Page 25 - 1963-01

PAG. 9 BROM M I S » mcrcmosae Nr. 2501

în planul de producţie al G.A.C. - Anga jam A W » SRI B II M\ u

prevederi chibzuite ale lucrătorilor li lă ie r ie m

De Ta UTî alff Tâ altul, membrii lor In teren pregătit In mod ne­ In plan s-a prevăzut că în din comerţ
gospodăriei agricole colective corespunzător a dus In anul tre­ acest an- să se ajungă la o În­
A T E N Ţ I E l a ... f i n a l e
,.Drumul Iul Lenun“ din lila au cut la diminuarea producţiei cărcătură de 52 bovine şi 80 Sarcinile de plan care stau

Înregistrat succese tort mal de cu olteva mii de kilograme la ha. ovine la suta de heotare. De In faţa lucrătorilor din co­
asemenea, gospodăria va creşte merţul socialist de pe cuprin­
seamă In sporirea producţiei Pe baza experienţei dobîndi- peste 500 păsări la suta de hec­ E vortfa 3e rostirea cîtorva su­ aplicarea actualelor norme orto­ re se datorează faptului că exis­
agricole la ha. şi a electivelor te, producţia acestui an a fost tare cerealiere. O dată cu spo­ sul regiunii noastre sint In nete şi de scrierea literelor co­ grafice va găsi scrise cuvinte ca: tă două sufixe derivative de ver­
de animale, In consolidarea eco- pregătită cu mai multă grijă. rirea efectivelor s-au stabilit şi acest an sporite faţă de anul respunzătoare la sflrşltul unOT bicîu, cuiu, ochiu, paiu, voiu be de onomatopee : — îi şi — ăi.
nomlco-organizatorică a unită­ Culturile sint repartizate pe te­ măsurile ce se vor lua pentru trecut. Toţi lucrătorii unită­ (merge) etc. cu u final, deşi cînd
ţii lor. Dar, cele mai bune re­ renurile cele mal potrivite. ffist- asigurarea bazei furajere. ţilor comerciale aparţinind cuvinte. au fost scrise, şl cu mult Înain­ Pentru a nu greşi trebuie să
zultate au fost obţinute In ulti­ fel, griul a fost lnsămlnţat în Direcţiei comerciale regionale Problemele ridicate de aceste te, ca şl astăzi u nu se rostea. se ţină seama de următoarele :
mii doi arai. In anul trecut, de mare parte după leguminoase, In acest scop, consider că s-a
pildă, deşi condiţiile climaterice iar, pentru grădina de legume şl orientat' bine conducerea gospo­ sint antrenaţi de pe acum sunete şi litere, Intruclt ele sînt Normele ortografice actuale a- a. Cînd 1n rădăcina onornato.
au fost mai puţin favorabile dăriei prevăzînd extinderea su­ In întrecerea socialistă şi sint sau omise sau schimbate In ros­ rată că se renunţă la scrierea cu peei se află î, sufixul de derivare
pentru agricultură, colectiviştii Adunări pentru prafeţelor cultivate cu porumb preocupaţi de realizarea şi tire ca şl In scriere, se datorea­ — u în cuvintele In care a înce­ este — li : bir, birli, cir : drîi,
au realizat producţii de aproa­ dezbaterea planurilor siloz, ou trlfollne în cultură as­ depăşirea planului pe anul ză fie impreciziei, fie neglijen­ tat de multă vreme să se mal fîşîi, fîţîi, hîrîi, mirii, scîrţîi,
pe 2.000 kg. grlu şi porumb de producţie în G.A.C. cunsă şi ou bostănoase în cul­ 1963.’ Cu ocazia dezbaterii ci­ rostească. Asemenea cuvinte se vîjîi, zbîrnîi, ş.a.
boabe la hectar. In ceea ce pri­ tură intercalată, a spus briga­ frelor de plan pe anul in ţei. scriu aşa cum se pronunţă:
veşte sectorul zootehnic s-a dierul zootehnic Gheorghe Orşa. curs, care a avut loc la sftr- bici, cui, ochi, pai, voi /(merge) b. Clnd In rădăcina onomato­
ajuns la a Încărcătură de 38 bo­ Este bine că s-a acordat o aten­ şitul lunii decembrie 1962, lu­ Deşi par amănunte, Îşi au Im­ pee! e altă vocală, sufixul es^o
crătorii unităţilor din comer­ portanţa lor şi, de aceea, tre­ etc. — ă i : chităi. hămăi, horeai, mă-
buie precizate şl reţinute: căi, pleoscăi.

1. I nesilabic final.

vine, 59 ovine şl un număr În­ ţie mal mare şl luării de măsuri ţul socialist şi-au luat o serie Consoana ş nu se pronunţă în S-a aîToptat această normă 4. ...DAR ŞI LA... INIŢIALE !

semnat de porcine şi păsări la plante tehnice s-a repartizat te­ pentru creşterea producţiei de de angajamente. toate regiunile ţării la fel. In ce­ Ortografică, deoarece dispariţia Sînt şl unele consoane la în­
suta de hectare. De asemenea, renul cel mal uşor. masă verde pe păşuni prin efec­ Iul — u este aici o realitate fo­ ceputul cuvintelor care sint ros­
veniturile realizate de gospodă­ tuarea lucrărilor de curăţire şi Astfel, pe întreaga Direcţie le mal multe regiuni, vorbitorii netică. tite (uneori chiar şi scrise) gre­
rie Întrec cu mult pe cele din Cu multă atenţie au fost stu­ ingrăşare şi prin organizarea pă- comercială regională s-a luat limbii romîne pronunţă pe ş din şit.
anii anteriori. In mare măsură, diate şl posibilităţile de ampla­ şunatulul pe tarlale. angajamentul de a se depăşi particula — şi muiat, adică au- Există Insă cuvinte in care
realizările dobîndlt'e se datoresc, sare a construcţiilor zootehnice planul anual de desfacere cu zindu-se un i nesilabic. I se spu­ — u se rosteşte (sau trebuie să Iată clteva rostiri de consoa­
Intre altele, şt grijii cu care co­ şi gospodăreşti ce vor fi ridicate Factorul principal care asi­ 3.842.000 lei, de a se reduce ' ne nesilabic pentru că nu are ne Iniţiale cu abatere de la nor­
lectiviştii au Întocmit planurile în acest an, avîndu-se In vedere gură Înfăptuirea obiectivelor pre­ cheltuielile de circulaţie eu capacitatea (pe care o au numai se rostească) şl deci se scrie :' mele limbii literare : ţlment, şa.
de producţie. ca ele să ocupe cit mal puţin văzute în plan este munca co­ 354.000 lei şi de a se realiza vocalele) de a forma o silabă. Apllclnd greşit norma de care lopetă, şcenă, ştofa, ştop.
teren. lectiviştilor, a subliniat briga­ beneficii peste plan in valoa­ De altfel este doar semnul că
In acest an, după unificarea dierul Gheorghe Tămaş. In anul precedenta consoană (ş) se ros­ am vorbit, unii nu rostesc şi nici Rostirile corecte (care trebuie
cu gospodăriile colective din Posibilităţi de sporire trecut, am condus brigada mai re de 458.000 lei. să apară şl în scris) s in t: ci­
Ouieş şi Bacea, gospodăria din a producţiei mult singur, fără a avea spri­ Pentru a se asigura înde­ teşte muiată. nu scriu pe — u final în cuvin­ ment, salopetă, scenă, stofă, stop
Iii a are posibilităţi să obţină jinul şefilor de echipă. Drept Vorbitorii care rostesc pe ş mu­ te în care acesta există.
producţii şi venituri cu mult Pe baza rezultatelor obţinute urmare, am mobilizat mal greu J plinirea angajamentelor luate (şl pentru semnul de circulaţie
mai ridicate. Acest lucru este colectiviştii la lucru, ceea ce Este vorba de unele neologis­ şl pentru execuţia tehnică spor-
a fost întocmit un plan de \ iat fac mai puţine greşeli In
măsuri tehnico-organizatorice l scrierea lui i nesilabic decît cei me mal des Întrebuinţate: ca­
priciu (nu? caprlci), cortegiu (nu
care prevede printre altele care pronunţă această consoană
oglindit de cifrele prevăzute în şi a posibilităţilor pe oare le a făcut ca efectuarea unor lu­ deschiderea a 52 de noi uni­ dur. Unii dintre aceştia din ur­ cortegl), edificiu (nu edifici), tivă).

planul de producţie pe anul 1963, au, colectiviştii şi-au prevăzut crări să Intîrzie. Forma în care tăţi, organizo-rea a 170 de ex­ mă omit scrierea lui i nesilabic naufragiu (nu naufragl), privi­ Sint cuvinte in limba noastră
care a fost aprobat zilele tre­ ca în acest' an să obţină ou 200 s-au organizat brigăzile şi echi­ poziţii cu vlnzare, dotarea cu final In cuvintele formate cu par­ legiu (nu prlvllegl), viciu (nu in care m Iniţial se rosteşte mu­
cute de către adunarea genera­ kg. grlu şl cu 800 kg. porumb pele în acest an va duce cu si­ mobilier a 20 magazine, con­ ticula — şl. vlcl), serviciu (nu servicl), con­ lat, dar sint unele In care el tre­
lă a bolectiviştilor. In plan se boabe la ha. mai mult decît In guranţă la o folosire mal bună stituirea unui număr de 28 cediu (nu conced). buie să fie rostit nemulat.
prevede, pe baza experienţei acu­ anul trecut. a forţelor şi a mijloacelor de Cuvintele formate cu — şi fi­
mulate In anii trecuţi şl a pro­ producţie. O măsură importan­ brigăzi de bună deservire, în­ nal sînt de mal multe feluri?. Tot cu — u trebuie rostite şl Se rostesc şl se scriu corect cu
punerilor făcute de către co­ De pe suprafaţa de 233 ha. ce tă care va contribui la cointe­ zestrarea unităţilor cu 73 scrise: acvariu, ambulatoriu (nu: m mulat cuvinte ca F miel, (nu ?
lectivişti, felul cum vor fl folo­ va fi oultivată cu porumb, se resarea colectiviştilor In obţine­ agregate frigorifice, amenaja­ — PRONUME DEMONSTRA­ acvar, ambulator!). mei), miercuri (nu? mercur!),
site rezervele şl posibilităţile de pot obţine cel puţin 2.500 kg. rea de producţii ridicate este şl rea şi repararea a 85 de unt- TIVE DE IDENTITATE? miere (de albine), miez (mie­
sporire a producţiei la hectar porumb boabe la ha., aşa cum aplicarea retribuţiei suplimenta­ tăţî, organizarea a 53 con­ 3. SUFIXELE — îi şi — »! IN zul plinii, nu: mez).
şi de dezvoltare a zootehniei şl s-a planificat, a arătat brigadie­ re, măsură oare pînă acum nu sfătuiri cu consumatorii, ex­ acela+şi : acelaşi; aceea^şiî DERIVAREA UNOR VERBE.
a altor ramuri de producţie. rul Ion Suba. Şl lată de ce. In s-a aplicat In gospodăria noastră. tinderea formei de vlnzare aceeaşi. In limba literară se rostesc îrf-
Totodată s-a stabilit felul cum anul trecut de pe unele tarlale, cu plata direct la vlnzător la In rostirea şl scrierea unor să cu m nemulat cuvintele : meci
va fi organizată munca pentru pe care s-au aplicat cu stricte­ ¦A- 31 de unităţi, organizarea Este bine să reţinem că toa­ verbe derivate din onomatopee (la sport, nu : miecî, dar nici ?
a se obţine cele mai bune re­ ţe măsurile agrotehnice Indicate unui număr de 12 cercuri te formele flexionare ale acestor (Interjecţii care Imită sunete din maci), mediu (nu miedlu), mei
zultate în producţie. de specialişti, s-au recoltat peste înfăptuirea obiectivelor stabi­ pentru ridicarea calificării natură) există nesiguranţă. Se (plantă nu miel care, scris aşa,
3.000 kg. poîurnb boabe la hec­ lite in planul de producţie pe profesionale a lucrâ.torilor pronume trebuie scrise cu — 1 fi­ face confuzie între ă şl î Înain­ e pluralul de la miel), ale mele»
Un lucru important — tar. Au fost insă suprafeţe de acest an va permite colectiviş­ nal : aceluiaşi, aceiaşi (mascu­ tea finalei 1: (nu mlele) şl meu (dragul meu,
tilor din Ilia să facă progrese din comerţ etc. nu : mîeu I).
însemnate pe calea consolidării lin plural), aceloraşi, aceleiaşi, De exemplu T bîz ! prin deri­
puter ii econom ico-organizatorice MIRCEA RAŢIU aceleaşi. vare dă naştere verbului: a bî-
a gospodăriei lor colective. în ­ corespondent
— PRONUME DE INTARiIRE T

La persoana a lll-a se for­

mează din vechile pronume per­

folosirea cu grija n terenului pe care s-au realizat producţii tocmirea şi adoptarea planului Pesie 2 .5 0 0 .0 0 0 lei sonale: îns(u) — pentru mas­ zîi pronunţat şl scris corect aşa. Realizarea unităţii 3a rostire
sub media pe gospodărie. Pe de producţie constituie doar în­ venituri din contractări culin şi însă — pentru feminin, Unii Insă II rostesc şl scriu : a contribuie şl ea la cultivarea llm.
Iar la plural: înşi —, inse — la bîzăl — greşit. bii.
La întocmirea planului şi în acestea nu s-aiu efectuat arături ceputul muncii. Pentru realiza­

cadrul adunării generale pentru adinei din toamnă, au fost slab rea In Întregime a prevederilor Potrivit planului de producţie, care se adaugă forma scurtă de Nesiguranţa In rostire şl scrie­ ' Y. ŞERBAN 1
discutarea Iul, colectiviştii au fertilizate, Iar săminţa, din soi planului va trebui ca conduce­ colectiviştii din Apoldul de Sus, dativ a pronumelui reflexiv — şi.
pus un accent deosebit pe fo­ local, nu s-a semănat în con­ rea gospodăriei, sub Îndrumarea raionul Sebeş, vor livra a- D eci: însuşi, însăşi ; înşişi, în­

losirea cit mai chibzuită a te­ diţii agrotehnice corespunză­ organizaţiei de partid, să trea­ nul acesta statului, în baza con­ seşi. Pretenţie justificată

renului. Ţinînd seama de faptul toare. că la defalnarea sarcinilor de tractului încheiat, 45.000 kg. grîu, — ADVERBE?

că o parte din terenul gospo­ Trăgînd învăţămintele nece­ producţie pe brigăzi şl echipe, 36.000 kg. porumb, producţia de Cîtuşl (dtu-Fşiy în expresiile: Oraşul Brad este vizitat' de la hotel. Pe lingă lip'sa de lem­
dăriei este situat In pantă, Iar sare din aceste lipsuri, colecti­ astfel Incit cel chemaţi să con­ sfeclă de zahăr de pe 25 hectare, cîtuşi de cît, cîtuşl de puţin ; ia­ tot mal mulţi oameni ai mun­ ne, cetăţenii au semnalat şl alte
pe cel din lunca Mureşului se viştii au stabilit amănunţit ce tribuie la înfăptuirea lor, să cu­ 10.000 kg. tutun, 111 tone de di­ răşi (iară+şi), acuşi (acu+şi). cii din regiune şi din ţară. Undi deficienţe. Astfel, de multe ori
pot face. irigaţii, colectiviştii au vor face In acest an pentru rea­ noască de pe acum ce au de fă­ ferite legume, 183.000 litri lap­ vin în delegaţie cu probleme curăţenia lasă de dorit, femeile
hotărlt ca In primăvară să plan­ lizarea producţiei planificate. In cut în această direcţie. De o te de vacă, 18.800 litri lapte de — CONJUNCŢIE : de serviciu, alţii sînt excursio­ de serviciu se poartă obraznic
teze 5 ha. cu pomi şl să extin­ primul rlnd el au acordat o mai mare Importanţă este faptul ca, oaie, 2.090 kg. lină, un număr totuşi corelativă cu deşi : „De­ nişti. Oricine ar fl el, dacă ou oaspeţii, îaT gestionarii re-
dă suprafaţa grădinii de legu­ mare atenţie efectuării arături­ Incepînd din aceste zile, să se înseninat de animale, 44.000 kg. şi ninge, totuşi nu e frig".
me cu încă 14 ha. lor adinei şl fertilizării terenu­ treacă la pregătirea condiţiilor struguri* "700.000 bucăţi altoi de 2. ROSTIREA Şi SCRIEREA stau mai m u lt------- jjjrjnrrj p’artlzează came*
lui. De asemenea, colectiviştii au necesare în vederea realizării viţă etc.
Alături de alte măsuri, am­ prevăzut ca Întreaga suprafaţă punct cu punct a obiectivelor LUI u FINAL' de o zi In Brad, .. _ rele după mari
plasarea judicioasă a culturilor destinată culturii porumbului să înscrise In planul de producţie Din valorificarea animalelor Cei mai In vîrstă îşi amintesc caută In primul Intervenţii, deşî
şi executarea lucrărilor de între­ şi a produselor amintite, gos­ că au învăţat în şcoală să scrie ^ TA
podăria agricolă colectivă din la sfîrşitul unor cuvinte ti deşi
Apoldul de Sus va realiza anul rlnd hotelul, b b b b s —— ’ ** ele sînt libere,

pentru a avea unde se odihni. Ne aflăm In plină iarnă. Lem­
Vara, la hotel se poate dormi nele repartizate la hotelul din
ţinere la un înalt nivel agroteh­ fie semănată cu dublu hibrizi, pe acest an. acesta venituri băneşti în valoa­ nu-1 rosteau. De asemenea, cine In condiţii bune. Pe timp fri­ Brad sint insuficiente 1 Iată de

nic, sint factori de seamă In să efectueze cel puţin trei pra- N. TlRCOB re de peste 2.500.000 lei. citeşte cărţi tipărite Înainte de guros însă, situaţia se compli­ ce conducerea I.G.O. Brad este
realizarea de producţii sporite, şile, să asigure o densitate co­ că. Oare este motivul ? datoare să Ia toate măsurile

au arătat colectiviştii Dumitru respunzătoare de plante la hec­ Conducerea întreprinderii de pentru asigurarea unor condiţii
Fluiera.?, Ladislau Borşoş şi al­ tar şi să efectueze la timpul gospodărie orăşenească Brad
ţii. Amplasarea culturii cartofi­ potrivit' lucrările de întreţinere. bune de locuit la hotelul aimin-:
nu asigură cantităţi suficiente
de lemne, astfel că oaspeţii tlt. N-ar fl rău dacă ar studia’

Fiind flotat cu sint puşi în situaţia să tre­ cu mal multă atenţie Însemnă­

cadre medicale mure de frig. rile din condica de sugestii ?!

Nici un tînăr fără insigna bine pregătite şi Observaţii In acest sens se gă­ reclamaţii şl ar elimina defloh
„Prieten al căiţii“ cu aparataj mo­
dern Spitalul sesc destul de multe In condica enţele semnalate.
unificat din O-
de sugestii şi reolamaţll existentă y , a.

Comitetul U.T.M. din cadrul Grigore Chiţolu şl Iile Mateîaş), răştle asigură A tt E M OĂ
U. M. Cugir acordă o importan­ montaj maşina de cusut, servi­ oamenilor mun­
ţă deosebită ridicării permanen­ cii condiţii opti­ adia HUNEDOARA: Destăinuiri —
ciul tehnic, turnătorie, fabricaţie me de trata­ cinematograful „Victoria“;
te a nivelului de cultură genera­ şl tîmplărie, care au Înregistrat ment. 11 IANUARIE 1963 SIMER1A: Dacă ţii la mine
lă a tinerilor muncitori. Una din cea mai mare participare a ti­ Programul I: 5,07 Muzică popu­ — cinematograful „I. Pinti-
formele atractive de lărgire a In fotografie:’ lară romînească; 6,07 Cîntece; 6,20 lie“; PETROŞANI: Hamlet —
orizontului cultural folosite cu ti­ nerilor iar aceştia au dovedit o Medicul radiolog Emisiunea pentru sate; 6,30 Estra­ cinematograful „Al. Sahia";
nerii din această uzină este şi temeinică pregătire. Mihai Baiciuc, da dimineţii; 6,45 Salut voios de Preşedintele centru înaintaş
atragerea lor la concursul „Iu­ de la Spitalul pionier; 7,10 Cîntece şi jocuri popu­ — cinematograful „7 Noiem­
biţi cartea“. Avînd in vedere dragostea cu din Orăştle, exa- lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicu­ brie"; ALBA IULIA Cartou-
minînd o radio­ lui: Bronhopneumonia la copii; 8,00 che — cinematograful „Vic­
In cursul anului trecut, peste care tinerii citesc atît literatura grafie. Sumarul presei centrale; 9,02 Mu­ toria“; Prietenul nostru co­
450 de tineri de la U.M.C. au politică cit şi cea beletristică, or­ zică populară romînească; 9,30 Mu­ mun — cinematograful „23
obţinut brevetul de purtător al Foto: V. ONOIU zică din opere; 10,05 Formaţii ar­ August“; SEBEŞ: O viaţă —
insignei „Prieten al cărţii“. In ganizaţiile U.T.M. din uzină s-au tistice de amatori; 12,20 Muzică cinematograful „Progresul“;
fruntea acestei acţiuni s-au si­ angajat ca pînă la 1 mai 1963 să populară din Dobrogea; 13,10 Bu­ Urme tăcute — cinema­
tuat organizaţiile U.T.M. de la chet de melodii de estradă; 14,00 tograful „M. Sadoveanu“;
sculărie (secretari Ion Petruşcă, nu existe nici un tînăr in uzi­ Concert de prînz; 16,15 Vorbeşte ORAŞT1E: 9 zile ăln-
nă care să nu fie purtător al Moscova; 16,45 Cîntă violonistul tr-un an — cinematograful
insignei „Prieten al cărţii“. Ion Luca Bănăţeanu; 17,10 Din cîn- „V. Roaită“; Copilul şi ora­
tecele ţărănimii noastre colectiviste; şul — cinematograful „Flacă­
TRAIAN TR1C 18,15 Arii din operete; 18,40 Din ra"; HAŢEG: Numai o glu­
corespondent repertoriul soliştilor de muzică mă — cinematograful „Popu­
populară romînească; 19,00 Jurna­ lar“; BRAD: Cînd comedia era
Posibilităţi m ultiple pentru slepăşlrea Au amenajai un patinoar lul satelor; 20,30 Noapte bună co­ rege — cinematograful „Stea­
pii: „Legenda omului de zăpadă“; ua roşie“; LONEA: Defileul
De curînd asociaţia sportivă Prepa­ 20,40 Concert de muzică uşoară — cinematograful „Minerul";
romînească; 21,30 Melodii populare ILIA: Drum de încercare —
î sarcinilor de plan ratorul din Lupeni a dat în folosinţă romîneşti şi ale minorităţilor naţio­ cinematograful „Gh. Doja“:
un patinoar, unde zilnic echipa de nale cerute de ascultători; ZLATNA: Cintecul întrerupt
Programul 11: 12,48 Concert de — cinematograful „Muncito­
hochei face antrenamente în vederea valsuri; 13,25 Balet din opere; 14,10 rul“; TEIUŞ: Start către ne­
După cum este ştiut întreprin­ planul producţiei globale al în­ tin pentru a realiza economii la şi multe altele. Atenţia con­ competiţiilor ce urmează să aibă loc Muzică distractivă interpretată de cunoscut — cinematograful
derea noastră, ca şi celelalte în­ treprinderii este mai mare cu 17 preţul de cost. Tot în anul tre­ ducerii întreprinderii şi a între­ la începutul anului acesta. Tot pe acest fanfară; 14,30 Muzică de estradă; „V. Roaită“: rAPOLDUL DE
treprinderi de industrie locala la sută. Cînd am primit cifre­ cut am deschis cursuri de minim gului colectiv este îndreptată patinoar, zeci ţi sute de tineri se vor 15.00 Cîntece şi dansuri populare
din regiune, are sarcina să pro­ le de plan şi mai ales cînd au tehnic la secţia tîmplărie, la fa­ spre traducerea în viaţă a obi­ întrece în cadrul şpartachiadei de iar­ romîneşti; 16,10 Muzică uşoară; SUS: Gardianul — cinemato­
ducă o serie de bunuri de larg fost dezbătute, colectivul nostru brica de var, cariere, unde par­ ectivelor stabilite în planul de nă a tineretului, la patinaj. 16,30 Cîntece; 17,00 Muzică vocală
a ajuns la concluzia că ele pot fi ticipă peste 200 muncitori. Bine măsuri tehnico-organizatorice în şi instrumentală; 19,08 Muzică u- graful „23 August",
consum necesare populaţiei. Exe­ nu numai îndeplinite ci şi depă­ organizate, cursurile de minim aşa fel ca ele să contribuie la ob­ Astfel de patinoare, sînt în curs şoară romînească; 19,30 Teatru la
cutăm garnituri de mobilă ca- şite. Muncitorii au venit şi cu tehnic contribuie la ridicarea ca­ ţinerea unor rezultate cît mai de amenajare şi în oraşele Petroşani, microfon „Revizorul“; 21,40 Lie­ (Buletin
propuneri concrete. lificării oamenilor, la creşterea bune. Uricani, Lonea şi Vulcan. duri de compozitori romîni; 22,00
mevă-cembinată, producem pre­ Muzică de dans; 22,30 Moment poe­ ntete&Faloqie
parate din carne, sifon şi altele. Pregătirile pentru îndeplinirea conştiinţei lor. De asemenea la S. BALOI tic: Otilia Cazimir; 22,35 Canţo­
ritmică a sarcinilor de plan pe secţia tîmplărie a fost pusă în corespondent nete; 23,10 Concert de noapte. PENTRU 24 ORE
De asemenea întreprinderea 1963 au fost începute din anul funcţiune o maşină de şlefuit se­ In acest an şi întrecerea socia­ Buletine de ştiri şi radiojurnale-
noastră extrage materiale de trecut. Atunci munca se desfăşu­ miautomată, a fost reorganizat listă este «lai bine organizată. C ? ir 1)5 ş i c i t i t o r i 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 17,00; Vreme schimbătoare cu ceru]
construcţie necesare şantierelor. ra anevoios la fabrica de var din cabinetul tehnic, am amenajat un Ea cuprinde peste 90 la sută din 20,00; 22,00; 23,50, (programul I), mai mult noros. Vor cădea ploi
Fiecare muncitor este conştient Vata. Conducerea întreprinderii, complex de ateliere (tapiţerie, numărul muncitorilor iar reali­ Cartea a devenit astăzi un lu­ 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,30; slabe sub formă de lapoviţă şi
de faptul că produsele sînt tot sub îndrumarea organizaţiei de mecanică, reparat cîntare, etc.) zările sînt urmărite şi populari­ ciu necesar fiecărui om al mun­ 23.00 (programul II). ninsoare. Temperatura variabilă va
bază P.M.R. şi cu sprijinul secţiei care contribuie la îndeplinirea zate cu mai multă atenţie. Dar cii, iar vizitarea bibliotecilor fi cuprinsă ziua intre —1 şl 3 gra­
mai mult căutate şi de aceea de industrie locală a Sfatului ritmică a sarcinilor de plan. Pe cel mai important lucru este fap­ ceva obişnuit. Numai In pri­ Cinema de, Iar noaptea Intre 0 şl —5 grade.
luptă pentru îndeplinirea sarci­ popular regional, a luat măsuri lingă acestea în urma propune­ tul că muncitorii noştri lucrează mele cinci zile ale acestui Vîntul va sufla moderat din sud-
nilor de plan şi realizarea unor de stabilire a unor parametri rilor făcute de muncitori, tehni­ cu mai multă hotărîre pentru an la biblioteca comunală din 11 IANUARIE 1963 vest şl nord-vest.
lucrări de bună calitate. privind fluxul tehnologic al fa­ cieni şi ingineri a fost întocmit creşterea prestigiului întreprin­ Tciuş raionul Alba au fost înre­ DEVIA: omul de lingă tine
bricii. Tot aici am folosit drept un plan de măsuri tehnico-orga- derii. Oameni ca Gheorghe Iga, gistraţi 201 cititori care au îm­ ¦— cinematograful „Patria“! PENTRU URMĂTOARELE
Vorbind despre acest lucru tre­ combustibil cu bune rezultate nizatorice care cuprinde 34 de Nicola Boioţ, Pavel Ştefan, Ioan prumutat 485 de cărţi. 3 ZILE
buie să spunem că în anul tre­ cărbune spălat de Valea Jiului. obiective ce urmează să fie puse Litra, Teodor Tudoran, Petru
cut am obţinut unele succese fru­ Măsurile luate au avut eficien­ Boioţ, Ştefan 'Paulino şi mulţi al­ Intre primii care s-au prezen­ Vreme schimbătoare ca ferul
moase. Planul producţiei globale ţă. Fabrica de var din Vaţa în în aplicare în acest an. Printre ţii constituie exemplu în «luncă. tat Ia bibliotecă pentru a împru­ variabil şi temperatura staţionari.
pe întregul an a fost îndeplinit afară de faptul că şi-a îndepli­ altele am prevăzut extinderea muta cărţi sînt colectiviştii
la 23 noiembrie, am înregistrat nit planul în cel fle-al doilea se­ frontului de lucru la carierele de Folosind toate posibilităţile de Popa Gligor, Suteu Marîa, Coj.
beneficii peste plan în valoare mestru al anului trecut, a re­ piatră, amenajarea unul siloz care dispunem sîntem hofărîţi ca ma Eiisabota, HIrceagă Marîa şi
cuperat şi o cantitate de 497 to­ pentru Încărcarea directă tn ca­ sarcinile de producţie pe anul alţii,
de 200.000 lei. Aceste succese au ne var. Acum fabrica lucrează mioane a calcarului de var la ca­ 1963 să fie Îndeplinit« ritmic, să
putut fi obţinute datorită unei din plin. De asemenea ne am riera din Vaţa de Sus, amenaja­ dăm oamenilor muncii produse
mai bune organizări a muncii, rea unei uscătoril la secţia tîm­
folosirii judicioase a rezervelor mai multe şi de bună calitate.
interne, însufleţirii cu care a
muncit întregul colectiv. NrCOLAE ZAHUŢ

Sarcinile de plan pe anul 1963 propus ca tot aici să experimen­ plărie, amenajarea uhui la­ directorul II.L. i,Crlşana“ ADRIAN OŢOIIÎ
Brad corespondent
gtnt sporite. Ţaţă ăe anul trecut tă®! un alt combustibil mai Ief­ borator la fabrica dg va*

(