Page 29 - 1963-01

]

PAG. 8 mm msm& Nr. 25C2

wammmmBmamummaaamammnmmmmmmmmaamuBWKB&Km

' l l D E * . S T U D I U ' * -" •¦ In Editura politică

a apărut:

1 4 ÎM V Â Ţ iM M T U IL m P A K T ID Probleme

Ea cercul de studiu al Statu­ urma pltţnarel O.C. ’el P.M.R, Bodea, an cerut să lucreze şl ele de
tului P.M.R., ce funcţionează In
cadrul G.AÎ.C. Orăştie slnt În­ dl>n23—î!» aprilie, 1962 ete. la ferma de porci. Prlntr-o mun­ econom ie ©grară
scrişi 28 de cursanţi. Marea lor că perseverentă, primind ajuto­
maj oritate slnt colectl vl ste, Este bine, că Inouvlntul CULEGERE DE LECŢII IN AJUTORUI
membre şl candidate de partid, lor, cursanţii au făcut re­ rul organizaţiei de partid, tn CELOR CARE STUDIAZĂ IN
precum şl tovarăşi şl tovarăşe feriri la ' documentele de SEMINARIILE DE ECONOMIE
din activul fără de partid, care partid, la activitatea practică a scurt timp cele patru candida­ AGRARĂ
lucrează In sectorul zootehnic şl comuniştilor din gospodărie. Manualul cuprinde lecţiile: Victâ-
în brigăzile de olmp. Răspunzlnd te au obţinut rezultate din cele
cerinţelor lor, propagandistul Aşa de exeiţnplu, tov. Sofloa mal bune. Cel 140 de porci con­ ria socialismului în agricultură; Dez­
Ioan Buciumau, se străduieşte să tractaţi cu statul anul trecut au voltarea intensivă si multilaterală a
Szeghedi clnd Ai vorbit despre în­ fost' predaţi Înainte de termen, agriculturii; Productivitatea muncii
pregătească lecţii cu un bogat datoririle mei'nbrilor de partid iar alţi 10 au fost predaţi peste si Însemnătatea creşterii ei continue;
plan. Pentru munca rodnică de­ Căile sporirii productivităţii muncii
conţinut de Idei, cu exemple a arătat că Statutul P.M.R. pusă organizaţia de partid a ho- în agriculturăEconomia şi organi­
menţionează, ca.' fiecare mem­ tărlt să reducă stagiul de can­ zarea producţiei In gospodăriile agri­
concrete din gospodăria agricolă didatură a colectivistelor Ana cole de stat i Economia si organizarea
ooleotivă. bru de pavtld este obMgat să Cărăban şi Letiţia Florea cu 6 muncii în staţiunile de maşini si
participe ac\tw la lupta pentru luni. tractoare; Dezvoltarea proprietăţii
Recent, s-a seminarizat lec­ desăvlrşirea construirii socia­ obşteşti şi justa folosire a fondurilor
lismului. Ea a vorfbit apoi des­ Am relatat unul 'dLn exemple­
ţia : „Statutul — lege de bază pre organizaţia de partid din in gospodăriile agricole colective;
gospodărie, despre felul cum se le concrete date d8 cursanţi în Dezvoltarea intensivă si multilaterală
a partidului" şl s-a predat lec­ preocupă ea In permanentă de a producţiei In gospodăriile agricole
discuţiile purtate. Ele slnt bune, colective; Planificarea producţiei si
ţia a treia. Cursanţii s-au pre­ mobilizarea fiecărui comunist la organizarea muncii In gospodăriile
Înfăptuirea hotărîrjil adoptate. mobilizatoare. Prin discutarea agricole colective; Conducerea acti­
zentat la seminar bine pregătiţi. Aşa, de exemplu, In primăvara
unor asemenea probleme, cursan*
Tov. Sofiaa Szeghedi, Domniră anului trecut, .în cadrul unei
ţii reuşesc să-şi Însuşească mal

Cornea, Marioara Radovicl, Ma. adunări generale în oare se ana­ profund unel8 noţiuni, să Înţe­ vităţii economice a gospodăriilor a-

ria Chir llă, Lupşe Gheorghiţa liza sectorul zootehnic, mal mulţi leagă mai bine sarcinile ce le gricole colective j Retribuirea muncii
şi alţi cursanţi, au vorbit des­ comunişti criticau situaţia exis­ revin ca membri şi candidaţi de In gospodăriile agricole colective.
pre Însemnătatea mare ce o are tentă la ferma de porci. Rezul­ partid.
Clubul 'din Lenta tslt o reă-
Statutul In viaţa şl activitatea tatele ce se obţineau erau mult luare a regimului democrat-

Pe viitor însă, va trebui să popular. 'Aici minerii din loca­

partidului, despre regulile vieţii sub posibilităţi. Printre comu­ pretindă tuturor cursanţilor să litate au cele mai bune condi­ Maistrul - factor activ în îmbunătăţirea
de partid, formele de organizare niştii Înscrişi la cuvî-nt erau şl dezbată mal aprofundat proble­ ţii pentru a desfăşura O acti­

şi metodele de muncă pentru candidatele de partid Ana Cără- mele puse In discuţie. Tov. Va- vitate cultural-educalivă cit mai calităţii minereului
realizarea programului partidu­ ban şi Letiţia Fliorea. Fiindcă leria Vesa, Ioan Ambruş, Slnza bogată, pentru a-şi petrece tim­
lui. 'Apoi, fiecare capitol din majoritatea vorbitorilor ceruse­ Băluţolu au răspuns şl el la pul liber dt mai util.

Statut a fost amplu dezbătut. ră ca la ferma de porci să lu­ seminar. S-au mulţumit Insă In fotografie: 'Aspect exterior

al clubului. în ultima vreme S-a întărit loanele sînt subţiri. Apoi, după colective. Ce anume cred eu că

Astfel, cursanţii au vorbit des­ creze şl comunişti, ele au pro­ să enunţe, unele probleme fără mult rolul maistrului în produc­ ce s-a puşcat, maiştrii de re­ ar trebui făcut ?

pre rolul pe care-1 are partidul pus să fie trecute la acest loc să le adîncească, să dea exemple Transporfă mari canîltăiî ţie. El este principalul or­ vire analizează din nou situa­ In primul rînd, e nevoie c i
ganizator în producţie, este ţia din fronturile de lucru, dau trierea minereului să se facă în
în ţara noastră, cine poate fl de muncă. Lucrînd cu aceeaşi conorete din gospodărie. El slnt da îngrăşăminte naturale indicaţii pentru practicarea se­ fiecare front numai de către mi­
membru de partid, despre regu­ dragoste şi In acest sector de cunoscuţi ca fruntaşi In muncă conducătorul nemijlocit al pro­ lecţionării maniiale şi controlea­ neri cu un grad ridicat de cali­
lile fundamentale de primire In activitate, rezultatele mflincil lor şl cu capacitate de studiu. De încă din toamnă colectiviştii ducţiei. Ce înseamnă aceas­ ficare. Fireşte, va trebui să ne
din Clinic, raionul Sebeş, pen­ ta ? Că stă în putinţa mai­ ză cum se face acest lucru.
partid, îndatoririle şi drepturile erau tot mai evidente. Urmlnd aceea, propagandistul va trebui tru fertilizarea solului ce-l vor ştrilor să ia măsuri cit mai e- Se mai întîmplă insă uneori ocupăm de ridicarea calificării
membrilor de partid, despre mo­ exemplul lor, candidatele de să le acorde mal mult sprijin. Insămlnţa in primăvară au În­ ficace pentru ca de la locurile ca lucrurile să nu decurgă chiar oamenilor pentru aceasta.
ceput să transporte mari canti­ de muncă pe care le conduc să aşa. Iată un exemplu, in frontul In al doilea rlnd, să se desfă­
dificările introduse In Statut in partid Otilia Bodea şl 'Minerva Consultaţiile Individuale, ajuto­ tăţi de gunoi de grajd. Pînă se dea cit mai multe produse. de lucru al echipei conduse de şoare o susţinută muncă de con­
rul la întocmirea conspectului acum el au transportat peste 250 minerul Petru Benea erau iviri vingere în rîndurile tuturor echi­
Faptele dovedesc că acest rol a

Pe primul loc şl a luării de notiţe, slnt clteva tone. Acţiunea continuă şi In fost înţeles de un mare număr de aur nativ. Aici lucrul se des­ pelor pentru a nu realiza conţi­
forme prin care cursanţii pot fl prezent. Ingrăşămintele naturale de maiştri. Dar a da numai pro­ făşura pe trei schimburi. La nutul de metal în dauna aurului
Tn prima saptamină din anul numără cele conduse 3e Tovan ajutaţi să-şl Însuşească In mod slnt transportate zilnic de la ducţie multă, înseamnă că am un moment dat, din cauza unei nativ.
in curs, colectivul de muncă al Nicolae iul Samson din sectorul grajdurile colectivei şi aşezate făcut o treabă doar pe jumă­ slabe organizări a muncii, lu­ In al treilea rlnd, să se ceară
secţiei Valea Morii s-a situat pe I, Aurel Rad şi Ioan A. Demian mal temeinic materialul predat. In platforme la capătul tarlale­ tate. E nevoie ca produsele noa­ crul in front s-a aglomerat şl controlorilor tehnici să fie mai

primul loc în întrecerea socia­ din sectorul III. , S. CERBU lor. stre să fie de cea mai bună ca­ exista pericolul neîndeplinirii exigenţi. Şi totodată să se aibă
listă ce se desfăşoară la E. M. litate. Desigur, în această acţiu­ planului pe luna respectivă. A- grijă ca în corpul de control să
4- ne rolul maistrului este cit se tunci s-a slăbit preocuparea pen­ fie încadraţi numai oameni bine
Barza. El şi-a îndeplinit pianul
poate de mare. M-am convins de
la metal în proporţie de 107,5 Sprijin şi mai mare şcolii acest lucru atît din experienţa tru trierea minereului şi s-a in­ pregătiţi profesional, capabili să
la sută. Printre echipele care mea, cit şi din cea a tovarăşilor tensificat extracţia de cit mai facă un control de calitate şi la)
şi-au adus din plin contribuţia Sub Îndrumarea comitetelor contribuţia cetăţenilor, mobilizaţi populare s-au manifestat însă şl mei de muncă. multă producţie. Efectul ? Planul nevoie să poată da şi soluţii po­
la obţinerea acestui succes se comunale de partid, comitetele de către deputaţi, s-a construit unele lipsuri privind buna des­ trivite.
executive ale sfaturilor populare un local de şcoală de 8 ani la făşurare a învăţămîntului. Comi­ Eu conduc 4 revire, respectiv de minereu s-a realizat, dar cel
în jurul a 20 de echipe. Sînt aju­ de metal nu. Adică nu s-a rea­ Apoi, trebuie să se ceară arti­
tat de 4 maiştri, fiecare şef de
lizat indicele cel mai important. ficierilor să refuze să Încarce

Un exemplu comunale, desfăşoară o muncă Poiana şi 3 localuri de şcoală tetul executiv al Sfatului popu­ revir. Prin urmare, fiecărui mai­ Cine se face vinovat de aceasta? găurile prost plasate, care ar
de 4 ani In satele Almaşul Mic, stru de revir îi revin cam 5 echi­ Se înţelege că şeful de echipă,
demn de urmai rodnică în toate domeniile de Porcurea şi Almaşul de Mijloc. lar din Vinerea de pildă, a ne­ pe. Ceea ce înseamnă că nu-i maistrul de revir şi chiar mai­ duce la o ridicată diluţie a mi­
activitate. Cu fiecare an ce tre­ Asemenea rezultate în construi­ glijat şl tărăgănat darea In fo­ uşor pentru niciunul. Dar noi strul principal, adică «ubsenţ- nereului.
Mecanicul de locomotivă Eu­ ce, competenţa lor se afirmă tot rea de noi localuri de şcoală au losinţă a celor două săli de cla­ ne-am organizat în aşa fel mun­ natul.
gen Man, de la depoul de loco­ mai mult şi In ce priveşte îndru­ !obţinut şl sfaturile populare din să (prin amenajare), ce tre­ ca incit am reuşit să ne ocupăm In fine, socof că cel mai exi­
motive C.F.R. Teiuş este bine­ marea şi conducerea învăţă,mîn- comunele Blandiana, care a dat buiau să fie terminate la Înce­ şi de sporirea producţiei şi de In viitor trebuie să ne preocu­ genţi controlori trebuie să fie
cunoscut de întregul colectiv. tului de stat. recent In folosinţă un local de perea anului şcolar, găsind că îmbunătăţirea calităţii minereu pe mai mult asigurarea condi­ şefii de echipe şl maiştrii. Ei au
şcoală de 8 ani, Berlu, care a trebuie, să le dea o altă desti­ Iui. In ultima vreme ne-am con­ ţiilor fiecărei echipe pentru în­ datoria să nu permită plecarea
Bogata lui experienţă, de In raionul Orăştie comitetele !reuşit ca In luna septembrie naţie pînă la sosirea binalelor. centrat atenţia îndeosebi înspre deplinirea ritmică a planului de din abataje a minereului de ca­
aproape 30 de ani, este împărtă­ executive ale sfaturilor populare 1962 să dea în folosinţă un lo­ Acum, deşi acestea au sosit, cele îmbunătăţirea calităţii minereu producţie şi să nu permitem In litate necorespunzătoare.
şită In permanenţă cu multă analizează periodic felul cum se bai modern de şcoală cu 8 săli două săli de clasă continuă să lui, pentru că rezultatele obţinu nici un caz trierea «uperficlală
dragoste cadrelor tinere, şi spre desfăşoară munca instructiv-edu- de clasă şl un local nou pentru fie In aceeaşi situaţie. Ba mal te la acest indice nu s-a ridi a minereurilor. Stă prin urmare, In putinţa)
satisfacţia lui, mulţi dintre me­ cativă şi condiţiile de studiu ale Internat, Băcăinţi, Homorod, mult, comitetul executiv nu s-a cat totdeauna Ia nivelul cerut, noastră să dăm minereu de bună
canicii depoului slnt astăzi frun­ elevilor. Orăştioara de Sus, care s-au pre­ Interesat nici de asigurarea com­ Insistăm în mod special pentru După cum se ştie, rezultatele calitate. Trebuie doar să ne preJ
taşi tn producţie. De exemplu, ocupat şl se preocupă permanent bustibilului necesar pentru şcoa­ a se realiza o triere dt mai co obţinute de colectivul E. M. Bar­ ocupe In permanenţă acest lu­
Vasile Suciu, Aurel B., Ioan In anul trecut, în raionul O- de extinderea spaţiului de şco­ lă pe toată durata Iernii. rectă încă din fronturile de lu­ za In lupta pentru îmbunătăţi­ cru şl să nu uităm nici o cli­
Păcurar şi alţii, care stăplnesc răştie s-au cheltuit de la buget larizare. cru. Iată cum procedăm noi. rea calităţii minereurilor nu sînt pă că maistrul este un factor
bine „secretele“ meseriei. pentru asigurarea condiţiilor Nici Comitetul executiv al Sfa­ satisfăcătoare. După părerea activ, principal, în îmbunătăţi­
materiale (construcţii, mobilier, Dacă urmărim mal departe tului popular din Romos nu s-a înaintea începerii lucrului, îm­ mea, anul acesta putem obţine rea calităţii.
Ceea ce-l carterizează in mod material didactic) suma de afctivitatea comitetelor executi­ Interesat de începerea construc­ preună cu maiştrii de revire şi rezultate mult mai bune, fireş­
deosebit pe comunistul Eugen 793.000 lei, dîndti-se In folosin­ ve, vom vedea că ele se intere­ ţiei şcolare din satul Romoşel cu muncitorii însărcinaţi cu con­ te, cu condiţia unei preocupări PETRU FODOR
Man. este modestia şi dragostea ţă 19 săli de clasă Iar alte 7 sează şl de bunul mers al pro­ Munte, deşi a existat angaja­ trolul calităţii, analizăm condi­ maistru principal Ia orizontul
iui de profesia aleasă. In cursul urmează a fi date cit de curind.- cesului lnstructiv-educativ. Pre­ mentul că aici, In anul trecut In- ţiile de lucru din ziua respec­
anului 1902, a prestat o muncă Ca urmare a îndrumării perma­ şedinţii comitetelor executive ale văţămlntul se va desfăşura In­ tivă, observaţiile făcute de schim­ 180 m. al E. M. Barza
de calitate ireproşabilă. Respec- nente acordată de către Comi­ sfaturilor populare din Balşa, tr-un nou locaL bul anterior şi stabilim măsurile
ttnd întocmai instrucţiunile de tetul executiv al Sfatului popu­ Geoaglu etc. participă la unele imediate pentru a asigura cali­ AGE AN D
exploatare, colaborind strtns cu lar raional, comitetele executive şedinţe ale consiliului pedagogic, De asemenea, am rămas defi­ tatea cerută a minereului. Apoi,
muncitorii din celelalte ramuri ale sfaturilor populare comunale, la şedinţele cu părinţii, aducln- citari cu extinderea spaţiului de (QacLi& 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pr<v
de activitate şi in mod deosebit prin deputaţi şl comitetele de ce­ şcolarizare. Numai la Orăştie flecare pleacă la locul său. Con­ gramul II);
cu operatorii R. C., Intreţinln- tăţeni, au muncit cu mult entu­ sîntem deficitari cu 15 săli de 12 IANUARIE 1063
du-şi locomotiva in stare tehni­ trolorii — între care îl remarc !Programul I : 5,40 Melodii C inem a
că şi termotehnică de funcţio­ ziasm pentru a crea condiţii diri populare romlneşti şl ale mi­
nare, a putut să remorce multe pe comunistul Nicolae Beleî —
trenuri cu tona] sporit, să nu ce în ce mal bune învăţămintu-
merg şî examinează cu atenţie
lut. Cu bune rezultate a muncit
fiecare vagonet încărcat. Acolo
Comitetul executiv al Sfatului

aibă nici o abatere sau acci­ popular comunal Balşa (preşe­ du-şl astfel contribuţia la bunul clasă. unde găsesc steril vizibil, des­ norităţilor naţionale; 6,07 12 IANUARIE 1963
dent de cale ferată. dinte Ciuclanu Gherasim), care, Pentru viitor comitetele exe­ carcă vagonetele, cheamă şeful Muzică uşoară; 6,20 Emisiu­ DF.VA: Omul de lingă tine —
In ultimii ani, cu sprijinul cetă­ mers al Invăţămlntulul. Comite­ echipei care a încărcat vagone- nea pentru sate; 6,30 Cînteee cinematograful „Patria"; HUNE­
In felul acesta el a respectat ţenilor, a construit un local de cutive ale sfaturilor populare tul respectiv, şî împreună fac o din folclorul nou şi jocuri DOARA: Destăinuiri — cinemato­
întocmai graficul de circulaţie, şcoală de 8 ani, iar In toate sa­ tele executive ale sfaturilor vor trebui să acorde un sprijin nouă triere. In acest fel de Ia populare romlneşti; 6,45 Sa­ graful „Victoria"; SIMERIA; Flă­
neavlnd nici un minut Intlrzle- populare au acordat In a- şi mal mare şcolii şl procesului lut voios de pionier; 7,30 Sfa­ cări !i flori — cinematograful „Ilie
nul şcolar în curs o aten­
re, cu toate că a prestat ser­ ţie deosebită desfăşurării rostogol nu pleacă nîd un va­ Pintilie"; PETROŞANI: Hamlet —
gonet care are în el mai mult cinematograful „Al. Saliia"; Preşe-
viciu pe cea mai aglomerată sec­ tele aparţinătoare comunei şcoli practicii agricole a elevilor lnstructiv-educativ, pentru că steril decit admit normele. tul medicului: Prevenirea şî dintele — centru înainta) — cine­
de 4 ani. Datorită acestui fapt pe terenurile gospodăriilor astfel şcoala să poată da patriei combaterea gripei ; 7,45 Ctn- matograful „7 Noiembrie"; 'ALBA
ţie : Teiuş—Sighişoara. s-au creat condiţii bune pentru agricole colective, In cadrul o- cadre bine pregătite, oameni ca­ Maiştrii de revire merg Ia tece colhoznice; 9,00 Roza vin- IULIA: Cartouche — cinematogra­
şcolarizarea tuturor elevilOT de blectulul „Agricultura'7. Bune re­ pabili de rezolvarea măreţelor echipele de care răspund. 'Acolo, turilor; 9,25 Cînteee pentru ful „Victoria"; Prietenul nostru
Exemplul mecanicului Man vîrstă şcolară. zultate au fost obţinute In acest sarcini ce ne stau In faţă. împreună cu şefii de echipe, sta­ cel mici; 10,45 Muzică popu­ comun — cinematograful „2.3
sens la Geoaglu, Şlbot, Foit, bilesc locurile unde trebuie să lară romînească; 11,35 Jocuri August"; SEBEŞ: O viaţă —
Eugen constituie un model demn Cu bune rezultate a muncit Orăştie (şcoala de 8 ani) şl lrt Prof. RADU VASILE se puste selectiv. Acest lucru se populare romlneşti; 12,30 So­ cinematograful „Progresul“; Urme
alte părţi. ţelul secţiei de ln v ă ţă m în t face îndeosebi acolo undo fi­ lişti vocali de muzică uşoară; tăcute — cinematograful „Ai. Sado-
de urmat pentru toţi mecanicii şl comitetul executiv al Sfatu­ a Statului popular al raionului 14,00 Muzică uşoară cerută de veanu“; ORĂŞTIE: 9 zile dintr-un
lui popular comunal din Almaş, In activitatea unor sfaturi ascultători; 14,30 Din folclo­
de locomotive din depoul c.F.R. 1 (preşedinte Ioan MInzatj. Prin Orăştie rul popoarelor; 16,00 Muzică

Teiuş.

V. STREMŢAN
corespondent

I uşoară; 16,15 Vorbeşte Mos­ an — cinematograful „V. Roaită";
cova; 16,45 Muzică populară Copilul şi oraşul — cinematograful

De la an la ari, parcul de au­ Respectarea regulilor de circulaţie, sarcină tru Cazan ce nu avea carnet de din Banat: 18,00 Piese pentru „Flacăra"; HAŢEG: Flăcări în tai­
tovehicule creşte. Pe drumurile conducere. Acesta circullnd ou plan; 19,00 Scrisori din ţară; ga — cinematograful „Popular";

publice zilnic trec mii şi mii de importantă a conducătorilor de autovehicule viteză excesivă a intrat cu ma­ 19,10 Muzică de dans de com­ BRAD: Cind comedia era rege:
vehicule de toate genurile, fapt şina într-o prăpastie, provocln- pozitori romlni: 20,15 Cintă LONEA: Defileul — cinematogra­
care cere din partea conducăto­ starea tehnică a autoturismului ebrietate, şoferul Constantin localităţilor se va executa numai du-i avarii In valoare de peste la mandolină Grigore Kiazim: ful „Minerul"; ILIA: Drum de în­
rilor acestora — atlt profesio­ Înainte de a părăsi garajul. In Barbu a luat In cabina autobas­ după ce conducătorul vehiculu­ 2.000 lei şi rănind două persoane. 20,30 Muzică de dans; 21.25 cercare — cinematograful „Gh. Dn-
urma unei defecţiuni survenite culantei un cetăţean ce consu­ lui ce urmează a fi depăşit a Concert de muzică uşoară ro- ja"; ZLATNA: Cintecul întrerupt
nişti cit şi amatori — corecti­ la sistemul de direcţie, Serdea- mase alcool. Pe parcurs acesta răspuns prin semnal că a se­ Am relatat clteva cazuri de mlnească. — cinematograful „Muncitorul";
tudine deplină şi atenţie. Neres- nu a pierdut' controlul asupra a deschis uşa cabinei şi a căzut sizat Intenţia de a fl depăşit. De­ nerespectarea regulilor de circu­ TEIUŞ: Start, către necunoscut. —
pectarea regulilor de circulaţie maşinii şi a intrat In balustrada din maşină, aecidentîndu-se păşirea se execută păstrlnd o laţie pentru a sublinia încă o Programul II: 13,15 Din re­ cinematograful ..V. Roaită" A BOL­
unul pod rănind două persoane grav. distanţă laterală suficientă de dată importanţa deosebită pe pertoriul orchestrei de muzi­ DUL DE SUS: Gardianul — ci­
poate duce la accidente ce se şi avarilnd autoturismul. vehiculul depăşit, asigurindu-se care o are corectitudinea In ac­ că populară a Filarmonicii nematograful „23 August".
soldează cu degradarea autove­ Instrucţiunile privind olrcula-< securitatea circulaţiei şl rein- tivitatea conducătorilor de auto­ de Stat din Oradea; 14.30
hiculelor şi uneori cu rănirea Motociclistul Popa Gheorghe ţia pe drumurile publice inter­ trind apoi pe partea dreaptă a vehicule. Acestei categorii de oa­ Melodii cunoscute din muzica Oiu t e t i t t4—- . . ... .... ...... ~— r
persoanelor. De aceea respecta­ Cornel din Ilia, circullnd pe şo­ zic de asemenea transportarea drumului, după ce s-a asigurat meni ai muncii, statul nostru le de estradă; 16,10 Muzică co
seaua Sebeş—Orăştie nu a păs­ persoanelor deasupra încărcătu­ că acest lucru se poate face fără încredinţează bunuri materiale rală: 16,30 Piese pentru vioa mefeofoloqie
rea strictă a regulilor de circu­ trat distanţa legală dintre el şl rilor pe părţile laterale ale ca­ pericol pentru vehiculul depăşit. de mare valoare pentru a fi ră de Paganinl; 18,05 Solişt
laţie este o datorie profesională vehiculul din faţă. Nerespecta- roseriei ori pe scări. Şoferul transportate în condiţii de de­ şl orchestre de muzică popu PENTRU 24 ORE
şi o datorie cetăţenească a tu­ rea acestor instrucţiuni precum Enache Marin, angajat la I.R.T.A. Şoferul Mozberger Wilhelm de plină siguranţă acolo unde eco­ Iară din diferite oraşe ale Vremea, se menţine stabilă,
turor conducătorilor de autove­ şi depăşirea vitezei admise — Petroşani, coloana Haţeg, a com- la autobaza Petroşani a nesoco­ nomia naţională o cere. De ase­ cu cerul mai mult noros ziua.
hicule. Bineînţeles că majori­ de 60 km pe oră — reglementată travenit acestor obligaţii. Ba mai tit aceste Instrucţiuni. Circullnd menea, ei răspund de viaţa per­ ţării: 19,30 Pe teme Interna Vor mai cădea precipitaţii
soanelor pe care le transportă în
tatea acestora sînt conştienţi de vehicule şi sînt obligaţi să cir­ ţlonale; 19,40 Cintă orches
răspunderea ce o au, conducind
in localităţi şi pe drumurile pu­ tra populară rusă de Stat
blice vehicule cu tracţiune me­

canică şi se conformează Întoc­ prin instrucţiunile privind circu­ mult, a condus- camionul în sta­ pe şoseaua Livezeni—Petroşani, cule In aşa fel Incit să nu pre­ „Nikolal Osipov"; 20,00 Muzl sub formă de ninsori slabe.
mai instrucţiunilor privind cir­ Temperatura va fi staţionară;
culaţia. Se mai intilnesc Insă, din laţia pe drumurile publice, a re de ebrietate. 5Şj fost o Intim - cu toate că l-a văzut pe cetă­ zinte pericol pentru pietoni şi că de dans; 20,30 Noapte bu ziua va oscila intre minus 1
păcate, conducători de autovehi­ prilejuit un acoident In urma că­ piare fericită că dintre cele 6 ţeanul Mihal Butnaru pilotlnd vehiculele celelalte. De aceea, şo­ nă cop il: „Peştişorul de sti şi 4 grade, iar noaptea va co­
cule certaţi cu disciplina, care ruia a fost rănită soţia moloci- persoane transportate deasupra în şosea un tractor, s-a angajat ferii conştienţi şi conducerile
din neglijenţă dau naştere la clLstuliii ce circula in faţa iui lemnelor cu care era încărcat neregulamentar în depăşire. unităţilor socialiste deţinătoa­ clă" de Noe Smirnov; 20,40 borî între 0 şi minus 5 grade.
evenimente de circulaţie. Să ana­ Popa Gh. Cornel. camionul, nu s-a accidentat nicl- Acest lucru a făcut ca Mihal re de autovehicule slnt datori
lizăm câteva dintre acestea. una. Doar cetăţeanul ce a fost Butnaru să fie accidentat. să 'ducă o luptă neobosită împo­ Gintă Caterina Valenţe; 21,15 Vintul va sufla potrivit, cu
Un alt caz de nerespeotare a transportat pe scara maşinii a triva acelora ce manifestă negli­
Conducătorul auto Carol Ser- instrucţiunilor privind circulaţia căzut In timpul mersului. Şl mal gravă este abaterea de jenţă în activitatea profesională, Din creaţia de muzică uşoară intensificări din sectorul est
deanu de la autobaza I.R.T.A. pe drumurile publice a fost cel încălcând normele de circulaţie şi nord-est. Dimineaţa ceaţă.
Petroşani cunoştea instrucţiu­ al şoferului Constantin Barbu Depăşirea vehiculelor este de la Instrucţiuni le privind circu­ pe 'drumurile pubiloej a compozitorului H. Mălinea- PENTRU URMĂTOARELE
nile privind circulaţia pe dru­ care lucra la barajul de la Cin- asemenea reglementată prin In­
clş. Cu toate că ştia că este in-> strucţiunile citate. Printre altele laţia pe drumurile publice a şo­ ÎL C^ISQYEANU nu; 22,00 Muzică de dans. 3 ZILE
murile publice. Cu toate acestea, terzis a se transporta ou auto- se atrage atenţia conducătorilor
ferului Ştefan Avram de la au­ Buletine de ştiri şl radiojur­ Vreme schimbătoare cu ce­
§Vn neglijenţă, el nu ăi1yeţrlflţ#t yebîQUie cbtăţenî în stare m sie yehîeule că' depăşirea In afara
tobaza I.R.T.A. Brad, care t în* nale : 5.00; 6,00; 7,00; 11,00; rul mal mult acoperit şl cu

co'e'dfnţaţi !yplfvnuS Jîutnl'toUuî Pft« 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50 temperatura în uşoară scădere

((programul 1$ 12,00; il4,00; spre sflrşltul intervalului.