Page 3 - 1963-01

Nr. 2495 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 8

____ .___________ _______\ I |-------- nr*~Tvvyrvjr.'VT.TyŢ.$r'r?T•"~—ct*3* DINPROGRAMUL DE
«' ¦ •''«.!!' *. ' '¦!¦•'¦ ,
KORANYI ANDREI j .. u u m m m ii

t, ¦ ,A. .

i IANUARIE 1963

In ‘dimineaţa zilei de 1 ianua­ Devotat partidului şl statului PROGRAMUL I: 5,07 Muzică lor ; 20,30 Noapte bună, copii i
populară românească; 6,07 Pre­ „Darul spiriduşilor“ de Fraţii
rie 1963, a încetat din viaţă tov. nostru, activist consecvent pen­ lucrări corale; 6,20 Emisiunea Grimm ; 21,30 Muzică populară
pentru s a te ; 6,30 Dansuri de românească şi a minorităţilor
Koranyi Andrei, membru al Bi­ tru oonstrucţla socialistă în pa­ In ani} regi­ estradă; 7,10 Melodii populare naţionale cerută de ascultători.
mului democrat- bănăţene: 7,30 Sfatul medicu­
roului Comitetului orăşenesc de tria noastră,tov. Koranyi şi-a popular, copii­ lui : îngrijirea ochilor ; 7,45 Sa­ PROGRAMUL II : 13,25 Arii
lor oamenilor lut voios de pionier ; 8,00 Suma­ şi duete din opere interpretate
partid Deva, secretar al Comi­ consacrat forţele sale luptei muncii li s-au rul presei centrale; 9,30 Frag­ de solişti romîni ; 14,10 înfloreş­
mente din opera „Mireasa vîn- te patria mea — program de cin.
tetului orăşenesc de partid SI. pentru îndeplinirea sarcinilor creat condiţii dută“ de Sm etana; 10,00 Melo­ tece şi jocuri; 15,00 Muzică popu­
dintre cele mai dii populare rom îneşti; 10,30 lară romînească interpretată de
meria. încredinţate de partid. Pentru Muzică de estradă; 11,37 Dan­ Revoca Săndulescu, Alexandru
meritele sale deosebite în mun­ bune pentru în­ suri din operete : 12,00 Visu­ Bidirel şi Florea Burnea ; 16,50
Tov. Koranyi Andrei 5-a văţătură. rile noastre — emisiune de cîn- Tribuna radio ; 17,00 Interpreţi
că a fost distins tece pioniereşti; 12,20 Din dan­ rom îni: 19.30 Teatru la micro­
născut la 18 mai cu ordine şi IN FOTOGRA­ surile popoarelor; 13,10 Melo­ fon „Chiriţa în Iaşi“ sau „Două
1922 în comu­ medalii ale Re­ FIE : Noua clă­ dii de estradă de compozitori so­ fete ş-o neneacă" : 21,30 Melodii
publicii Popu­ dire a Şcolii de vietici ; 14,00 Concert de prînz ; ponuiare romînes'i; 21,45 Mu­
na Uia, regiu­ lare Romîne. 16,15 Vorbeşte Moscova! ; 16,45 zică de dans; ??.35 Romanţe?
n ea1* Hunedoara. meserii din Alba Cinta orchestra de muzică popu­ 23,10 Concert de noapte.
DupăĂ termina­ Prin moartea Iulia. lară „Flacăra Prahovei“ din
sa prematură, Ploieşti : 17,10 Din repertoriul BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­
rea şrcolii pri­ pierdem un to­ formaţiilor artistice de ama­ DIOJURNALE : 5,00; 6,00; 7,00?
mare, s-a înscris varăş devotat, tori; 18.00 Fragmente din ope­
la gimnaziul in- un luptător con­ reta „Sînge vienez" de Johan 11,00: 13,00; 17,00; 20,00; 22,00;
d u s t r i a 1 din secvent pentru
Deva, absolvind înfăptuirea, pro­ Strauss ; 19,00 Jurnalul sate- 23,50 (programul 1) 12,00; 14,00?
gramului parti­
4 clase. Incepind dului şi guver­ H îils ilfc a i« © » : 16,00: 18 00; 21,30; 23,00 (proj
nului nostru. gramul II).
din anul 1939, Amintirea tova­ -
s-a încadrat in răşului Kora-nyi
cîmpul muncii, R ealizări so c ia l-c u ltu r a le Săptămînal se distribuie mi meroase si importante premii Ia
Andrei va ră-
ca lăcătuş, iar mine veşnic în o In anii regimurilor trecute „spe­ giune. In comparaţie cu anul 1948 locuinţe. Intre anii 1952—1958 la LOTO CENTRAL
din anul 1946 cific" regiunii noastre era neştiinţa cînd la sănătatea oamenilor muncii oraşe şi în centrele muncitoreşti
pînă în 1947, a memoria şl în de carte. Azi toţi copiii de vîrstă vegheau 377 cadre medicale şi 1.601 s-au construit 4.914 apartamente iar Reţineţi ! Numai azi vă mai puteţi procura biletele pentru
inima tovarăşi­ şcolară învaţă. Numărul şcolilor a cadre medilr numărul lor a crescut între 1959—1962 (1 decembrie) s-au .ceastă tragere.
lucrat la Atelie­ lor săi, din rîndurile cărora a crescut faţă de 1951 cu 105 (în pre­ în prezent la 803 medici şi aproape mai construit încă 9.50G apartamente.
rele C. F. R. Si- zent sint 747) iar al elevilor cu 2.000 cadre cu studii medii. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOvOOWOOOOOOOOVbbOOOOOOO o
merla. fost smuls atît de timpuriu. aproape 40.030. La sate, numărul caselor indivi­
• Rad.'oul şi difuzorul au pătruns duale construite între anii 1951—1961
In emul 1945, UN GRUP DE ACTIVIŞTI • Cartea a devenit un prieten şl în ultimii ani în tot mai multe case. se ridică Ia peste 15.600.
tov. K o r a n y i sfătuitor al multor oameni ai mun­ La începutul lunii noiembrie 1SG2
4c cii de Ia oraşe şi sate. In prezent ® Cu mult a crescut şl volumul
Kndrei se înscrie In rîndurile numărul abonaţilor Ia radio şi radio-
P.C.R., desfăşurînd o activitate Sicriul cu corpul neînsufle­ în regiune funcţionează peste 540 de desfacerilor do mărfuri prin reţeaua
rodnică pe tărîm politic. In anul ficare era de 91.800, faţă de 46.383
1947 a fost promovat ca activist ţit a tov. Koranyi Andrei a fost biblioteci, cu cca. 1.400.000 volume. cit erau în 1955. comercială. In comparaţie cu anul

de partid, îndeplinind diferite depus în sala clubului sindicate­ • O dezvoltare importantă a cu­ ° Creştere considerabilă au cunos­ 1950, în 1962 s-au desfăcut cu
lor din Deva, unde publicul are noscut şi reţeaua sanitară diD re­
munci de răspundere. cut în ultimii arii şi construcţiile de 539,4 Ia sută mai multe produse in­
acces, azi 3 Ianuarie, pînă Ia dustriale şi alimentare.
Ca activist de partid tov. Ko­
orele 14, elnd vor avea loc fu­
ranyi a desfăşurat o activitate neraliile. soo

bogată, bucurîndu-se de încre­ C O N T A B IL I!

dere şi simpatie din partea to­ oo

varăşilor săi de muncă şi a or­

ganelor de partid şi de stat. : a b o n a ţ t - v ă dâra iisaap I a r e v i s t a >

Cinematograf cu activitate rodnică EVIDENŢA CONTABILA

In cursul anului 1962, la cine- Au fost expuse în faţa specta­ Com bustibil eeouom isit pe ăn u l 1963 ţ
Smatograful „Steaua roşie“ din torilor 50 recenzii de filme la
Brad au fost prezentate cca. care şi-au dat concursul tova­ Desfăşurînd larg întrecerea pentru economii, meca­ plus 19.527 tone mărfuri şl malcríale pe şantierele de <>
1.100 spectacole Ia care au parti­ răşii învăţători Dumitru Vîi'taci, nicii fi focliifiii depoului C.F.R. 7 eiuş au economisit construcţii ale patriei.
cipat peste 200.000 de specta­ O. Rişcuţa, I. Rusu, M. Jurca. in cursul anului trecut 3.000 tone combustibil conven­ ^ o m e n l s t a se fac prin oficiile poştale şig
tori. ţional. Cit această cantitate de combustibil se pot re­ La ob(incrca acestor importante realizări, o contri­
O contribuţie importantă la morca. 513 trenuri pe distanţa. 1 eiuş—Sighişoara şi buţie deosebită şi-au adus-o mecanicii Aurel Baidac, Jdilozorii de presă din întreprinderi şi in s fitu ţu .|
Dintre filmele care s-au bucu­ buna desfăşurare a activităţii retur. loan Păcurar, !uliu Crişan, Eugen Man, Gligor Medrea
rat de un deosebit succes amin­ cinematografului au avut-o ope­ şi alţii, împreună cu fochiştii lor. Cosful unui abonament este de lei 5 4 |
tim : „49 zile în Pacific“, „S-a ratorii I. Bontoş şi Gheorglie Rcmorcarea dealungul anului a celor 347 de trenuri
furat o bombă“, „Poveste sen­ Stehan precum şi tovarăşii A. cu tonaj sporit, a dat posibilitatea să se transporte în A. OŢOIU
timentală“, „Război şi pace“, Rusu, I. Galea, I, Luca, K. Paşca corespondent
„învierea“ etc. etc.
Tractoristul din Romoşel >pe un an, 27 lei pe 6 luni şi 13,50 leig
Pentru copii şi tineret au fost I. FîRVA
organizate 250 de spectacole în corespondent !pe îrei luni. |
matineu, la care au participat
80.000 de spectatori. ooo<x>oooo<xxx>c<xx>ooooooc>oc>^ooc><xx>c>ocvooo<xxx>oooooo %

Deasupra clmpulul se ridica mare răspundere pe care le tor să mu'ncească şi mai bine
mireasma porumbului copt. au de îndeplinit.
decît pînă acum. începu să întreprinderea pentru recuperarea,
Azi, în satele noastre
Nicolae Cătănici se opri să-şi Nu i-au trebuit multe zile studieze cu perseverenţă di­ R EC O N D iŢIONAREA Şl VALORIFICAREA
usuce cu batista sudoarea de lui Cătănici ca să-şi găsească ferite manuale care vorbeau AMBALAJELOR DEVA
pe faţă. Ii era tare cald. Ple­ drumul pe carc-l căuta. Dorea despre meseria lui. Dar singu­
Din Alba Iulia Alexandru Zaharie tăţeni ai comunei. case pe jos din halta Geoa- din toată inima să devină cit rele patru clase pe care le în- *
jpînă_-1n comuna' şi alţi peste 120 de O am eh f i s-au giu şi pînă la Romoşel sint mai mai folositor gospodăriei agri­ văţase pînă acum îl stinghe- j
’Oarda e cale de nu­ săteni şi-au cumpă­ bine de 10 km. Şi-apoi, nu ştia cole colective, de abia înteme­ reau la fiecare pas. S-a înscris
mai 6-7 kilometri. rat aparate de ra­ schimbat şi ei. Fiii de ce paşii îi deveneau tot mai iată.In satul Romoşel. începuse să studieze, mai departe, fără 1
Aici In colectivă, dio, aragaze, maşini clăcaşiîor de odini­ grăbiţi pe măsură ce se apro­ să nutrească visul de a deveni frecvenţă la Orăştie. Paralel j
trăiesc şi muncesc de cusut, mobilă şi oară, conduc as­ pia de sat. Trecuseră doar nu­ tractorist, de a trage cu trac­ cu manualele şcolare, cărţile j A ST U M f A
oameni harnici, cu multe alte lucruri tăzi cu multă pri­
tragere de inimă. de uz gospodăresc. cepere şi hărnicie mai cîteva luni de cînd fusese torul brazde adinei peste cim- tehnice i-au devenit prietene j următoarele posturi vacante, ia birourile cenfra'e
treburile obşteşti. , în permisie, in aceste luni pul colectivizat al satului. de nedespărţit. i din Deva:
In anii puterii Dar cîte nu se pot Nicolae Bera este
populare, şi In Oar­ spune despre viaţa preşedinte al sfatu­ j insă, satul său natal se schim- Printre tinerii elevi ai şcolii In toamnă, colectiviştii i două posturi de merceologi
da s-au schimbat nouă ce pulsează lui popular comu­ | base. Tractoarele tăiau aici de pregătire a tractoriştilor de din Romoşel şi cei din j un post de revizor de gestiuni
multe. Oamenii şi- aoum din plin In a- nal, Ioan Haţegan I pentru prima dală brazde pe lingă S.M.T. din Orăştie. Romos, dădeau bătălia pentru j P un post de planificator principal
au aonstruit case ceastă comună. Pe \ adinei peste ogoarele înfrăţite Cătănici Nicolae era unul din terminarea înşămtnţărilor îna- ! 0 un post de sfafisfieian
zl ce trece se con­ deţine funcţia de ’• ale romoşenilor. încercase de cei mai silitori. Se grăbea par­ inie de a începe timpul nefa­ @ un post de tehnician cu producţia
noi şi a r ă t o a s e , struieşte ceva nou. că să înveţe mai. repede şi mai vorabil. In această bătălie trac- l 0 un post de planificator transporturi
In satul Pîclişa (a- preşedinte al gospo­ multe ori, la ultimele zi.le ale bine pentru a-?i. vedea mai de­ toriştii aveau un rol hotăritor. ! @ două posturi de contabili
şcoală nouă In Oar- parţine tot comu­ serviciului militar să-şi ima- vreme visul cu ochii. Cele şase Zi şi noapte tractoarele şi se- (|| un post de normafor
nei Oarda) s-a în­ dăriei, mulţi din ti­ gineze munca nouă din satul luni de şcoală se scurseseră măvătorile treceau ca nişte
!da de Sus, magazin ceput construcţia u- lui colectivizat.
nei şcolii şi a fost nerii plecaţi la şcoli
universal la Oarda introdusă lumina e- Se odihnea pe valiza pe care repede. In timpul acesta însă nave fără de odihnă de a Iun- !
lectrică, In noua superioare au deve­ o mină iscusită sculptase nu­ elevul din Romoşel, devenise gul ogoarelor celor două G.A.C. ;
ide Jos, aui acum. lu­ şcoală de 4 ani din
Oarda de Sus înva­ nit medici, ingineri, mele sergentului Cătănici N. un tractorist adevărat. Dispă­ Inginerul Iurian Ioan din > Ocuparea acestor posturi se va face prin
mină electrică, cine­ ţă acum zeci de ; Nicolae. Cu privirea nu se ăes- ruse din mintea lui teama pen­ G.A.C. Romoşel şi ing. Iurian \ concurs.
matograf. oopii, la cinemato­ profesori, iar alţii \ lipea însă de peisajul dominat tru tainele, la început nede­ Ovreana, soţia lui. din G.A.C. ‘
graful din Oarda de Candidaţii pentru toate posturile trebuie să
i Ţăranii oare ău Jos vin să vizione­ muncitori cu înaltă de duduitul tractoarelor. Du- sluşite, a conducerii tractoru­ Romos. verificau fiecare pal­ aibă ia bază studii medii şi de specialitate.
ze filme sute de ce­ [ duitul acesta răsuna ca o me- lui, a cunoaşterii solului atît
trudit ani de-a rin- calificare. ; lodie a toamnei intirziate... mă de pămlnt dacă este bine ! Cererile de înscriere la concurs se depun la
sediul unităţii din Deva, str. Traían Vuia nr. 20,
dul pe moşiile unor Şi acestea numai arată, bine însămânţată, ] plnă la data de 10 ianuarie 1963.
r trecut de-atunci un timp. de felurit, a. însuşirii întregului La sflrşitul campaniei cei
boieri sint astăzi în anii democraţiei Multe seri a petrecut Cătănici complex de cunoştinţe pe care doi ingineri agronomi, împreu­ Informaţii suplimentare se pot cere la serviciul
personalului, telefon 334.
membri al gospo­ populare cînd oa­ i; la căminul cultural In tovără- trebuie să. le stăpinească un nă cu colectiviştii întocmiseră
menii au devenit
dăriei colective. Ni- I şia tractoriştilor. A aflat de la mecanizator. bilanţul muncii mecanizatori­
stăpîni pe munca
colae DrăghicI, Pa- ei lucruri interesante, despre Cu cîteva luni in urmă Că­ lor. Cătănici N. Nicolae avea
lor, adevăraţii stă-
vel Ouruţ, Silvestru frumuseţea meseriei de meca­ tănici N. Nicolae devenise can­ cele mai bune rezultate.
plni ai bunurilor
Vlad şl mulţi alţii, nizator, despre sarcinile de didat de partid. Se simţea da­ R. L’.
materiale şi cultu­
şi-au durat case \t ------------ ------ ------------------ ----- ---
rale.
noi, Barbu Zaharie, V. P.

La 1 Ianuarie poporul cuban a CUBA DUPA 4 ANI polurile nord-americane. Acest ÎN T R E P R IN D E R E A
sărbătorit a patra aniversare a lucru l-au înţeles masele largi CO M ER ŢULUI CD R ID IC A T A
revoluţiei sale. In cei patru ani DE LA VICTORIA REVOLUŢIEI latino-americane care în nenu­ , PRO DUSELO R ALIMENTARE
care au trecut, eroicul popor din mărate rinduri şi-au exprimat
„insula libertăţii“ a dus o luptă sformări a cuprins toate dome­ tutunului, zahărului, alimentară, podărie de stat se construiesc solidaritatea cu poporul cuban (X, C. R. A.)
dîrză atît pentru a-şi apăra in­ niile vieţii economice, sociale se dezvoltă industria metalur­ adevărate aşezări. In 1962 au şi cu ţelurile luptei sale.
dependenţa şi cuceririle revolu­ şi culturale. gică prelucrătoare, extractivă şi fost alocaţi peste 100.000.000 de ANUNŢĂ
ţiei sale. cît şi pentru a lichida alte ramuri noi ale industriei. Pentru realizarea năzuinţelor
rămînerea in urmă economică şi Naţionalizarea tuturor între­ Cu ajutorul ţărilor socialiste, în pesos jjentru construirea unui sale de creare a unei noi socie­ ocuparea următoarelor posturi prin concurs:
socială — moştenire a trecutu­ prinderilor aflate în posesia mo­ Republica Cuba se construiesc număr de aproape 4.000 de lo­ tăţi libere de exploatare, po­
nopolurilor străine şi exproprie­ cuinţe săteşti, centre şcolare şi porul- cuban nu doreşte decît un PENTRU LOCALITATEA DEVA
lui sumbru al dictaturii şi de­ rea tuturor latifundiilor în folo­ întreprinderi industriale. Se con­ alte construcţii. singur lucru — pacea. Cele cinci
pendenţei de imperialismul nord- sul întregului popor au creat ba­ struiesc şi se lărgesc uzine me­ puncte formulate de primul mi­ — cinci posturi de merceologi;
american — şi pentru a pune zele necesare acestor măreţe talurgice, se află în construcţie In ce priveşte sănătatea pu­ nistru al Cubei, Fidel Castro, în
bazele construcţiei unei noi so­ transformări. De la efectuarea două termocentrale cu o putere blică, faţă de 1958 bugetul res­ î — un post de revizor contabil;
cietăţi — cea socialistă. reformei agrare cu trei ani in pectiv a crescut de trei ori. cuvlntarea sa din 28 octombrie, — un post de economisi principal serviciul plan;
urmă, în agricultura Cubei s-au totală de 300.000 kW. In anul S-au desfăşurat cu succes cam­ corespund întocmai dorinţei de
Sint bine cunoscute evenimen­ produs importante schimbări. 1963 urmează să fie dată in fo­ panii sanitare importante, ca, menţinere a păcii şi securităţii i PENTRU LOCALITATEA PETROŞANI
tele recente legate de criza din Potrivit datelor Comitetului cen­ Cubei, corespund principiilor
Marca Caraibilor — de Ia acţiu­ losinţă uzina pentru fabricarea de pildă, vaccinarea masivă îm­ Cartei Organizaţiei Naţiunilor U- — un post de merceolog;
tral ai planificării, in prezent 40 pieselor de rezervă necesare potriva tuberculozei, a paludis- nite.
nile provocatoare ale elemente­ la sută din suprafaţa arabilă a construcţiei de maşini, industriei mului, construcţia de spitale etc. — un post de contabil; r
lor contrarevoluţionare cubane ţării se află în posesia gospodă­ extractive şi zahărului. „Cuba revoluţionară, arăta
Oamenii muncii cubani şi-au tov. N. S. Hruşciov in raportul I — un post de contabil principal; }
cu sprijinul cercurilor monopo­ riilor de stat şi colective. Refor­ Pe plan cultural trebuie men­ luat noi angajamente pentru a- prezentat ultimei sesiuni a So­
liste americane, pînă la amenin­ ma agrară a lichidat una din ţionat marele succes al campa­ nul 1963. „Vom îndeplini înain­ vietului Suprem al U.R.S.S., vrea — un post de inginer chimistsau chimist de
racilele permanente ale agricul­ te de termen planul pe anul 1963, să trăiască şi să se dezvolte in­
ţarea iminentă a unei agresiuni turii cubane: şomajul. Monocul­ niei de alfabetizare. înaintea re­ produse alimentare.
militare făţişe din partea Sta­ tura, moştenire a colonialismu­ voluţiei, din fiecare patru cubani vom spori producţia şi produc­ dependent, să aibă o orînduire
lui, a început, de asemenea, să unul era analfabet; in total tivitatea muncii, vom termina re. politică şi socială care să cores­ PENTRU LOCALITATEA ALBA IULIA
telor Unite. Este, de asemenea, fie lichidată. In anul care a eoltarea bumbacului şi orezului“ pundă intereselor poporului ei. — un post de merceolog.
binecunoscută iniţiativa Uniu­ trecut, Cuba a obţinut cea mai existau 1.030.000 de analfabeţi.
nii Sovietice, care a salvat Cuba In prezent, s-a ajuns Ia un indice — aceasta este lozinca a nume­ Acesta este un drept al Cubei şi, Condiţiile de anoajare sint cele prevăzute de
şi întreaga omenire de catastro­ mare recoltă de cafea din is­ de analfabeţi de mai puţin de roase colective din întreprinde­ fireşte, toate statele iubitoare de
fa unui conflict nuclear şi care toria ei. Tot pentru prima oară pace, toate popoarele iubitoare H.C.M nr. 1053/1962.
a pus bazele unei reglementări în istoria Cubei trestia de za­ 4 la sută, — cel mai scăzut din rile Industriale şi agricole ale de pace sint de partea Cubei“.
paşnice şi definitive a crizei cu­ hăr, principalul articol de ex­ întreaga Americă Latină. A Cubei revoluţionare. Concursul va avea loc în ziua de 15 ianuarie
bane. port al ţării, a început să fie Poporul romîn, care şi-a ri­
recoltată cu maşinile. crescut numărul şcolilor elemen­ Exemplul Cubei constituie pen­ dicat cu hotărire glasul în apă­ 1963 la sediul întreprinderii.
In acele zile de încordare ex­ tare de Ia 17.000 in 1958 la tru întreaga Americă Latină un
tremă, poporul cuban s-a ridi­ In domeniul industrial, dato­ 30.000 in prezent. far luminos pe calea eliberării rarea eroicului popor cuban şi Informaţii suplimentare se pot primi de la servi­
cat ca un singur om în apăra­ rită măsurilor luate de guver- care îi acordă un ajutor frăţesc,
rea independenţei sale cucerită nul revoluţionar, paralel cu ra­ Un alt sector în care guvernul tuturor ţărilor din această re­ î ciul personal, telefon 436 Deva. i
revoluţionar a desfăşurat o in­ giune de înapoierea lor socia­ se bucură din inimă de succe­
cu atîtea jertfe, unindu-se în ju­ murile tradiţionale ca industria
rul guvernului revoluţionar, che­ tensă activitate a fost. cel al lă şl economică, datorată regi- sele acestuia în construirea unei
zăşie a marilor transformări din
ţara sa. construcţiei de locuinţe, In spe­ murilor îeudal-oligarhice şi de­ noi societăţi şi se va afla şl pe
cial la sate. Pe lingă fiecare gos­ pendenţei economice de mono-
Procesul măreţ al acestor tran- viitor alături de el în lupta pen­
tru apărarea independenţei şi
suveranităţii sale.