Page 26 - 1963-01

—

Nr. 5501 HOBReUaaMt<OwIwweMm8«w«ti«m9a8BmBMBM»»aw»ww«wwMj^w»jwg^M jBgMjggwjBg pa6. a

9amm*muBisa3ssssa^asii»^ma33aai

Desulfurares fontei în afara furnalului — Tehnică nouă
în fabricile de cherestea

metodă importantă de reducere a declasatelor Paralel eu ridicarea unor complexe
moderne de valorificare superioara a

Procentul de fontă declasată ţinut o fontă cu un conţinut de cere ca şefii de echipe şi în pri­ lemnului, numeroase unltSti vechi din
înregistrat anul trecut la secţia sulf anal scăzut ca de obicei chiar mul rînd maiştrii dc creuzet să tara noastră stnt modernizate şl adu­
l-a furnale a C. S. Hunedoara şi Ia furnalul nr. 4. lucreze cu multă atenţie şi simţ se la nivelul tehnicii actuale. Numai
depăşeşte mult cifra admisă. Ex* de răspundere, lată practic cum In ultimele luni au (ost dotate cu ga­
plicaţia se găseşte în "bună mă­ In cele ce urmează, vreau să se procedează : tere noi aproape 20 de fabrtcl da
sură în starea furnalului nr. 4. arăt că există toate condiţiile ca cherestea astgurlndu-se tn acesl fel
Acesta fiind la sfîrşii de cam­ în cursul acestui an secţia noas­ Cînd se pregăteşte descărcarea o creştere anuali s capacităţii de
panie avea o uzură înaintată şi tră să reducă procentul de decla­ furnalului se presară o sodă pe prelucrare cu circa 100.000 m.c. de
prin urmare, un mers rece. Or, sate sub norma admisă. Furna­ jgheab şi în oala de turnare, a-
este cunoscut că funcţionarea lul nr. 4 a fost pus în funcţiune poi, în timpul descărcării, în buşteni.
furnalelor la temperaturi Joasă după reparaţie capitală. Atît el, funcţie de conţinutul de sulf apa­ In ultimii ani »-au Introdus $1 ge­
conduce Ia obţinerea unei fonte cît şl cauperele, funcţionează bi­ rent (ce se observă cu ochiul li­
cu conţinut maro de sulf. 'Apoi, ne. La furnalul nr. 2 se pot asi­ ber Ia trecerea fontei pe jgheab), neralizat plnzele subţiri la gatere cu
furnalul nr. 3 a mers o perioa­ gura un debit şi o temperatură se adaugă din nou o cantitate de aţuiorul cărora tăierea buştenilor se
dă destul de îndelungată numai mai ridicată a aerului insuflat, sodă. face cu un consum redus de rumeguş.
cu două caupere. Furnalul nr. 2 deoarece la cauperul nr. 4, ca-
n-a avut o temperatură suficient re-1 deserveşte, s-a Introdus un De obicei cantitatea de sodă Au fost înlocuite de asemenea a-
de ridicată a aerului insuflat. ventilator puternic. Pentru scoa­ necesară Ia o descărcare variază proape În întregime cu fierăstraie e-
terea apei din canalele de fum intre 50-200 kg. lectrlce Instalaţiile vechi cu care se
La toate acestea se mai adau­ au fost montate pompe. Au fost retezau buştenii. In acest fel produc­
gă şi o serie de abateri de Ia re­ luate măsuri pentru asigurarea întreaga operaţie de desulfu­ tivitatea muncii la aceasta operaţie a
ţeta de încărcare, prăjirea neco­ unei bune întreţineri a agregate, rare a fontei se execută sub su­ fost dublata.
respunzătoare a sideriteî ş.a„m.d. lor, unei prâjlrî corespunzătoa. pravegherea maistrului de creu­
re a sideritei etc. zet. El este acela care indică Noi construcţii în ce-rt- Se înfăptuiesc propunerile cetăţenilor
Desigur, cauzele enumerate cantitatea de sodă ce trebuie in­
mai sus nu Justifică întrutotul Despre măsurile aplicate de trodusă în oală, ori pe jgheab, irul oraşului Deva. Este un lucru obişnuit ca atunci lor respective s-a căutat să fie a- te din oraş s-au tnlocuit vechile me­
procentul mare de declasate. Da­ colectivul secţiei noastre, sub în­ pentru a se obţine o fontă bună. cînd cetăţenii se întîlnesc cu deputa­ traşl deputaţii. De aceea fiecărui de­ se de lemn cu 49 mese noi din pre­
că n-ar fi existat abaterile de la drumarea organizaţiei de partid, S-a aprins ţii să vină cu propuneri privind bu­ putat i s-a înmînat un pCarnet al fabricate de ciment.
reţeta de încărcare, dacă prăji- s-ar putea spune încă multe. O Aplicarea acestei metode cu na gospodărire şi înfrumuseţare a deputatului“ în care erau trecute o-
rea sideritei s-ar fi făcut întot­ me<>odă importantă de reducere conştiinciozitate, atunci cînd es­ becul electric localităţilor, întreprinderea unor ac­ biectlvele ce Ie avea de executat in Rezultate deosebit de valoroase
deauna corect, dacă so menţinea a declasatelor, pe care ne pro­ te cazul, duce la rezultate sigu­ ţiuni de Interes obştesc şl altele. A- circumscripţia sa, numărul de ore ne­ s-au ob'inut şi in rezolvarea propu­
un nivel constant de încărcare a punem să o folosim în mod Ju­ re. Maistrul Ion Păpuşoi bună­ in urmă cu cîtva timp, în sa­ ceste propuneri, traduse în viaţă, fac cesar şl termenul pină la care trebu­ nerilor la care şi-au adus o contri­
furnalelor şi se asigura buna în­ dicios în acest an, este desulfu- oară. procedînd astfel, anul tre­ tele Berghin, Stremţ, Oiejdea să sporească încrederea cetăţenilor ia tniăptuttă propunerea. Lunar de­ buţii deosebită cetăţenii, mobilizaţi
cut, la furnalul nr. 4, a reuşit' ca Cetea şi Benic din raionul Alba în deputaţi, să participe cu tot mai putaţii raportează sfatului popular de deputaţi. Astlel, deputatul Con­
treţinere a lor şi mai ales, dacă rarea fontei în afara furnalului. în schimbul său să reducă cel Iulia, echipele de electricieni ale mare entaziasm la buna desfăşurare despre lucrările executate. Pentru a stantin Dobrotă, din circumscripţia
mai mult procentul de declasate. I.G.O. Alba Iulia au terminat de a treburilor obşteşti. In această di­ Veni în sprijinul deputaţilor în în­ electorală nr. 39, a mobilizat cetă­
se aplica cu mai multă minu­ Este cunoscut că aplicarea ei a. executat ultimele lucrări de in­ recţie Sfatul popular orăşenesc Cu- făptuirea unor lucrări gospodăreşti ţenii la nivelarea străzilor din câr­
Metoda desulfurării în afara stalare a reţelei electrice. Acum, glr, deputaţii de aici au acumulat o prin muncă patriotică, s-a luat mă­ ti«1ul Cindeni. IJe asemenea cetă’e-
ţiozitate metoda desulfurării fluce şi o serie de alte avantaje: furnalului nu exclude insă întoc­ In casele localnicilor ard becu­ bună experienţă, au obţinut rezul­ sura ca membri* comitetului execu­ nii din circumscripţia electorală nr.
mirea unor reţete de încărcare rile electrice. Un ajutor preţios tate bune. In timpul campaniei elec­ tiv să răspundă de activitatea din 29 au iost mobilizaţi să participe atît
fontei în afara furnalelor, situa­ scăderea consumurilor de calcar corectei. Felul în care se respec­ echipelor de electricieni au dat torale din 1961, cu prilejul Intllnirl- cite 7-9 circumscripţii electorale. De prin muncă voluntară cît şi cu contri-
tă reţetele de încărcare şî toţi şl cetăţenii acestor sate, care buţ e bănească Ia executarea unui
ţia era cu totul alta. De ce spun şi cocs şi In final reducerea pre- factorii care conduc Ta obţinerea prin muncă patriotică au parti­ Ior ce au avut loc asemenea şl salariaţii secţiei gospo­
unei producţii de bună calitate îi cipat la săpatul gropilor şi la intre candidaţii de dărie a sfatului popular orăşenesc au zid de sprijin pe
asta ? Deoarece experienţa a do­ ţuliti de cost, sporirea indicilor vom analiza de fiecare dată în plantarea stîlpilor. deputaţi şl alegă­ fost repartizat) să răspundă de un marginea drumului
şedinţele operative de producţie. tori. s-au făcut o se­ număr de circumscripţii. de acces. In felul
vedit că atunci cind aceste con­ de utilizare. Dar, pentru ca re­ Cu aceste ocazii se vor lua mă­ Lumină rie de propuneri acesta lucrarea s-a
suri imediate de îndreptare a tu­ fluorescentă privind activitatea In acelaşi timp comitetul executiv executat cu o eco­
diţii au fost respectate s-a ob­ zultatele să fie cele scontate, se obştească. Toate propunerile au fost al sfatului popular a avut In vedere nomie laţă de de­
turor deficienţelor. Ia Platina centralizate şi s-a stabilit tn cadrul şl rezolvarea acelor propuneri care viz de 7.500 Iei.
Lucrări apărute comitetului executiv modul lor de re­ au necesitat fonduri. Imediat după O contribuţie deosebită şl-au adus-o
Aşa după cum spuneam mai Recent, In centrul Zlatneî şl zolvare şl cine anume răspunde de terminarea campaniei electorale din cetăţenii din salul Călene la con­
în Editura Academiei R.P.R. sus, condiţii de a da patriei fon­ pe alte cîteva străzi din locali­ flecare în parte. Astfel, tn competen­ 1961, s-au întocmit documentaţii către strucţia noii şcoli de 4 ani. Pentru
tă de bună calitate există. Tre­ tate s-a aprins lumina fluores­ ţa Sfatului popular orăşenesc Cuoir sfatul popular raional şi regional ca­ a da viată propriei lor propuneri,
Ampelografia Republicii Populare Romîne, voi. V. / Soibrile buie doar să Ie folosim din plin. centă. In curlnd, I.G.O. va În­ au revenit 42 de propuneri. Multe din re justificau executarea unor lucrări cetăţenii au confecţionat pe plan lo­
neraionate K —- Z, de Gheraslm Constantinescu, Elena Ne- In secţia noas' ă sînt oameni cepe lucrări pentru repararea aceste propuneri se refereau ia ac­ cal cărămida necesară construirii
greanu, Victor Lâzărescu, Iile Poenaru, Olga Alexei, Gheor- harnici, plini de elan. Facînd din reţelei electrice şl a Instalaţii­ şcolii şl au transportat materialele în
ghe Mihalca şl Camelia Boureanu, 704 pag. + 144 planşe, calitatea producţiei un obiectiv lor de iluminat public pe stră­ ţiuni gospodăreşti şl de înfrumuseţa­ mod voluntar. De asemenea el au e-
principal al întrecerii socialis­ fectuaţ toate lucrările necalificate.
' 75 lei. te, fără îndoială că la finele anu­ re, la rezolvarea cărora cetăţenii se In prezent şcoala este terminată şi
Microscopia electronică In biologie şl Inframicroblologio, de R. lui vom putea raporta la reali­ dată in folosinţă.
zarea acestui Indice de plan re­ angajaseră să participe prin muncă
Portocală şi N. I. Ionescu, 180 pag., 9,90 Iei zultate frumoase.

Culturi de celule în inframlcrobiologle, de Ion Aderca şl Marlus Ing. IOAN BOLOGA
Ianconescu, 319 pag. 4- 3 planşe, 18,90 lei adjunctul, şefului secţ'el a I-a

Pseuflartrozele, de Al. Rădule&cu, D. K. Iazlkov şl Andrei Voinea, furnale a C. S. Hunedoara I zile lăturalnice ale comunei. ¦patriotică. La Înfăptuirea propuneri­ de Investit!! etc. Periodic, atft tn ca­ Cu mită însufleţire au participat

348 pag., 25,30 lei

'Avuţia naţiunilor voi. I 7 Cercetare asupra nattfrli şl cauzelor N SE C \ 71 U R II® • ® drul sesiunilor cit şl tn şedinţele de cetăţenii oraşului şl la întreţinerea
el, de Adam Smlth, 344 pag. + 1 planşă, 25,90 lei comitet executiv, s-a analizat felul şl extinderea parcurilor şl zonelor
Să vezi din Ce vine necazu' omu­ şi pas acum de i-o scoale ? Ca s-o slmbălă — recitări, dansuri; dumi­ cum ' fnt traduse tn viată pronunerile verzi. Pentru a stimula această ac­
Documente privind istoria Romîniei, Colecţia Eudoxiu de Hur- nică — matineu, tenis, şah, meci de făcute de cetătenl. Aceste analize s-au ţiune Intre circumscripţiile electorale
muzachi (serie nouă) voi. I / Rapoarte consulare ruse (1770- lui. De unde nu (e-ajtep(t. Dar mai îmbunez şi să vadă că n-am vrut fotbal!? Un program săptăminal de făcut tn flecare semestru. s-a Iniţiat o vie întrecere patriotică.
1796) Din „Arhiva politică externă a Rusiei” Moscova. 815 activitate „universal“, uitai aici din Astfel, numai tn acest an s-au efectuat
pag. 43,30 lei bine să vă spun tărăşenia lui Ion, s-o mint, am rămas acasă, cu gîn- vară şi care de fapt nu consemnă, Ca urmare a muncii desfăşurate, lucrări de întreţinere a parcurilor şi
aşa cum ar trebui, nici o activitate rezultatele nu au intîrziat să se arate. zonelor verzi pe o suprafaţă de 1,700
Documente privind istoria Romînieî. Răscoala din 1821 voi. V / văru-meu, că de data aceasta el a dul să plec la Simeria duminica vii­ cultural-educativă (o conferinţă, o In prezent toate propunerile tn com­ hectare.
seară literară, o şezătoare, o seară petenta sfatului ponulaT orăşenesc,
Izvoare narative, 628 pag. 23,40 lei fost Stan Păţitul. toare. Dar, ce crezi, nu mă pregă­ de întrebări şi răspunsuri etc.), ci făcute cu prllebil alPoertlor din 1961, La toate acţiunile întreprinse de
înşiră repetiţiile unor formaţii ar­ au fost înfăptuite, lată cîteva dlp a- sfatul popular pentru mal buna gos­
Problemele limbii literare în cultura italiană, ele Nlna Facon, Am treburi intr-o xt pe la Rapol- tesc bine de plecare, că nevastă-mea tistice şi... activităţi sportive. Ce s-o ceste propuperi. podărire a oraşului au participat nu­
d43 pag., 4,05 lei fi gindit tov. Ion Costea, directo­ mai tn anul 1962 pes> 48.500 cetă­
tul Mare. Mai spre seară> după ce vine la mine şi mai supărată: „Bine, rul căminului cultural din Rapoll ? Pentru îmbunătăţirea transportului ţeni care au efectuat 218.000 ore de
E mai comod să ni un astfel de pro­ tn comun, cetăfenll an propus să se muncă patriotică. Flecare cetăţean a
IN E D I T U R A P O L I T I C A le termin, trec şi pe la Ion pe-acasă. gram. Nu-ţi dă bătaie de cap să-l mărească pnrcnl de autobuze. Datori­ prestat In medie cite 19 ore muncă
schimbi în fiecare săptămină. să te tă preocupării comitetului executiv patriotică.
Ncvastă-sa, cu treburi prin sat, el gîndeşti de fiecare dată la activităţi s-a reustf ra parcul de autobuze să
cultural-educative interesante, aproa­ rreas«-S dp la nnnl la trei. Tn acelaşi Meritul pentru faptul că propune­
kltv? ülStWrí.1'A'? a u a ţ) ă r u t: singur. Singur şi, drept să vă spun, diaemnati pe de preocupările colectiviştilor, in t*mp IC O . a fost dotată cil nn au­ rile făcute de cetătenl s-au înfăptuit
necăjit cum nu l-am mai văzut. Nu pas cu actualitatea... toturism pontru transportul cetăţeni­ In întregime este şl al deputatî'or
lor sl cu o cisternă pentru stropitul Candln Lutescn, loan Lurad, Corne­
IN AJUTORUL CELOR CARE IN AJUTORUL CELOR CARE i-a răbdat inima să aştepte prea Un stil de muncă care. după cit străzilor. O propunere tmnortantă a lia Rucnreştean, Marla Olteanu sl
URMEAZĂ CURSURILE SERALE se vede. aduce necazuri. Si mai ales, fost sl aceea privind asfaltarea tro­ alţii care şl-au adus o contribuţie
DE PARTID — ANUL II ORAŞE URMEAZĂ CURSURILE SERALE mult şi a început să-mi spună pri­ ceea ce n-ar fi deloc de dorit, scade tuarelor străzii V. I. Tenln, care a- preţioasă.
Volumul cuprinde lecţiile : Con­ interesul colectiviştilor pentru activi­
ducerea şl gospodărirea Între­ DE PARTID ANUL II SATE cina : fmi zice, dacă aşa stau lucrurile, tatea cultural-educativă. vea pavaf cn ntatră de rin. Tn pre­ In prezent In atenţia noastră stă
prinderilor socialiste ; productivi­
tatea muncii In întreprinderile Volumul cuprinde lecţiile : Dez­ — Uite, tmi zice, acum două du­ du-te unde vrei“. Ce-i de făcut ? Simplu! Condu­ zent circa 5.100 m p. de trotuar de fnfăptulrea noilor propuneri făcute
voltarea agriculturii socialiste. Creş cerea căminului cultural să dea do­
industriale şl căile sporirii ei terea continuă a producţiei agricole minici mă hotărăsc să mă reped Acum sîntem supăraţi. Din pri­ pe această stradă a fost asfaltat. De de cetăţeni cn prilejul fnfflnfrllor ce
necontenite ; Preţul de cost ai pro­ vegetale şi animale ; Gospodăriile a vadă de o preocupare atentă, faţă
grlcole de slat ; Staţiunile de maşini pină la Simeria, la un cunoscut, pe cina fotbalului. Ce fel de fotbal, iar­ asemenea pentru a mentlnp curăţenia au avut loc cu ocazia dărilor de sea­
ducţiei industriale şi căile reducerii şi tractoare ; Gospodăria agricolă co­ de sarcinile ce-i revin.
lui ; Patriotismul socialist ; Dezvol­ lectivă ; Patriotismul socialist ; Dez­ care-l rugasem ceva şi ştiam că nu­ na ? Crede-mă că nu ştiu. Mă fră- pe strada V. I. Tenfn. pe toate străzile mă ale deputaţilor. Şl acestea In bu­
V. CHIŞ
tarea conştiinţei socialiste a oame­ voltarea conştiinţei socialiste a oa­ mai atunci o sări găsesc, cu sigu­ mint de unde i-a venit gindul ăsta cu acces tn aceasta s-au executat pa­ nă parte au (ost rezolvate.
nilor muncii ; Noţiuni despre ştiinţă
şj religie ; Lupta popoarelor pentru menilor muncii ; Noţiuni despre ranţa, acasă. Nevastă-mea, de, ca fe­ aşa, de-odată, şi nu pot afla. Ce-i vate cu piatră de rfu pe circa 40 m.l. GHEORGHE VĂDUVA
apărarea şi consolidarea păcii. Poli­ vicepreşedinte al Comitetului
ştiinţă şl religie ; Lupta popoarelor meile duminica, iese prin sat. Dar de făcut ? fiecare. executiv al Sfatului popular
tica externă a partidului şi statului
pentru apărarea şi consolidarea păcii nu trece un ceas şi vine acasă cu Am vrut să-mi ajut vărul, să-l Pornfnd tot de la propunerile fă­ orăşenesc Cugir
nostru ; Lupta popoarelor pentru de­
mocraţie, progres social şi indepen­ Politica externă a partidului şi sta­ o falcă-n cer si cu una in pămint, scot din necaz. Am ieşit în sat, am cute de cetăţeni, in piaţa de alimen­
denţă naţională.
tului nostru j Lupta popoarelor pen­ „Fotbal ifi trebuie ? — zice. Nici întrebat de unul şi de altul şi am

tru democraţie, progres social şl in­ iarna n-ai astimpăr ? Măcar să-mi găsit pricina: programul săptăminal
dependenţă naţională.
fi spus că te duci la Sim eria„C e de activitate afişat la căminul cul­

fotbal?“ — o întreb eu nedumerit. tural. II transcriu, să vedeţi cum

„Te faci că nu ştii? Bine,..“. Şi, su­ arată: „Luni — şah; marţi — teatru,

părată foc, nu mai scoate nici o vor­ brigadă; miercuri — dansuri, cor,

bă. Măi, să fie. m-am gindit eu şah, tenis ,* joi — tenis, teatru-, bri­

atunci: cine i-a bagdt in cap asta gadă ; vineri — şah, dansuri, cor;

i— O PLIMBARE MOSCOVA Oamenii din generaţia vîrst- împleteşte cu studiile în şcolile ăe paturi, peste 1.000 de maga­
nică au insă avantajul că pot medii tehnice sau instituţii ăe zine şi aproximativ 1.000 de în­
In anii 'dinainte de revoluţie aveau cite o „re- de LEV NIKULIN putea aprecia la înainte trebuia să priveşti să.şi amintească ce era înainte învăţămînt superior, despre treprinderi ale alimentaţiei pu­
1Moscova era oraşul unor uimi­ justa lor va­ Moscova numai drept înainte. „galeriile Tretiakov“ din uzi­ blice.
toare contraste. zervă“, cu ceai­ scriitor loare eroismul In spate era doar un peisaj in locul acestui parc. Arborii ne, despre activitatea artistică
_ şi munca tita­ de ţară şi locuri virane. au crescut, tulptnele lor s-au de amatori din întreprinderi, La Plenara din noiembrie
Era o Moscovă luminoasă — nării pentru bir- îngroşat şi noi am îmbătrînit. despre tot ceea ce situează 1932 a C.C. al P.C.U.S., N. S.
oraşul maselor muncitoare re­ ţari... Uitindu-ne astăzi în această Desigur, nu este prea plăcut Uniunea Sovietică pe primul Hruşciov arăta că lucrările ce­
voluţionare, oraş al ştiinţei şi direcţie vedem clădirea nouă să-ţi aminteşti acest lucru, dar loc nu numai în ceea ce priveş­ lor mai buni arhitecţi-inovatori
artei, al teatrelor, muzeelor şt In amintirea locuitorilor mai nică a poporului sovietic, pu­ a universităţii — turnul ei cen­ timpul nu poate fi oprit in loc te progresul tehnic, dar şi in demonstrează că cu cheltuieli
galeriilor de tablouri cu renu­ vechi ai oraşului, apare vie şt terea de previziune a partidu­ tral cu cele 31 etaje, aripile la­ şi te bucuri că aici totul tn jur domeniul dezvoltării estetice şi reduse se pot realiza construc­
me mondial, al monumentelor Moscova din anii războiului ci­ lui tn acea vreme, cină duş­ terale. cu cite 17 şi opt etaje s-a schimbat in mai bine. al lărgirii orizontului intelec­
de arhitectură veche rusă. vil şi ai blocadei. Oameni flă- manii noştri aşteptau de la 0 şi zecile de clădiri noi din jur. tual al omului muncii. ţii de o mare expresivitate şi
mînzi cu feţele supte şi cu să­ 1Acesta nu mai este un orăşel, In anul 1923 s-a înălţat aici, frumuseţe.
Era şi o Moscovă întunecată răcăcioasa raţie de pline usca­ zi la alta prăbuşirea puterii ci un adevărat oraş, unde mun­ tn locul fosfelor maidane, oră­ Raionul de sud-vest, cartie­
— oraşul cocioabelor stntstre tă sub braţ. Seara lumina se sovietice. cesc, locuiesc şi studiază mii şelul de lemn al primei expo­ rele Novîe Cereomuşkl, Fiii, Una dintre clădirile monu­
din piaţa Hitrov, al caearme- aprindea doar in cîteva raioa­ de studenţi Am fi putut oare ziţii agricole. Au fost plantaţi Mazilovo, Mnevniki, Kuzminkt... mentale, In care formele noi
lor muncitoreşti construite de ne ale oraşului — nu era sufi­ ? visa în anii dinainte de revo­ arbori tineri şi firavi. Pe atunci se îmbină cu raţionalul, utilul
Prohorov, oraş al închisorilor S-a încetăţenit tradiţia de a luţie că printre studenţii uni­ nimeni nu se decidea încă să Oraşul creşte în toate direc­ şi economicul este şi Palatul
şi al vilelor negustorilor, in cientă energie electrică. In lo­ admira peisajul Moscovei de pe versităţii se vor număra şi ti­ transplanteze arbori bătrlni ţiile, depăşind deja cu mult Congreselor din Kremlin, con­
care suflete meschine nu cre­ cuinţe fumegau „burjuicile“ colinele Lenin. Nu este o tra­ neri muncitori care au lucrat din cringurile din jurul Mos­ marginile care figurează chiar struit după proiectul lui M. V.
deaţi in nimic altceva dectt tn încinse, sobiţe mici la care se diţie nouă. Şi tn vremurile de la înălţarea acestei clădiri, că covei. Dar iată că acum in faţa pe ultimul plan al capitalei. Posohin. Imensa lui sală este
bani. încălzeau oamenii. Pe sub fe­ demult oamenii veneau aici la li se vor oferi camere in că­ ochilor noştri se întinde cupa Probabil că aceste planuri vor o remarcabilă cucerire a ştiin­
restre treceau in rlnduri strln- apusul soarelui — pe atunci minul studenţesc? Cite trage­ verde şi aleile umbroase care trebui completate în fiece an, ţei şi tehnicii moderne. Alături
Locuitorii vechi ai Moscovei se ostaşii Armatei Roşii — din acestea se numeau colinele Vo- dii nu se întlmplau in trecut duc la covacii seculari ai stră­ deoarece capitala îşi măreşte de monumentele de arhitectură
tşf. amintesc încă oraşul lumi­ gările Moscovei plecau tn fie­ robiov. — de două ori pe an, cînd pen­ vechii grădini Nescucinîi suprafaţa de la un an la altul. veche ale Kremlinului, Palatul
nat de felinare cu gaz şl petrol care noapte trenuri spre sud, tru dreptul de a studia la Uni­ Nu o jumătate, ci un veac în­ Congreselor hustrează progre­
şi numai ici colo, prin centru, pe fronturile războiului civil. De aici Moscova apărea ca o Mal. uimitoare ăecit toate treg, chiar două, despart acea sele arhitecturii voastre in de­
cu electricitate. Cînd se lăsa. In acele zile. de la tribuna Con­ acuarelă. Sclipeau prin vălul versitatea. din Moscova trebuia acestea, este însă dezvoltarea Moscovă pe care o văzusem eu cursul a cinci secole.
amurgul, pe străzi se iveau gresului al Vll-lea al Soviete­ de ceaţă cupolele bisericilor să plăteşti o sumă care pentru industrială a Moscovei! întîia oară, de Moscova zile­
lampagii cu scările lo r ; aprin­ fără număr, dar toate acestea majoritatea studenţilor era lor noastre. De la ferestrele Iau amnioare cu fiecare an
deau repede şt fără. zgomot fe­ lor, Vladimtr llict Lenin făcea erau frumoase numai privite enormă I Aceste zile înfricoşă­ Moscova a încetat de a mal clădirilor înalte Iţi anare o şi lucrările ăe construcţii sub­
linarele şi era ceva tainic tn bilanţul luptei împotriva con­ de departe. Iar în prim plan, toare pentru studenţi — plata fi „capitala stambei“, deşi con­ Moscovă nouă — un oraş cu terana. liniile metroul,vi leagă
aceste figuri care apăreau şt trarevoluţiei şi intervenţiei; dincolo de rlu, se întindeau taxelor de studii — erau înso­ tinuăm să nutrim acelaşi res­ cartiere şi străzi noi, cu parcuri tn prezent cele mnf îndepăr­
dispăreau pe neaşteptate. el vedea temelia victoriilor noa­ lunci fără sftrşit, grădini de ţite adesea de multe nenoro­ pect ventru „Treohgornaia Ma- întinse, cu bulevarde-alei. Este tate raioane ale Moscovei —
stre in puterea poporului so­ zarzavat, depozite de lemne, ciri, chiar de sinucideri. Nu nufaktura“, pentru fabrica uluitor ritmul şi amploarea vechi şi noi.
Tramvaiul era o noutate, oa­ vietic, In orlnduirea sovietică. căsuţe dărăpănate. Toate aces­ plăteai — erai exmatriculat şi ,,Trandafirul Roşu“, sau pentru construcţiei de locuinţe şi edi­
menii încă nu se obişnuiseră tea se aflau acolo unde se în­ adio universitate, adio ani de combinatul de lină pieptănată ficii publice la Moscova. La o Moscova îşi schimbă înfăţi­
cu el. Călătoream cu tramvaiul Iar dincolo de pereţii sălii tinde astăzi „oraşul sporturi­ învăţătură, adio visuri că vei din cartierul Krasnoholmsk. Un şedinţă a Sovietului Suprem al şarea, ea a devenit de multă
cu cai şi, traverslnd piaţa lor“ — cupa ovală a uriaşului căpăta o profesie, o diplomă, ochi ager distinge de sus sec­ U.R.S.S, din decembrie 1962, Vreme un oraş modern In ade­
Strastnaia, astăzi piaţa Puşkin, era Moscova flămlndă, maga­ stadion Lenin, Palatul Sportu­ că vei avea o bucăţică de plină ţiile fabricii „Dinamo“, vesti­ arhitectul şef al capitalei so­ văratul înţeles al cuvîntulvl.
urcam pe strada Trubmia că­ zinele pustii şi ferecate. Oame­ asigurată. tă atlt tn ţară, cît şi peste ho­ vietice, Mihail Posohin, a citat Circulaţia intensă ăe pe străzi
tre poarta Stretenski. Mi-a ră­ nii aşteptau cu spaimă gerurile rilor şl, tn sfirşit, un nou parc a ridicat problema construc­
iernii, lipsuri şi epidemii. Pe tlnăr. Iar ceva mat departe, Cind tinerii născuţi tn anul tarele ei, ale uzinei electrice şi asemenea c ifre : în patru ani ţiei de tunele Crearea de via-
mas tn minte aceasta deoare­ pereţii caselor erau lipite zia­ in pianul al doilea, Moscova 1940 trec pe poarta monumen­ Uzinei de automobile „Liha- au fost construite la Moscova ducte şt de treceri subterane
ce pe Trubnaia mai erau în­ re cu ştiri de la Congresul So­ nouă -* deosebit de pitorească tală a Parcului Central de Cul­ ceov“, ale uzinelor „Secera şl 400.000 de apartamente, peste pentru pietoni, Uuminat.ul fluo­
hămaţi încă trei cai ca să poa­ în amurg, cînd se aprind mili­ tură şt Odihnă ,,M. Gorki“, văă Ciocanul“, de rulmenţi nr. 1, 12 milioane metri pătraţi ăe rescent, reclamele sclipitoare
tă trage vagonul pe colivă. vietelor. Oamenii citeau şt oanele de lumini şi se mai pot alei umbrite, pavilioane de ex­ „Proletarul Roşu“,.. suprafaţă locuibilă — ceea ce de neon, vitrinele tn stil mo­
Aşa arăta Moscova la începutul aveau încredere tn Lenin. Aveau dern ale magazinelor, toate
secolului. Moscova cu nenumă­ poziţie, estrade şt locuri de ş i cum să nu vorbeşti despre reprezintă mai mult ăecit în­
încredere şi cu fiecare an şe încă distinge siluetele clădiri­ institutele ştiinţifice ale Mos­ acestea fac din Moscova un
ratele ei biserici, cu dangăt de convingeau tot mai mult de lor înalte, steluţele de rubin de distracţii. Dar tineretul consi­ covei, despre instituţiile ei de treg fondul ăe locuinţe al Mos­ oraş luminos şi tncîntăfor. In
clopote şi calăartm de piatră, deră toate acestea ca ceva fi­ învăţămînt superior! Cum să acelaşi timp, în construcţiile
cu posturi de pompieri şi foi- justeţea cuvintelor sale. pe acoperişurile lor, turnurile nu vorbeşti despre acel feno­ covei prerevoluţionare. Au fost capitalei sovietice se îmbină ar­
şoare de foc. cu băi pentru no­ resc — parcul este un parc şi men nou — brigăzile de muncă monios măreţia trecutului cu
bili şi negustori, cu birturi care Dacă ar exi-sta o maşină a Kremlinului şi zidurile lui lin* comunistă, despre faptul că construite circa 200 de şcoli, 35 veacul nov,, veacul revoluţiei şi
atlta tot. munca muncitorului nostru se
timpului, cu ajutorul căreia să gă rlul Moscova, lat şi bogat de policlinici, spitale cu 11MO socialismului.

ne putem transpune in Mosco­ în ape. Iar n a i aproape de noi,
va epocii comunismului de răz­ chiar la poalele colinei, fru­
boi, iar apoi să ne întoarcem moasa şi grandioasa construc­

din nou tn milele noastre, ani ţie a metroului,