Page 28 - 1963-01
P. 28
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA
CARNET ELECTORAL
® Zi de studiu la învăţămtn- Pe Întinsul rcglu.dl Hunedoara continua să se desfăşoare
tul de partid pregătiri in vederea alegerilor de deputaţi în sfaturile popu
lare comunale şi In oraşele de subordonare raională, ce vor
° Maistrul — factor activ
în îmbunătăţirea calităţii mine avea loc la 3 martie a.c.
reului
Anul XV. Nr. 2502 Vineri 11 Ianuarie 1903 4 pagini 20 ban! | a adunarea de constituire a comunale au fost aleşi 139 mem
® Respectarea regulilor de ^biroului F.D.P. din oraşul Ou- bri. Pină acum au fost consti
Planul trebuie îndeplinit înfiinţarea Consiliului circulaţie, sarcină importantă a tuite majoritatea comisiilor elec
învăţămîntului conducătorilor da autovehicule glr au paxtlcdpat peste 140 munci torale comunale pe circumscrip
la toţi indicii! profesional ş! tehnic (pag. 2-a) tori, tehnicieni, ingineri din ţii.
9 Din lumea ştiinţei şi teh uzinele oraşului, Intelectuali şl
De curînd a luat fiinţă Consi nicii oonducători al organizaţiilor de in toate comunele de pe raza
Colectivul exploatării miniere lltăţll cărbunelui. Ceea ce a fă liul învăţămîntului profesional şi masă. In biroul F.D.P. au fost 'oraşului regional Hunedoara
(pag. 5-a) aleşi 11 tovarăşi. Oa preşedinte au avut loc adunări de consti
Petrila a încheiat cel de-al 3-lea cut ca unele brigăzi ca acele tehnic din cadrul Ministerului în tuire a birourilor F.D.P. In cele
'S fM a fost ales tov. Nicolae Roşu, 9 birouri constituite au fost de
an al planului de 0 ani cu re conduse de tov. Petru Muntea- văţământului. Consiliului îi revi secretar al comitetului orăşenesc semnaţi peste 62 reprezentanţi
zultate frumoase. Planul anual nu, lultu Berea şl Gheorghe ne îndeosebi sarcina de a ajuta al organizaţiilor de partid, or
de producţie a fost Îndeplinit Roibu să fie penalizate pentru CugLr al P.M.R. ganizaţiilor de masă, muncitor^
ou o săptămină Înainte de sfîr- depăşirea conţinutului de cenu ministerul în analiza problemelor In Întregul raicxn Orăştie au colectivişti, cadre didactice etc-
şitul anului. Cu toate acestea şă ridicat In cărbune. Subliniez legate de îmbunătăţirea muncii La Călan, ca preşedinte al bi
de instruire şi educare a elevi fost constituite 19 birouri F.D.P. roului F.D.P. a fost ales tovj
lor din învăţămîniul profesional comunale şl două birouri F.D.P. Vasile Mezdrea, secretar al Co
mitetului orăşenesc al P.M.R.
roadele muncii noastre n-au fost că în Întreg anul am fost pena şi tehnic, de a face propuneri în orăşeneşti. S-a Încheiat, de asemenea, pe
pe măsura posibilităţilor de care lizaţi ou 3.191 tone cărbune din această direcţie. Cele 5 secţii ale PLnă In prezent, In adunările raza oraşului regional Hunedoa
dispunem. Multe rezerve Interne cauza conţinutului ridicat de Consiliului se ocupă de proble ra acţiunea de constituire a
au rămas nel'olosite, Iar altele cenuşă, Iar pentru depăşirea mele privind îmlnţpiiiăţirea or ce au avut loc s-au constituit şl comisiilor electorale şl delimita
ganizării învăţămîntului pro 19 comisii electorale, comunale, o rea circumscripţiilor electorale,
comisie electorală raională şi
au fost valorificate parţial. procentului de umiditate, cu 688 fesional şi tehnic, a plamu- ?
două comisii electorale orăşe r ' omltetele executive ale sfa-
Lipsa unui control sistematic tone de cărbune. Toate acestea rilor, programelor şi manuale neşti. De asemenea comitetele ^turilor populare din raionul
executive ale sfaturilor populare lila au terminat delimitarea ce
şl permanent asupra realizării au dus la o ridicare a preţului lor de învăţămînt, metodica in au delimitat cele 403 circum lor 440 circumscripţii electorale
scripţii electorale comunale şi comunale. Pină în prezent au
sarcinilor au făxnit ca undi Indi de cost. struirii practice şi educaţia elevi 100 circumscripţii electorale o- fost alese comisiile electorale de
circumscripţii In comunele Văr-«
răşeneştl. maga, Roşea,nl, Zam, Cărmăzl-
k neştf, Pojoga şl altele.
in raionul Sebeş, In toate
•comunele au fost delimitate
şi confirmate 657 circumscripţii
electorale comunale, iaT pe raza
oraşului Sebeş 50 circumscripţii
electorale.
In cele 27 comisii electorala
catori de plan să nu fie reali ,Din experienţa anului trecut şl lor, perfecţionarea cadrelor di Consfătuiri ale cadrelor didactice
---- care predau
zaţi. In loc să _______ lipsurile ce s-au dactice.
Consiliul învăţămîntului pro
se Intensifice In manifestat In
fesional şi tehnic este compus
mod organizat Fiecare fonă da cărbune — munca noastră, din 158 membri — cadre didac
tice din învăţămîniul de cultură
acţiunea de îolo- d e c e a m a| bună calsffaffa no1 am tras ln~ generală şi superior, cercetători la clasele experimentale I-IV
siie a u tila je lo r____ _______________ văţămlnte preţl- în domeniul ştiinţei pedagogice
şi reprezentanţi ai diferitelor or
la Întreaga lor * ..oase. Ce vom ganizaţii şi instituţii centrale. După cum s-a mai anunţat, 1960—1961 predarea diferitelor1
capacitate şl să se creeze condi face pentru Îndeplinirea ritmică (Agerpres) In vederea îmbunătăţirii conti discipline de către profesori de
ţii optime de lucru acestora, s-a a planului şi Îmbunătăţirea ca nue a procesului de Învăţămînt specialitate, la clasele I—IV. La
mers pe linia sporirii producţiei, lităţii cărbunelui? Excurrssi e în mai multe şcoli de cultură Început, acest sistem de predare
în ţară prietenă Imagine des întîlnită in sălile institutului de mine din Pe generală din ţară se experimen a fost aplicat numai la olasele
prin angajarea de noi muncitori. Prin buna organizare a mun tează, Începind din anul şcolar III şl IV, Iar din acest an şcolar
Din această cauză randamentul cii pe brigăzi şi echipe, precum Agenţia O.N.T. „Carpaţi" troşani. Studenţii se pregătesc pentru examene. şl la clasele I şl II.
pe post n-a fost realizat. In loc şl a aprovizionării cu materiale din Deva organizează pentru FOTO : (Agerpres)
de 1,260 tone cărbune pe post, necesare la timp, vom asigura oamenii muncii din regiunea
cit prevedeau sarcinile de plan, linia frontului de lucru produc noastră o excursie cu auto Acum, In toate regiunile aii
s-a realizat doar 1,245 tone pe tiv cerut. Pentru mărirea capaci carele al cărei traseu va cu
post. Introducerea tehnicii noi tăţii de transport şl înlăturarea prinde atît localităţi pitoreşti Ş T I R I L E Z 1_L E I Ioc consfătuiri ale cadrelor di
a fost de multe ori neglijată corpurilor străine din cărbune din ţara noastră cît şi din dactice din aceste şcoli, In care
renunţîndu-se cu prea multă se vor curăţi toate vagoanele ia sînt analizate rezultatele obţinu-'
uşurinţă la experimentarea şl halda mică a minei.
aplicarea celor mai moderne şl te la Învăţătură, pe primul tri
eficace metode de exploatare. Se va introduce în toate aba
tajele puşcarea selectivă a căr A C T !V !T A Ţ I S P O R T IV E D E IA R N Ă tn tUameu mestru de către elevii claselor,
Deşi In unele sectoare au fost bunelui şi paralel cu aceasta se experimentale, in comparaţie cui
înregistrate realizări frumoase, va respecta monografia de ar
conducerea tehnică şl comitetul mare, aslguiindu-se bandajarea Patinoarul artificial din Lupeni a găzduit cu citeva zile In Timp de două zile, un colectiv cele obţinute de către elevii din
de partid al exploatării nu s-au corectă a pereţilor şi tavanului urmă primele întreceri sportive la hochei pe gheaţă şi pati artistic al teatrului de stat din A-
îngrijit să consolideze şi să lăr pentru prevenirea surpării şi naj. Cu acest prilej s-a disputat o întrecere de patinaj viteză rad a fost oaspetele oraşului Hu celelalte şcoli. (Agerpres)
gească succesele dobîndite. De scurgerii sterilului în frontul de pe 200 m. Din cei 22 concurenţi, au acoperit în cel mai scurt nedoara. In zilele de 8 şi 9 ianua
exemplu, în sectorul n i brigada timp distanţa respectivă elevii Andrei Szabo, de Ia şcoala me rie actorii din Arad au prezentat Pregătesc răsadniţele
lucru. Scăderea umidităţii căr die nr. 1 şi Victor Ardeleanu, de la şcoala medie nr. 4 din Lu- spectacolul „Kăzvan şi Vidra" de
condusă de comunistul Iosif bunelui se va face prin capta peni. B. P. Haşdeu. Ţinînd seama de posibilităţile
pe care le au, membrii gospo
In continuare s-au disputat două tntîlnirl de hochei. In pri Spectacolele prezentate, datori dăriei agricole colective „Uni
ma întîlnire juniorii de la Prenaratorul au dispus de cei de tă interpretării artistice, s-au rea“ din Alba Iulia au prevăzut
la Minerul Lupeni cu scorul de 3-0 (2-0: 0-0; 1-0). Apoi echipa bucurat do mult succes. în planul de producţie pe acest
Bortcc a realizat cea mai mare rea apelor atît la suprafaţă, cit de seniori Preparatorul Lupeni a dispus de selecţionata ora an să extindă suprafaţa grădinii
şului Petroşani cu scorul de 15-5 (3-1; 8-4: 4-0). Szdke, Pop I de legume la 50 ha.
productivitate (de 6,5 tone pe şi In abataje. R. P. Bulgaria. Pierind din Maşini moderne
de la gazde şi Pop II de la oaspeţi au avut cea mai bună com In vederea asigurării cultivării
post). Dar, experienţa acestei De asemenea, In cursul acestui Deva la 23 martie, iubitorii portare. Fabrica de încălţăminte „Arde
cu legume şi zarzavaturi a aces
brigăzi n-a fost’ studiată şl ex trimestru, vom amenaja la in ¦ drumeţiei vor vizita oraşele :
I. CIORTFA leana" din Alba Iulia a fost do tei suprafeţe, colectiviştii pregă
tinsă. Va trebui ca în viitor, in trarea principală In Incinta ex Piteşti, Bucureşti, Giurgiu, de corespondent tată de curînd cu noi utilaje tesc de zor răsadniţele necesa
munca noastră, să acordăm toată ploatării o vitrină cu rebuturi, unde vor traversa podul prie moderne. Dintre acestea amintim re. Pentru confecţionarea tocurL
atenţia experienţei pozitive şl unde vor fi afişate echipele şi teniei de peste Dunăre, dintre C ic irp per& forn c o lc c S ă v Iş fil cele două maşini de frezat talpă, lor ei au procurat 11 m.c. de che
trei maşini do glăzuit şi un agre restea.
să promovăm cu mal mult cu brigăzile ce extrag cărbune de ţara noastră şi R. P. Bulga In anul. ce s-a încheiat, bi tarea şt păstrarea finului“. gat de preparat pap.
raj metodele avansate de muncă. / calitate necorespunzătoare. Se ria. Aici turiştii din regiunea Ca urmare a manifestărilor La săparea gropilor şi la con-i
noastră vor vizita localităţi blioteca comunală din Gura- Aceste utilaje vor contribui la fecţionarea tocurilor pentru ră
In ce priveşte calitatea cărbu- va Introduce un sever control le : Kusse, Griviţa, Plevna, So sada a desfăşurat o rodnică atractive cu cartea ce au ridicarea productivităţii muncii şi sadniţe s-au evidenţiat colecti
helul extras In primul semestru In toate abatajele pentru alege avut loc la bibliotecă, pe fişe viştii : Nicolae Filipescu, Ion Bă-
activitate in sprijinul colecti au fost înregistraţi in peri la îmbunătăţirea calităţii produ luţă, Nicolae Borza şl alţii.
al anului s-a respectat Indicele rea şistului vizibil. Se va urmări, fia, Tîrnovo, Cazanlîc, după viştilor. Astfel, din cele 75 de oada amintită 7309 cititori, cu
manifestări organizate aici, ca peste 10.300 cărţi citite. selor, uşurînd In acelaşi timp N. TRAIAN
planificat de 30,5 la sută cor prin grafice de lucru, folosirea care se vor întoarce clin nou prezentări de cărţi, recenzii, munca lucrătorilor. corespondent
seri literare etc., majoritatea m v n m a itr r .svjv: vtuc
puri străine, dar în partea a fiecărui utilaj în parte. în patrie şi vor vizita oraşe
doua a anului procentul de ce Eslgurînd traducerea în via le Ploieşti şi Braşov, ajungînd s-au referit la cărţi agrozoo
nuşă a crescut simţitor. Fireşte tă a măsurilor stabilite, întregul Ia Deva în ziua de 28 martie. tehnice. Un viu interes din în raionul Sebeş
partea colectiviştilor au stir-
că au existat şl unele greutăţi colectiv va munci cu eforturi Excursia va olferi partici
nit, printre alte acţiuni, şi re D e sp re lecţii şi fre cv e n ta
pricinuite de configuraţia stra sporite pentru realizarea tuturor panţilor pe lingă plăcerea cenziile la broşurile intitulate
turilor exploatate. Dar nu mal sarcinilor de plan. drumeţiei şi un prilej de îim. „Ingrăşămintele şi recolta“, !a învâţăm întul ag ro zo o teh n ic
„Cum putem obţine 5000 kg.
puţin adevărat este faptul că noi ing. EMIL MURU Lbogăţire a nivelului de cul
am slăbit controlul asupra ca ?eful E. M. Petrila tură generală. porumb boabe la ha“, „Recol- Statistic, în unităţile agricole
din raionul Sebeş funcţionează
Realizas*! is©I în îiiÎ3°eees9ea seelalistă în sprijinul 38 de cercuri pentru cultura plan râie din satele unde funcţionea O altă problemă căreia corni-'
- T V -*f.V -ÍV c u rsa n ţilo r telor de eîmp cu 2.136 cursanţi ză cercuri de învăţămînt agro tetul executiv al sfatului popular
(revin deci în medie pe cerc cîte zootehnic etc.). raional şl consiliul agricol vor
Succese ale slden'rcfFşiilor hunederert! de producţie. In dimineaţa şsilel de 9 ianuarie Pentru a veni in sprijinul 55-60 de cursanţi), 17 cercuri trebui să-l acorde mai multă a-
acesta ajunsese Ia 1.227 tone laminate. cursanţilor care urmează cercu pentru creşterea animalelor cu Exemplul cel mal concludent tenţie o constituie frecvenţa. Din
La Hunedoara, în cetatea de foc a patriei, con rile de învăţămînt agrozooteh 912 cursanţi, trei cercuri legumi că pentru buna desfăşurare a datele statistice aflate la consi
tinuă cu însufleţire întrecerea pentru continua Randsmenfe speriie nic, biblioteca din Dobra a fost cole, două pomicole şi trei viti Învăţămîntului in unităţile a- liul agricol raional rezultă că
sporire a producţiei de metal. Măsurile preconi înzestrată cu bogat material bi cole, la care sînt de asemenea gricoie din raionul Sebeş sînt a- chiar şi In unele G.A.C. fruntaşe
zate cu prilejul prelucrării cifrelor de plan pe La mina Lonea s-au făcut intense pregătiri bliografic: broşuri care tratează cuprinşi între 40-60 de cursanţi. sigurate condiţii corespunzătoa cum sînt cele din Apoldul de Sus
anul în curs sînt traduse în viaţă, fapt care face pentru ca în anul în curs planul de producţie să despre organizarea muncii In Un fapt care ne indică posibili re îl oferă o serie de cercuri cum şl Petreşti frecvenţa la multe
ca agregatele să fie mai bine folosite. Pe aceas fie realizat ritmic. In special, pregătirile au ur G~Ă,c„ despre creşterea anima tăţile realizării unui învăţămînt lecţii este sub 30 la sută. La a-
tă cale sporesc indicii de utilizare, creşte produc mărit crearea celor mai bune condiţii tehnice şl lelor şi a păsărilor, despre cul superior din punct de vedere ca ar fl cercul agrotehnic de Ia ceastă stare de fapt contribuie
ţia. organizatorice pentru realizarea unor randamen tura porumbului, griului, legu litativ, li constituie asigurarea G.A.C. din Ungurei unde pină lipsa de preocupare pentru re
te ridicate în abataje. A fost mărită linia de melor etc. tuturor acestor cercuri cu lectori la 8 Ianuarie s-au ţinut 16 lec zultatele Învăţămîntului, atît din
Roadele activităţii intense a slderurgiştilor front de lucru productiv, s-au introdus şi se fo recrutaţi din rindul inginerilor, ţii, participarea cursanţilor fiind partea consiliilor de conducere
sînt dintre cele mai bogate. Cocsarii — unul din losesc raţional noi mecanisme. 1Materialul existent la biblio de 85 — 90 la sută, cel legumi a'e G A.C. respective rit şi din
tre colectivele fruntaşe în anul trecut — nu-şi dez tecă este pus zilnic la Indemina medicilor veterinari şl tehnicie col de la G.A.C. din Sebeş con partea unor colectivişti.
mint renumele bun ; în primele 8 zile din noul Primele rezultate obţinute în acest an dove colectiviştilor pentru a-l studia nilor ca şi asigurarea condiţiilor clus de ing. Aurora Albu ca şi ce
an ei au produs peste plan mai mult de 200 tone desc cu prisosinţă eficacitatea măsurilor luate. tn vederea însuşirii temeinice a materiale pentru buna desfăşu le de Ia Girbova, Păuca sau In lumina celor reieşite din re-<
cocs. Bine munceşte şi colectivul noii oţelării Mar La sectorul II, de pildă, se lucrează în aceste zile lecţiilor care se predau la cercu rare a Învăţămîntului (săli În Şpring, conduse de inginerii A- centa şedinţă plenară a Consi
tin. Aici planul de producţie a fost depăşit, în a- cu randamente de peste 6 tone pe post. Cea mai rile de învăţămînt. călzite, luminate, manuale, plan liului superior al agriculturii şi)
ceeaşi perioadă, cu aproape 800 tone de oţel. La- ridicată productivitate au obţinut-o brigăzile con şe, mulaje, aparate pentru pre lexandru Mărăscu, Schobel Iosif a şedinţei plenare a Consiliului'
minatorii de la bluming sporesc continuu plusul duse de minerii Ioan Păşcălău, loan Solovan şi SILVIA NEDELCOVICI zentarea de diafilme, un ciclu şi Mircea Boierii, unde In acelaşi agricol regional, lectorii au da->
Gheorghe Creţu. corespondentă de 17 filme documentare despre timp s-au ţinut cile 14-15 lec toria să pună un mal mare ac
agricultură care slnt prezentate ţii, iar frecvenţa s.a ridicat In cent pe dezbaterea ln cadrul
A. JIANU prin rotaţie la căminele cultu- medie la peste 80 la sută. Dintre cercurilor a celor mai actuale
corespondent cercurile pentru creşterea anima probleme care se pun ln faţa a-
i lelor care au o activitate bună grlcult'-.ril raionului Sebeş. Ele
«-> ---- - - <5 ' ¦' "¦¦"W'V!'W-M’'vi'j*;>v'*:iFT5?î pot fi amintite cele de la G.A.C. privesc deopotrivă ridicarea pro
din Sebeş condus de ing. Virgl- ducţiilor de grîu. cartoH, sfeclă
M mm nia Dăscălescu, de la Şpring de zahăr, realizarea unei pro
condus de medicul veterinar Va ducţii de cîte 5.000 kg. porumb
=• i sile Fleacă, de la Păuca condus boabe la hectar ln cultură nei
de medicul veterinar Gheorghe rigată de pe suprafeţe tot mal
!iiilp Dunăreanu etc. mari, asigurarea şl Îmbunătăţi
rea bazei furajere şl sporirea;
Aceste exemple ne arată că producţiei in sectorul zootehnic.'
acolo unde conducerile G.A.C.,
organizaţiile de partid şi lecto Exemplul lectorilor şi cercuri
rii privesc cu simţ de răspun lor fruntaşe ne dau certitudinea
dere sarcinile ce le stau In faţă, că acestea se pot realiza la ni
rezultatele sînt cit se poate de velul fiecărui cerc, că atunci cînd
bune. lecţiile sînt bine pregătite şi răs
pund nevoilor curente ale pro
Din păcate, în raionul Sebeş ducţiei şi ale dezvoltării gospo
mal sînt însă cîteva cercuri care
nu ţin pasul cu cele fruntaşe. E-
xemple de acest fel ne oferă
cercurile de învăţămînt de la dăriilor colective este asigurată
gospodăriile colective din Ludoş, şi o frecvenţă bună. şi o dezbate
Secăşel etc. Aici, pe lingă fap re a problemelor la nivelul ce
tul că nu s-au ţinut un număr rinţelor..
corespunzător de lecţii, frecven Asigurînd un control mal etica-«
ţa Ia Învăţămînt este Încă slabă. ce asupra muncii lectorilor, a
Comitetele executive ale sfaturi conţinutului lecţiilor şi a parti
lor populare comunale din Roşia cipării cursanţilor Ia Învăţămînt,
de Secaş, Clinic şi altele vor tre în raionul Sebeş învăţămîniul aj
bui să acorde un sprijin mal grozootehnic de masă Îşi va adu
substanţial cercurilor de învăţă ce o contribuţie de mare preţ la
înfăptuirea cu succes a tuturor
mînt din unităţile Se aici care au obiectivelor pe care unităţile a-
grlcole şl le-au stabilit ln pla-<
rămas In urmă cu predarea lec- nurlie de producţie.
ţlilOT, astfel Încît In cel mal Ing. EUGEN TODOH
scurt timp să fie lichidată ră-
DIB HUNBDQAtA minerea în urm^ Consiliul agricol raional SebeJ