speră că ai partidului nazist. continuat percheziţiile şi arestările între politie şi demonstranţi.
sociated Press, scrie că ele au loc Schroder, pe al cărui spriiin contea în rînduriie a numeroşi fruntaşi po suri, de a stimula economia amerl- nui 1963.
într-un moment cînd lumea afacerilor ză în problema aderării Angliei Ia Fiind în timpul războiului ataşai
şi cercurile industriale engleze nu Piaţa comună, va juca rolul de in litici, sipdicali. oameni de artă şi E v e n im e n te le din K a ta n g a
mai poate suporta atmosfera de nesi pe lingă guvernatorul generai al Po cultură cunoscuţi pentru vederile
guranţă în legătură cu intrarea An termediar pe lingă viitorii parteneri loniei ocupate el a condus operaţiu lor progresiste. Potrivit agenţiei As
gliei în Piaţa comună. Aşadar vizita de discuţii nile de trimitere la muncă fortată a
lui Schroder deschide noua serie de sociated Press, deşi autorităţile nu ELISABETHVILLE 8 (Agerpres). dea răgaz pentru a-şi regrupa tor O.N.U. vor continua operaţiunile
tratative diplomatice şi a manevre polonezilor în Germania. Numele lui au indicat numărul persoanelor are Agenţia Associated Press relatează tele armate in vederea continuării militare în Katanga" înlrudt C.hom-
lor care vor trebui în cele din urmă Frauendorfer a fost citat şi la proce- state, s-a aflat că numai la baza ae că Chombe se pregăteşte pentru a operaţiunilor militare împotriva for be nu manifestă o reală dorinţă de
să răspundă Ia întrebarea: va intra riană Las Palmas sini deţinute 685 se reîntoarce curînd la Elisabeth- ţelor O.N.U. a duce tratative“.
„ F o 'a ris“ şi „vidul“ înarm ării de persoane. ville unde ar dori să se intilnească
sau nu Anglia in Piaţa comună ? La n u cleare a Angliei cu ceea ce el denumeşte „o persoană După cum se ştie, Chombe a or Aceeaşi agenţie anunţă că O.N.U.
Potrivit unei ştiri a agenţiei As din comandamentul G N.U. neimpli- donat jandarmeriei să atace forţele a dat publicităţii o declaraţie prin
sociated Press, guvernul S.U.A. ur cetă în recentele operaţiuni milita O.N.U. pe drumul spre Kolwezi. El care condamna ameninţarea lui
măreşte cu interes desfăşurarea si re“. După cum relatează aceeaşi continuă de asemenea, să instige Chombe cu distrugerea economică a
tuaţiei din Peru şi măsurile repre agenţie, s-a pus Ia dispoziţia lui populaţia katangheză Ia acţiuni îm Katangăi folosind tactica „pămînlu-
sive luate de junta militară peru Chombe un a'don special pentru a-l potriva forţelor O.N.U. Totodată lui pîrjolit“.
viana pentru a face fată creşterii agenţiile de presă anunţă că forţele
Portugalia ars în fa fa WASHINGTON 8 (Agerpres). domeniul înarmării în Anglia aşa- nemulţumirii populare. Intr-o tele readuce în capitala katangheză. O.N.U. au ocupat oraşul Kaniama, ELISABETHVILLE 8 (Agerpres).
Secretarul de Stat ]a Ministerul numitui „vid“ care de pe acum este In acelaşi timp însă, secesionişlii situat Ia nord-vest de Kaniina. Şeful secesioniştilor katanghezi,
încă un an de război britanic John Profumo, viu criticat de cercurile conserva gramă din Washington, agenţia ara Chombe, s-a reîntors nestingherit
sosit la Washington pentru tratati toare şi de reprezentanţii industriei tă că „oficialităţile americane şi-au se pregătesc pentru ducerea unui Agenţia Reuter anunţă că Ia 7 marţi la Elisabethville.
de austeritate“ ve cu oficialităţile militare ameri de armament britanice. Profumo a exprimat satisfacţia fată de măsurile război îndelungat de guérilla îm ianuarie, după discuţiile cu oficiali
cane, a făcut luni seara declaraţii declarat că acest „vid“ nu va putea energice întreprinse de „Junta pe- potriva autorităţilor O.N.U. şi a gu tăţile O.N.U. de ia Elisabethville şi Agenţia France Presse anunţă că
LONDRA. „Portugalia are în fajâ presei cu privire la colaborarea mi fi în cel mai bun caz decît „parţial rnviană pentru a menţine pacea şi vernului central congolez. „Ministrul Jadolville, Ralph Eunche, secretarul „Chombe, după ce se va întilni cu
încă un an de austeritate“ — scrie litară anglo-americană. In conformi umplut“, in acelaşi timp, secretarul stabilitatea în tară“. de interne“ katanghez, Munongo, a general adjunct al O.N.U., urmează reprezentanţi ai O.N.U., se va îna
corespondentul din Lisabona al zia tate cu acordurile din Bahamas, Pro- de stat britanic a exprimat dorinţele făcut la Mokambo în apropiere de să se reîntoarcă la Leopoldville. In
rului britanic „Times“. In 1963, scrie fumo a confirmat că înarmarea nu industriei de armament din ţara sa Intre timp, relevă agenţia Asso frontiera dintre Katanga şi Rhode- declaraţiile făcute corespondenţilor poia Ia Kolwezi pentru a lua con
corespondentul, bugetul militar va cleară a alinatei britanice va fi efec de a obţine ca o concesie din par ciated Press, la chemarea organi sia de nord, o declaraţie belicoasă de presă Bunche a arătat că „forţele
creşte cu aproximativ 5 milioane tuată prin livrarea de rachete ame tea Washingtonului, plasarea pe piaţa zaţiilor sindicale şi studenţeşti, în in care a anunţat că tuturor locuito tact cu membrii guvernului său“.
lire sterline fată de cheltuielile mi ricane de tip „Polarii“. Acestea însă militară americană a unui nou tip numeroase regiuni din Peru au fost rilor Katangăi li s-a ordonat să se
litare ale anului 1962 şi aşa mult nu vor putea fi adaptate flotei de de tancuri de fabricaţie engleză. declarate la 7 ianuarie greve de considere soldaţi şi să se împotri Planul guvernului congolez pentru
sporite. submarine engleze decît după anul Pînă acum nu s-a anuntat însă ni protest împotriva acţiunilor antide vească prin toate mijloacele reali- realipirea Katangăi la Congo
1970. Intre timp se va manifesta in mic oficial în acest sens. mocratice alé guvernului. Funcţio ptrii provinciei katangheze Ia Congo.
narii de bancă din întreaga ţară au Potrivit agenţiei France Presse, Mu NFW YORK 8 (Agerpres). agenţiei Associated Press, observato
intrat în grevă dar au fost siliţi să
nongo a declarat că în lupta împo După cum s-a mai anuntat, primul rii din New York consideră că noul
triva trupelor O.N.U., secesioniştii ministru al guvernului central con plan al guvernului congolez consti
SEMNIFICAŢIA UNUI PLEBISCIT rute de grava situaţie politică, econo katanghezi sini sprijiniţi de guvernul golez, Cyrille Adoula, a anuntat la tuie o tendinţă de a merge în în-
mică şi socială a Braziliei. Federaţiei Rhodesiei şi Nyassalan- 7 ianuarie noul plan pentru unifi tîmpinarea aspiiatiilor populaţiei din
La 6 ianuarie a avut loc în Bra 2.120.133 alegători s-au pronunţat pen mire postul de preşedinte vacant pînă dului în frunte cu primul ministru carea cît mai grabnică a Katangăi Katanga. In acelaşi timp insă, refe-
nu va consimţi la modificarea consti Definind antagonismul preşedinte Roy Welensky. cu Congo. rindu-se la măsurile în domeniul
zilia plebiscitul în problema împu tru regimul prezidenţial, iar 616.813 tuţiei în sensul amputării împuterni progresist — parlament reacţionar, monetari observatorii subliniază că
cirilor preşedintelui ţării şi trecerii săptăminaiul francez „La Tribune des ¦fr Potrivit acestui plan, secretarul controlul guvernului central asupra
ternicirilor prezidenţiale. Cei peste ÎS alegători pentru regimul parlamentar. unei părţi a acestei puteri în seama Nations“ scria: „O camarilă vrea să general al Ministerului Lucrărilor valutei Katangăi înseamnă că o
parlamentului reacţionar. menţină Brazilia, cu tot dinadinsul LEOPOLDVII LE 8 (Agerpres). Publice, François Kalala, va pleca parte din străini vor fi nevoiţi să
milioane de cetăţeni cu drept de vot France Presse relatează că la Bra pe calea conservatoare care duce la. Declaraţiile făcute de secesionistul la Elisabethville in fruntea unei mi părăsească ţara, deoarece regimul
au fost chemaţi în faţa urnelor pentru silia, in capitala ţarii, practic nu an Atunci a fost introdus în constitu împotmolire. In faţa acestei minori Chombe, potrivit cărora ar fi gata siuni administrative pentru a pre lui Chombe t» îngăduia să transfere
ţie un aşa-numit „act suplimentar“ în tăţi — bogată, turbulentă, dar infimă să înceapă tratative cu reprezen lua temporar conducerea administra în străinătate 50 la sută din veni
a hotărî dacă în viitor ţara să fie fost abţineri, înrugistrindu-se un vot virtutea căruia in 1961 în locul regi — o mişcare formidabilă ridică masele tanţii forţelor O.N.U. şi ai guvernu ţiei din Katanga de sud. turile lor.
mului prezidenţial a fost instituit re populare care aspiră la revoluţie sau lui centra) congolez, s-au dovedit
condusă de un regim parlamentar sau covîrşitor in favoarea regimului pre gimul parlamentar. Sub forma în cel puţin la reforme în adincimc. Pe a fi numai o manevră menită să-i După cum anunţă corespondentul Scurtştiri
care a fost aprobat, regimul parla de o parte, o dreaptă numericcşle
de un regim prezidenţial, cu alte cu zidenţial. In regiunea Sao Paolo, de mentar nu s-a justificat. Vîrfu- neînsemnată; pe de altă parte, tiv zece la sută din Impozitul pe
rile reacţionare ale Congresului o stingă care grupează în ju venit.
vinte dacă să se menţină sau nu ac exemplu, numărul abţinerilor nu a de naţional au boicotat adoptarea unor rul ci cvasi-totalitatea naţiunii.
importante propuneri ale guvernului şi Or, acest raport dintre forţele reale BOGOTA. — Timp de patru zile
tualul regim prin care parlamentul păşit 25 la sută, fiind mult inferior ale preşedintelui ]ouo Goulart, care se este exact inversul raportului repre emisiunile reţelei de televiziune din
bucură de prestigiu şi de influenţă in zentat de. forţele parlamentare, care Columbia au fost paralizate de greva
dispune de drepturi lărgite în dauna celui de la precedentele alegeri legis ţară. Iată de ce majoritatea oamenilor ţin în loc, cu toată puterea, elanul ţă S c u rte ştiri — artiştilor instrumentişti şi actorilor —
de stal şi oamenilor politici, cercurile rii către o nouă ordine socială“. de la televiziune, care au protestai
împuternicirilor preşedintelui. lative. largi ale opiniei publice au cerul în astfel împotriva excesului de pelicu
toată această perioadă revenirea, la Cercul vicios a atins şi politica ex le cinematografice produse în străi
După cum informează agenţiile da Ce semnificaţie are acest plebiscit regimul prezidenţial. ternă a ţării. Preşedintele Goulart a NEW YORK. — La 7 ianuarie, N. T. determinat Tribunalul militar din Tu nătate şi prezentate de televiziunea
proclamat ca orientare oficială a ţă Fedorenko, noul reprezentant perma nis să amine judecarea procesului in columbiană, în dauna programelor
presă, referendumul s-a desfăşurat in în viaţa politică a Braziliei? ¦ Referindu-sc la situaţia politică nou rii „politica independentă“, de nea nent al U.R.S.S. la O.N.U. a prezentai tentat participanţilor Ia complot du naţionale.
creată în urma acestor evenimente, mestec în treburile altor state, pre scrisorile de acreditare secretarului pă numai cîteva minule de Ia înce
tr-o atmosferă de deplin calm, marea După cum se ştie. Brazilia a fost comentatorii politicii occidentale erau cum şi de stabilire dc relaţii diplo general al O.N.U., U Thant. perea sa. In cadrul scurtei şedinţe NEW YORK. — Intr-un raport de
unanimi in a considera Brazilia ca n matice şi comerciale cu tarile socia de luni a procesului s-a dat citire sîfrşit de an al experţilor financiari
majoritate a alegătorilor brazilieni pînă la demisia preşedintelui Janio ţară căzută intr-o „paralizie legislativă liste. Adăugind la aceasta declaraţii După prezentarea scrisorilor de a- actului de acuzare. Capetele de acu din New York se arată că în anul
totala“. Însăşi agenţia americană Asso le repetate in legătură eu respectarea creditare, între U Thant şi N. T. zare sîn t: atentai la siguranţa sta 1962 în diferite ţări capitaliste au
pronunţindu-se in favoarea revenirii ciated Press a fost nevoită să recu dreptului la autodeterminarea popoa Fedorenko a avut loc o convorbire tului, tentativă de răsturnare a regi avut loc numeroase devalorizări mo
noască că parlamentul brazilian a pa relor, în speţă a Cubei, este explica în problemele legate de activitatea mului, tentativă de asasinare a pre netare. In cursul anului 1962, se ara
la regimul prezidenţial. Potrivit agen ralizat de fapt întreaga politică a tă bil dc ce reacţiunea internă a căutat O.N.U. şedintelui republicii. tă fn raport, 31 de valuie, printre
rii, inslaurind o adevărată „atrofiere să îngrădească împuternicirile prezi care cele ale Canadei, Argentinei,
ţiei France Presse, pînă in prezent legislativă“. Parlamentul brazilian, do denţiale şi să plaseze întreaga poli ULAN BATOR. — La 8 ianuarie, DAKAR. — Agenţia France Pres Braziliei, Izraelului, Venezuclei, Co
minat de forţele conservatoare, a fo tică a statului sub controlul Congre la Ulan Bator s-a deschis consfătui se relatează că Adunarea naţională reei de sud, au atins un nivel mi
cifrele indică o majoritate importantă sului reacţionar. rea în problemele muncii ideologi a Senegalului a hotărit intentarea nim.
losit împuternicirile ce i-au fost acor ce, convocată de C. C. al P.P.R.M., la unui proces fostului prim-ministru al
de voturi in favoarea lărgirii împu Semnificaţia rezultatelor plebiscitu care participă peste 1.000 de per ţării, Mamadou Dia, răsturnat recent PARIS. — In capitala Franţei, de
date pentru a pune beţe in roate tu lui demonstrează creşterea maturităţii soane. de la putere. Procesul urmează a fi 32 de ani nu a fost construit nici un
ternicirilor preşedintelui republicii. Se Quadros, (25 august 1061) o republică politice a poporului brazilian, dorinţa judecat de înalta curte de justiţie a spital nou. Pentru a face faţă nevoi
ştie că reacţiunea, in primul rînd parti in fruntea căreia se găsea un preşe turor încercărilor preşedintelui Gou J. Ţodenbal, prim-secretar al C.C. Senegalului. lor minime sînt necesare cel puţin
dul „Uniunea naţională democratică“, dinte cu depline împuterniciri execu lui de a lichida înapoierea socială şi al P.P.R.M., a rostit o cuvîntare de încă 15.000 de paturi şi 8.000 de in
s-a pronunţat şi in trecut împotriva tive. In momentul in care fostul pre lart de a efectua reformele fundamen deschidere. BONN. — Agenţiile occidentale de firmiere. La aceste dificultăţi se a-
organizării plebiscitului. Deoarece ace şedinte Quadros a încercai să reali economică a ţării şi de a se realiza presă relatează că pentru a face ia daugă şi scumpirea cu 20 la sută a
ste eforturi au eşuat, reacţionarii nu zeze în ţară o scrie de reforme de tale, ca aceea agrară, cea fiscală şi ANKARA. — Agenţia France Pres tă cheltuielilor tot mai mari pentru costului spitalizării.
încercat să boicoteze referendumul, irt- mocratice cerute de însăşi situaţia eco reformele necesitate de această, situa se anunţă că Ia 7 ianuarie a sosit la înarmare, Ministerul de Finanţe de
ilemnînd pe alegători să se abţină de nomică gravă a ţării, reacţiunea in bancară, precum şi cea referitoare la ţie. Ankara pentru o vizită oficială de Ia Bonn intenţionează să efectueze o
la vot sau să voteze împotriva lărgi ternă, strins legată de interesele ma cinci zile dr. Fazii Kuciuk, vicepre nouă sporire a impozitelor, introdu-
rii împuternicirilor preşedintelui. rilor monopoluri străine, în special de oprirea ieşirii beneficiilor din ţară, ce- I. SZAKACS cînd, ca o completare Ia impozitul
cele americane, şi de marii latifundiari, şedinte al Republicii Cipru, şeful co
După cum arăta ziarul „New York munităţii turce din insulă. pe venit, un nou impozit pentru înar
Times“, chiar iu ajunul referendumu a pus la calc o lovitură de stat, fapt mare.
lui partidele conservatoare abandona care l-a determinat pe Quadros să de TUNIS. — Autorităţile tunisiene
misioneze. Ceea ce a urmat, se ştie. Noul impozit, relatează agenţiile
seră cu totul speranţa de a obţine au arestai Ia 7 ianuarie noi persoane
dc presă, va reprezenta aproxima
cîştig de cauză, scontind doar pe ab Brazilia a fost la un pas de război implicate în complotul antiguverna
ţineri ca un mijloc de a „atenua“ civil şi de instaurarea unei dictaturi
forţa voturilor „nu“ date împotriva militare. mental descoperit recent. Aceasta a
ridr i’ 'ui te ’m parlamentar instituit
a- n in I Succesorul constituţional al lui Qua
dros, Joao Goulart, pe atunci vice
Dur. pol ivit ulii " ’or rezu'' t,e pro preşedinte al ţării. a fost împiedicat
vizorii, comunicate de agenţia U.P.I., de cercurile reacţionare să ia in pri
Redacţia şi administraţia ziarului istr. 6 Martie nr. 9. Teleton : 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tmarul.- IntreDrinderea Polieralieă , ( Mai* w jpevL