Page 24 - 1963-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Pasiune penini meseria

Jf

® In planul de producţie al ~~ alecîSll

G.A.C. — prevederi chibzuite Ciiw face pentru prima dală cu­ piere entuziasmul pentru maşina

® „Să vorbim şi să scriem noştinţă cu b'igada lui lulin Clep, căreia i-ai dat viată. încetezi să

corect“: Atenţie la... finale in alte împrejurări decit pc şirn- mai fi constructor, încetezi să mai

(pag. 2-a) licrul noilor linii de laminoare, pai în tot ceea ce faci o parte din

® Dcsulfurarea fontei înafara şi-ar face o părere că are în fa(ă inimă. Or. munca noastră, a uimi­

furnalului — metodă importan­ 17 tineri obişnuiţi, prin nimic ieşiţi torilor, tocmai asta ne cere —

tă de reducere a declasatelor din comun. Pe stradă, în timpul pasiune pentru tot ce construim...“

® O plimbare prin Moscova liber, i-ar vedea frumos îmbrăcaţi, Lucrurile astea, Clep nu le spu­

(pag. S-a) discuthul aprins, i-ar înlîlni la ne de azi. de ieri. Lc-a învăţul in

• De peste hotare club, la dans, acasă citind ele. anii de şantier de la constructorii

Anul XV. Nr. 2501 Joi 10 ianuarie 1963 4 pagini 20 bani (pag. 4-a) Cu toată vîrsta ţinură — media bulrbii. de la comuniştii care l-au
abia 21 de ani — brigada este un primii în rîml cu ei, de la cei care

organism unitar, matur acasă şi pe i-au transmis cu atîla căldură pa­

stradă, la şcoală (şcoală medic curs siune pentru meserie. Iar Clep, la

Experienţa anului trecut — seral sau de calificare, unde merg rindul lui, deşi n-avea decit 24 de
aproape toii) fi, mai ales pe şan­ ani cînd a ajuns şef de brigadă, a

tier acolo tinde tinerii au făcut transmis oamenilor săi ceea ce a

îa baza activităţii viitoare dovadă de nenumărate ori, că sint învăţul. Cu oamenii aceştia lulin

adevăraţi constructori. Clep a montat utilaje importante

...lulin Clep era foarte tinăr la bluming şi laminorul ile 650
atunci în PJiS,, cind a venit pen­ .mm., la laminorul de sîrmă.
In data de 19 decembrie 1962 Datorită acestor măsuri, nu­ a dus la o încărcare a preţului
tru prima nară Ia Hunedoara de ...Constantin Chifimia, un tinăr
colectivul Exploatării miniere mărul brigăzilor aflate sub plan de cost cu circa 700.000 lei. De
undeva din Ţara Haţegului. Era de 25 de ani, membru de partid,
Lonea raporta îndeplinirea pla­ a scăzut' de la 50 la sută, cit nerealizarea planului de cali­ primul lui drum făcut de acasă, este unul din oamenii de bază ai
nului de producţie pe anul 1962. erau In anul 1961, la 20 la sută tate la cărbune se face vinovată
erau primii paşi spre o altă viată brigăzii. In vară îşi va lua exa­
Cu o lună şi ceva mai înainte, In anul trecut. In această direc­ atît conducerea exploatării, cit
decit cea a tatălui său. Oraşul, menul de maturitate la seral. Aşa
colectivul exploatării noastre ra­ ţie noi n-am făcut totul. Există şi cele ale sectoarelor, care au uzina, ca şi el, erau la primii paşi se vorbeşte astăzi despre Chîţimia.
porta îndeplinirea integrală a posibilităţi oa anul acesta toate slăbit controlul la alegerea şis­
spre ceea ce cunoaştem şi vedem un tinăr care, cu ani în urmă, la
angajamentelor luate pe Între­ brigăzile din sectoare să-şi rea­ tului vizibil din cărbune. azi la Hunedoara. A intrat Ia venirea lui la Hunedoara, colinda

gul an. Planul de stat pe anul lizeze ritmic sarcinile de plan. Ţinind seama de aceste lip­ şcoala profesională şi, după 3 ani, brigăzile şi şantierele ca o „cenu­

1962 a fost depăşit ou 21.293 Crearea unor condiţii mal suri, slntem hatâriţi ca anul ace­ a dobindit meseria de lăcătuş. L-au şăreasă'’, fără meserie şi, uneori,

tone de cărbune. In primele 11 bune de muncă, prin efectuarea sta să nu mai privim realizarea repartizat să lucreze in uzină. Era fără dragoste de muncă. Sun Prun­

luni ale anului s-a realizat o unor lucrări de amenajare şi planului unilateral, despărţind mîndru şi de cartea de meseriaş, cise Andruş. tot membru de partid
şi de primii lui bani ciştigafl în N-are nici 22 de ani. Lucrînd vre­
economie suplimentară la preţul pregătire, a dus la deschiderea calitatea cărbunelui de reduce­
de cost de circa 1.400.000 Iei, faţă unor noi abataje, asigurîndu-se rea preţului de cost, creşterea uzină. Şi de fiecare dată cînd tri­ me de 4 ani alături de Clep a de­
metea ataşă o parte din cîşlig, nu venit unul dintre experţii brigăzii
de 700.000 lei angajament. în felul acesta linia de front' ne­ productivităţii muncii şi Înde­
uita să scrie „Îmi place oraşul in materie de montaj. Sau chiar
Toate aceste rezultate sînt rod cesară realizării ritmice a pla­ plinirea ritmică a planului.

al muncii entuziaste, plină de nului de producţie. Acest lucru Anul acesta In faţa minerilor ăsta. Nu mai plec de aici nici­ Marin Argliira, „puştiul“, venit de
răspundere, a tuturor muncito­ a permis brigăzilor de producţie unde..“. Intr-adevăr i-a plăcut ora­ la sal acum cîteva luni, merge
rilor. In anul care a trecut co­ şi pregătiri să obţină randamente noştri stau sarcini şi mai mari. Studenţii Institutului de mine din Petroşani se pregătesc şul, uzina. După ciliiva vreme a acum la şcoala de calificare, por­
lectivul nostru s-a simţit mobi­ Planul de producţie este mai temeinic în vederea sesiunii de examene. trecut în jindul constructorilor, în nit pe calea care duce spre desco­
lizat din prima zi la realizarea sporite. Faţă de 1,140 tone pe maire ou circa 7,6 la sută rindul acelora care trebuiau să o perirea tainelor meseriei. Ei sint
ritmică a planului la toţi Indicii. post planificat s-a realizat 1,175 faţă de anul trecut. Va transforme îutr-o puternică celule oamenii de nădejde ai brigăzii. Ei
tone cărbune pe post. De aseme­ trebui, de asemenea, să spo­
Unul din factorii care au con­ rim simţitor vitezele de a- a otelului. Pe şantierele fabricii de şi ccilalfi. care nu i-am. pomenit
nea, vitezele de avansare în aba­ vansare în galerii, la abatajele aglomerare, cocseriei, furnalului nr.
dus Ia dobîndirea acestor suc­ tajele cameră au sporit de la frontale şi cameră. Colectivul 5, olelăriei electrice, a ajuns mon- aici. dar despre care se poate vorbi
cese este munca politică şi orga­ 70 m.l., planificat la 87 m.l. apreciază că cifrele de plan pe tor de înaltă calificare pentru ma­ la fel.
nizatorică desfăşurată în tot anul 1963 sint '•ealizabile. Cu şini şi agregate complicate, pre­
cursuil anului de către comitetul Realizări de seamă au fost ob­ prilejul p r e l u o ,:!• cifrelor de tenţioase la montat. Sub mina lui ...In aceste zile de iarnă se lu­
ţinute şi Ia încărcarea mecanică plan pe anul te63 noi am în­ ele au prins să funcţioneze, să pro­
de partid şi organizaţiile de ba­ a cărbunelui, unde planul s-a tocmit un plan de măsuri po­ ducă. Şi de cile ori un agregat crează greu pe şantierul laminoru­
ză din sectoare. Eficienţa mun­ realizat în proporţie de 112,5 la litice şi tehnico-organizatorice intra in funcţiune, simţea aceeaşi
cii politice a dus la sporirea nu­ sută; iar la armarea metalică menit să ducă la realizarea rit­ lui de semifabricate. Insă oamenii
mărului membrilor şl candidaţi­ şi cu boiţari in galerii planul
lor de partid cu Încă 228 oa­ s-a depăşit cu 400 m.l. din brigada lui Clep, nu dau îna­

meni, dintre cel mal buni mun­ Rezultatele obţinute puteau fi mică a planului. Iată cîteva din mîndrie şi satisfacţie ca in prima poi. Şi nu-i departe vremea cinil,
citori, fruntaşi în producţie. şi mal bune dacă în activitatea aceste măsuri. lui zi de muncă pe şantier. „Pen­
noastră nu ar fi persistat o se­ In foto: In laboratorul de mecanică a rocilor, studentele tru că. obişnuieşte Clep să le spu­ utilajele aşezate de ei pe locuri
Tovarăşului Ioan Baciu, pri­ rie de lipsuri. Faptul că in nici In scopul realizării sarcinilor Doina Vrîncsanu, Torsan Persida şi tînăra cubaneză Lazara nă băieţilor sui. in clipa în caic î[i unde n-a fost înainte nimic, vor
mit direct In partid, 1 s-a încre­ una din lunile anului trecut noi de plan pe anul in curs încă Rivero din anul II, făcînd determinarea calităţilor fizico-meca- prinde între vulturi şerpii ruşii ai
dinţat conducerea unui abataj din trimestrul IV al anului tre­ nice ale rocilor. barelor de otel.

frontal La sectorul II. Printre nu am reuşit să ne încadrăm în cut au fost puse in exploatare (Foto: Agerpres) Va fi atunci un semn că bri­

alţi munoitorl primiţi recent' în indicii de calitate constituie cea două abataje frontale, armate Eaina„Victoria**Călsara In primele 8 zile gada şi-a făcut datoria şi va pleca
rîndurtle partidului, cărora li s-a mai mare lipsă a noastră. In do­ in alte locuri să muncească cu lot
Încredinţat conducerea unor bri­ rinţa de a spori vitezele de metalic, asigurlnd prin aceasta atila pasiune.
găzi, pot fi amintiţi şl tovară­ înaintare şi depăşi cantitativ o creştere a producţiei. In cursul
acestui trimestru se vor pune
şii Ioslf Bîrluţ, Gheorghe Cre- planul, noi am negiijat unul din în exploatare încă două abataje
ţu, Petru Iaoob şl alţii, care In cei mai principali indicatori —
scurt timp au ridicat brigăzile calitatea. Din cauza conţinutului frontale. Paralel cu aceasta se Sem leocs pasta pian zultate au fost obţinute de ba­ Pe Întreaga turnătorie planu Creşte numărul satelor
pe care le conduc la nivelul ce­ ridicat de cenuşă au fost rebú­ va intensifica prin toate mijloa­ teria a doua care a realizat 77,8 celor 8 zile a fost Îndeplinit in electrificate
lor fruntaşe. tate 6.695 tone cărbune, ceea ce cele controlul asupra calităţii Continuînd şirul unor valo­ tone semicocs peste sarcinile de proporţie de 113,8 la sută.
cărbunelui. Reducerea conţinutu­ roase succese diobîndite anul pian.
lui de cenuşă din că,rbune va trecut, colectivul seanicoeseried Fonfă penîru fraefoare
constitui preocuparea noastră
din Călan înscrie pe graficul de Mai multa piese fumata
Noi modele introduse în fabricaţie principală. Pentru evitarea ame­ întrecere noi realizări. Dovedind Belşugul, lumina pătrund tot
la întreprinderile stecării cărbunelui ou şistul vi­ mult interes în aplicarea măsu­ In perioada 1-8 ianuarie a.c. Din primele zile ale anului, mai mult şi în casele colectiviş­
zibil vom studia aplicarea celei rilor tehnico-organizatorice sta­ la turnătoria nr. 1 au fost În­ furnaliştii au acordat o atenţie tilor din raionul lila. Anul trecut
Ministerului Industriei Uşoare mai bune puşcări. Vom studia bilite pentru anul acesta, colec­ registrate succese de seamă. Bu­ sporită respectării obligaţiilor de pildă, numărul satelor elec­
posibilitatea cointeresării mate­ tivul acestui sector a dat in pe­ năoară, la sortimentul radiatoa­ contractuale încheiate cu cele­ trificate a crescut cu încă 7.
După cum Informează conducerea Tehnicienii ministerului analizea­ riale a brigăzilor ce dau cărbune rioada 1-8 ianuarie a.c., .peste re s-a turnat mai mult cu 22,4" lalte întreprinderi din ţară. In 55'eci de aparate (le radio, maşini
Ministerului Industriei Uşoare, în în­ ză în continuare cele aproape de bună calitate. sarcinile de plan, 102,6 tone se- tone fontă, la articole sanitare felul acesta, colectivul fabricii electrice de călcat etc. şi-au
treprinderile acestui sector economic micocs. planul a fost realizat In propor­ „Tractorul“ din Braşov, a primit cumpărat colectiviştii în această
au fost create condiţii pentru a se 200.000 de propuneri şi sugestii fă­ Rezultatele dob'mdtte în prime­ ţie de 121,1 la sută, iar la vane- din partea furnaliştilor din Că­ perioadă.
fabrica în mari cantităţi toate cele cute de vizitatorii pavilionului, in In întrecerea ce se desfăşoară băi au fost turnate cu 34 bu­ lan cu 160 tone fontă mai mult
13.000 de articole expuse la ultimul scopul orientării activităţii de pro­ le zile ale anului dovedesc că Recent, tn adunările populare
ducţie a fabricilor şi îmbunătăţirii minerii traduc in fapt hotărîrea
ce au avut Ioc în Fintoag, Got-
lor.
ing. FEIER GHEORGHE

pavilion de mostre. încă de pe acum calităţii mărfurilor. (Agerpres) şeful E.M. Lonea intre baterii, cele mal bune re­ căţi mai multe. faţă de prevederile contractuale. hatea, Gurasada, Burjuc şi Zam,

au fost introduse în producţie aproa­ cetăţenii au votat sumele cu
pe o pătrime din numărul modele­
care să contribuie Ia introduce­
lor. Pînă la sfîrşitul lunii ianuarie ŞTIRILE Z ILE i rea curentului electric şi în sa­
va începe fabricaţia a aproximativ

40 la sulă din totalul articolelor, tele lor. Cetăţenii satelor Fin­

dîndu-se prioritate produselor care Primele inovaţii din acest an P re g ă tiri Tn v e d e r e a a le g e rilo r s in d ic a le toag şi Gothatea au şl depus
au întrunit cele mai bune aprecieri 8!) la sută şi respectiv 47 la sută,
din partea viz.italorilor. Muncitorii fabricii chimice din Orăşiie luptă pentru obţine­ In scopul bunel desfăşurări instrucţiunile privitoare la pre­ seamă şl de alegere a noilor din suma votată drept contri­
rea de economii cit mai mari. Încă de la începutul anului ei a alegerilor sindicale, comitetul gătirea şi desfăşurarea acţiu­ organe sindicale la grupele buţie.
Printre noile modele introduse re­ au prezentat cabinetului tehnic spre aprobare 6 inovaţii a că­ sindicatului de la fabrica chi­ nii de prezentare a dării de sindicale.
cent in fabricaţie se află Imprimeuri ror eficacitate economică se ridică la 43.000 lei. mică Orăştie a întocmit un plan Minereu peste plan
multicolore la întreprinderea „Da- Concursul p c tema: „Prietenia romino-sovietica
cia“-Bucureşti, ţesături din mătase Dintre inovaţiile înregistrate se remarcă aceea a tovarăşi­ de măsuri cu obiective concrete. La exploatarea minieră Ghe-
naturală la Ţesătoria de mătase şi lor Dionisie Puian şi Ioan Susan intitulată „Recuperarea po- S-a prevăzut în primul rînd in­ Din iniţiativa Con­ concurs trebuia să lungit termenul de lar întrecerea socialistă Intre
cravate din Capitală, diverse contex­ listirenului şi polietilenei la produsele din masă plastică fabri­ struirea temeinică a membri­ siliului regional se încheie la data depunere a buleti­ brigăzi şi echipe pentru extra­
turi din relon la Întreprinderea „Tu- cate prin injecţie“, care aduce economii antecalculate în va­ lor comitetului şi a preşedinţi­ A.R.L.U.S. a fost de 15 ianuarie a.c. gerea de minereu cit mal mult
dor Vladimirescu“ Bucureşti etc. loare de 30.000 lei şi aceea a tov. Nicolae Hoza, intitulată lor de secţii sindicale din în­ organizat, cu cîtva La cererea unui nelor pînă la data şi mai bun continuă cu însufle­
„Modificări la moara de minereuri de mangan“ care va aduce treprindere. mare număr de ţire şi în anul acesta. Fruntaşe
Textilistele de la fabrica „Bum­ fabricii economii în valoare de peste 6.000 lei. timp în urmă, un participanţi, Con­ de 10 februarie a.c., sînt echipele conduse de tov. Sa­
Cu prilejul instruirii care a concurs pe tema iar tragerea taloa­ bin Popiţa, care a dat In pri­
bacul“ Timişoara au început fabri­ ? avut loc recent, s-au prelucrat „Prietenia romîno- siliul r e g i o n a l mele zile ale anului mai mult de
caţia a 20 de modele noi de arti­ sovieticâ“. Acest A.R.L.U.S, a pre­ nelor ciştigătoare 100 tone minereu de bună cali­
cole de bumbac din fire mercerizale. ha cabinetul tehnic al E. M. sariu, care constă într-o ineto- se va fcice tn ziua tate, cea condusă de tov. Ioan
Printre acestea se disting materialele dă de montare a gurilor de de 24 februarie. Moroşan cu 20 de tone şi echi­
pentru rochii şi ţesăturile pentru că­ Barza au fost înregistrate pînă rostogoale în vederea armării
măşi bărbăteşti. Tot din colecţia noi­ sîmbătă, primele 5 propuneri Vizitînd frumuseţile patriei
lor modele prezentate la pavilionul de inovaţii din acest an. De lor cu profile metalice de ti­
de mostre a început să producă şi remarcat este faptul că toate Tinerii muncitori de la U. M. Ei au vizitat cu aceste ocazii numărul celor ce participă la
fabrica de stofe de mobilă „Arta au fost aprobate de către co­ pul T. H. Cugir s-au obişnuit ca în fie­ localităţile Sinaia, Tg. Mureş, excursii este mereu mai mare.
textilă“ din Timişoara. Majoritatea De asemenea, Ştefan Szofian, care an să participe la diferite Bicaz, Braşov, Muzeul Doftana, In cursul anului 1963 vor fi or­
acestora sînt executate din fire de lectivul de invenţii şi inovaţii
şef de echipă la Mttsariu, a

bumbac în amestec cu fire sintetice, din exploatare şi date pentru propus 4 inovaţii, din care cea excursii prin ţară organizate Borsec şi Capitala patriei noas­ ganizate alte numeroase ex­ pa tov. Aron W.ilea, care a ex­
avînd o bogată varietate de culori experimentare. mai economicoasă şi practică de către comitetul U.T.M. prin tre — Bucureşti, cursii în regiune, prin ţară şi tras 25 tone minereu, în afara
agenţia „O.N.T. Carpaţi“ Deva. chiar peste hotare. sarcinilor de plan.
şi desene adecvate liniilor arhitec­ Prezintă un deosebit interes, pare a fi cea referitoare la Impresiile de neuitat din a-
tonice moderne din interiorul noilor propunerea făcută de minerul confecţionarea unor noi tipuri In anul care a trecut, peste ceste excursii ei le-au Împărtă­ TR.AIAN TRIO A. RADOANE
locuinţe. Pentru cel mici, fabrica de de grătare pentru protecţia 350 de tineri au participat la

tricotaje şi confecţii „Ion Fonaghi“ Nicolae Ciornei din secţia Mu- rostogoalelcr. cele G excursii ce au avut loc. şit şi celorlalţi tineri astfel că corespondent corespondent

Timişoara realizează noi sortimente

de pulovere, costumase de joc, lin- D elim itarea P e m argin ea în v a jă m in tu iu i a g ro z o o te h n ic
gerie şi altele.

Tot zilele acestea au Intrat în pro­ circu m scrip ţiilo r Lipsuri ce se cer grabnic înlăturate
ducţie noi articole de marochină- e le c to ra le
rie, lustre, obiecte din semicristal
şi porţelan. Lra o r a ş u l B a ţ e ^

Stabilirea de relajii In baza planului întocmit, care In numerele 2.189 şi 2.467 ale zia­ racter atractiv, care să stîrnească lulius Dugaci, sint înscrişi Ia cercul
cuprinde pregătirile ce se fac in rului nostru au fost semnalate o se­ Interesul colectiviştilor. Chtar pre­ pentru cultura plantelor de cîmp, dar
diplomatice vederea alegerilor de deputaţi rie de deficiente in ceea ce priveş­ zenta cursanţilor o notează neîngri­ nu participă la lecţii. E firească o
de la 3 martie a.c., Comitetul te desfăşurarea tnvăţămîntului agro­ jit, pe cite o filă volantă, nu aşa cum astfel de atitudine din partea unor
între R. P. Rcmînâ executiv al Sfatului popular oră­ zootehnic de masă la G.A.C. Sintan- 6-ar cuveni, tnlr-nn caiet special. conducători ? Dovedeşte ea oare o
şenesc Haţeg, a trecut zilele a- drei, cauzele ce le generează. După conştiinlă ridicată, respect pentru to­
şi Cambodgia cestea la delimitarea circum­ cît se vede treaba însă, critica to­ Dar oare de slaba desfăşurare a în- varăşii de muncă care se străduiesc!
scripţiilor electorale. vărăşească făcută in ziar nu a găsit vătămintului agrozootehnic se lac vi­ In această direcţie ca Ion Angliei, A-
Guvernul Republicii Populare aici nici tn prezent ecoul cuvenit. novaţi numai lectorii ? Numai lor Ie ronim Ocoş şl alţii ? Rău este şi fap­
Romine şi guvernul regal al In oraş au fost delimitate 33 revin toate sarcinile: asigurarea con­ tul că astfel de atitudini nu sînt com­
Canibodgiei, în dorinţa dezvol­ Situaţia se prezintă în felul urmă­ diţiilor materiale, mobilizare, pre­ bătute cu toată tăria de secretarii ce­
tării şi întăririi relaţiilor de de circumscripţii, iar in Nălaţl, tor. In cadrul gospodăriei colective dare, etc. ? Categoric nu. Ei trebuie lor două organizaţii de bază din ca­
prietenie între cele două ţări, au au luat fiinţă două cercuri do invă- să găsească un sprijin atent, perma­ drul G.A.C., că nici aceştia nu acor­
hotărît să stabilească relaţii di­ sat aparţinător oraşului Haţeg, tămînt, unul pentru cultura plante­ nent, din partea comitetului execu­ dă alenlia cuvenită şi sprijinul ne­
plomatice la rang de ambasadă lor de cîmp şi unul zootehnic. A- tiv al slalului popular comunal, n cesar mobilizării cursanţilor, nu se
între Republica Populară Romî- două circumscripţii. ceslea, pe lingă faptul că au fosl conducerii căminului cultural şl, cum preocupă cu simt de răspundere de
nă şi Regatul Cambodgia şi să deschise cu maro întîrzicre, desfăşoa­ e firesc dc altfel, mai ales din par­ buna organizare şi desfăşurare a ln-
facă schimb (le reprezentanţi (li­ Paralel cu aceasta, la sfatul ră o activitate sporadică, la voia în- tea consiliului de conducere al gos­ vălămlntului agrozootehnic de masă.
pi cmiatici. timplării, departe’ de nivelul exigen­ podăriei colective.
popular orăşenesc se lucrează telor actuale. Pînă în prezent, la am­ Situaţia semnalată nu mai poate
bele cercuri au fost expuse doar 6 Una dintre deficientele serioase ce continua. Comitetul executiv al sfa­
acum la întocmirea listelor cu lecţii şi, deşi cuprind 170 colectivişti, se manifestă la Sîntandrei este sla­ tului popular comunal, consiliul de
numărul celor ce Ie frecventează cu ba mobilizare a cursanţilor la lecţii, conducere al G.A.C., conducerea că­
alegătorii. regularitate este deosebit de scăzut. motiv pentru care de multe ori a- minului cultural, lectorii, îndrumaţi
In bună măsură pentru aceasta se tao de comitelui comunal de partid, tre­
Reparaţii la utilajul agricol ÎS. ^ «vj vinovaţi lectorii cercurilor, tovarăşii cestea sint amtnate de pe o zi pe buie să depună cele mal serioase e-
Ingineri Mircea Cantemir şi Maxim forturi pentru înlăturarea grabnică'a
Corespondentul nostru, tov. Gh. Crăciun no Informează că MINA LUPENI. INTRAREA MINERILOR ÎN ŞUT. ? Poenaru. Dinsii nu vădesc grijă şi spi­ alfa. Consiliul de conducere al gos­ lipsurilor arătate. De asemenea, Comi­
îi» G.A.S. din Alba hilia lucrările de reparaţii a utilajului agri­ rit de răspundere In această direc­ tetul orăşenesc de partid, Comitetul
col se desfăşoară cu succes. ţie. încă nu şl-au alcătuit un plan podăriei colective Insă, membrii a- executiv a! Sfatului popular orăşenesc
tematic al lecţiilor ce urmează să Deva, vor trebui să la măsuri pen­
Pînă ieri, 9 ianuarie, aici a fost terminată reparaţia la 6 ie predea, nu se preocupă cu aten­ cestuia, nu numai că nu-şl aduc nici tru îndreptarea lucrurilor.
tractoare, 2 semănători pentru grîu, 5 semănători pentru po­ ţie pentru a da expunerilor un ca­
rumb şi 2 motopompe cu aspersiune. Recent, din cele 5 trac­ pe departe contribuţia necesară la C. VASILE
toare trimise pentru reparaţi! la uzina din Sibiu, două au fost
retrimise gospodăriei în stare de perfectă funcţionare. mobilizare, dar el Înşişi nu oferă un

bun exemplu. De pildă, Dragomlr Hal­

da, preşedintele (3.A.C., şl brigadierul