Page 30 - 1963-01

Nt. '502 ORUMUl SDClStlSMDim PAO. I

y '. ns^ T rm TEHNICII

Nr **“

?V«$*>-<$t. <>«$>O <$><L>«S>*•«$»<><L>¦*&>^ «5*0 ;OlO _0

Diihna — cetatea atomului S te le i©

paşnic şl im eîeu l P ă m in lu lu i

Oraşul Dijbna din împrejurimile ioni grei şl un mare centru de a» V. LUŢKl

Moscovei a apărut doar de cîţiva calcul. Da sute de ani oamenii de ştiinţă ţese dintr-un pătrat ca latura da 28

ani pe harta tării sovietice. El este Dubna se dezvoltă .rapid. Se din multe ţări înceaxeă să stabileas­ metri. Cerul astral .repetă" acesta

un oraş moderni cu clădiri ele­ construiesc aici cartiere noi, in­ că care este structura Pămintulul şl, mişcări.

gante şi confortabile, cu multe stituţii culturale şi edificii pu­ in special, a nueleulul său, pentru a încă tn ifttolul traout »-a dovedit

magazine, - grădiniţe de copii, cre- blice. Tot aici funcţionează o fi­ rezolva diferite probleme legate de eă asupra mişcări! zilnice a axei Pă­

şe, şcoli, cu un stadion şi tere­ lială a Universităţii de Stat din poziţia zăcămintelor de minereuri mintulul are influentă, ta afară do

nuri de tenis. Instalaţiile atomice Moscova, Înfiinţată cu un an tn utile, vulcanlsm, cutremure şi altele. alte «auze, şl nucleul PămlntuluL

se află in apropierea oraşului. urmă, frecventată de studenţii din. Pfnă in prezent este accesibilă cer­ Este adevărat, «««astă Influentă eate

Laboratoarele şi instalaţiile In­ ultimii ani ai Facultăţii de fizică, cetărilor directe ale omului doar o foarte neînsemnată şl pină acum ni­

stitutului unificat de cercetări nu­ originari din mai multe ţări. In mică parte a globului pămîntesc — meni nn a reuşit s-o urmărească.

cleare, care tsi are sediul la laboratoarele Institutului unificat, numai pînă la o adîncime de 8 km. Recent, omul de ştiinţă şovletlu
Ce se află Ia o adîncime mal mare 7 Mihail Molodenskt, membra cores­
Dubna, stau la dispoziţia fizicie­ ei urmează cursurile practice ţi­ Doar nucleul Pămintulul este situat pondent al Academiei de Ştiinţe a
Ia o depărtare de 3.000 km. de su­ U.R.S.S., pe baze unor calcule teore­
nilor din ţările socialiste, ce şi-au nute de eminenţi oameni de şti­ prafaţa planetei noastre. Pentru a stu­ tice complicate, a ajuns la eoncluzia
dia subsolul Pămlntului se folosesc că dacă nucleul Pămintulul este li­
unit eforturile pentru a explora inţă. diferite metode — seismică, electro­ chid, perioada uneia din ossllatiile
magnetică, gravimetrică şi altele. Ele axei Pămlntului, aşa-numlta nutatie
microcosmosul In vederea desco­ Tot la Dubna se află facultatea bu furnizează Insă informaţii decit liberă zilnică, trebuie să fie egală cu
pină la o adîncime de 2.900 km„ adi­ 23 de ore, 52 minute şl 58 secunde.
>:•:¦' •; -vX" peririi de noi posibilităţi de fo­ fără frecvenţă şi cu cursuri se­ că pină acolo unde Începe nucleul Mărimea reală a oscilaţiilor, adică
Pămintulul. (De altfel, prin aceste modificarea poziţiei axei Pămlntului,
Ä' * ?y /.y y / losire paşnică a energiei atomice. rale a Institutului de energetică metode s-a şi stabilit că nucleul se ar putea fi stabilită numai cu aju­
află la o adîncime de 2.900 km.) La
,, f iV4& ¦ La Dubna se află un sincrociclo­ din Moscova. Ea este frecventată o adîncime mal mare se modifică torul unor observaţii astronomice a-
<\%jA?'%</,'.im/*sm-f e m w considerabil proprietăţile substanţei mănuntlte. Acest lucru l-a făcut Ni-
trón — „veteranul" fizicii nuclea­ de tineri tehnicieni, laboranţi şi Şl ea este mai greu de eercetat. Chiar kolai Popov la observatorul gravi­
re sovietice, — care funcţionea­ muncitori, care Îşi continuă stu­ şi cea mal eficientă metodă de cer­ metric din Poltava. Munca sa de peste
ză fără întrerupere din anul 1949, diile muncind în acelaşi timp in cetare — seismică — furnizează in­ 20 de ani a fost Încununată de suc­
Noi tipuri de auîocamloane create în U.R.S.S. un sincrofazotron, umil dintre diferite laboratoare ale Institutu­ ces. El a descoperit oscilaţia perio­
ÎN FOTO : Noul autocamion ,,GA2 ' 53 F produs la uzina de autohtonii® din Gonii, cele mal puternice acceleratoare lui.

de particole elementare din lu­ Dubna, unde şi-au conjugat e-

me şl zeci de instalaţii construite forturile savanţi din numeroase

O CASA PE AMORTIZOR mal recent si plise în funcţiune ţări în lupta pentru îmblînzirea

tn ultimul timp. Printre acestea atomului, a devenit un simbol al

se numără un reactor expertmen- tparilor posibilităţi pe care Ie ofe­

arcuri, iar clădirea însăşi, datorită ; tal cu Impulsie, un accelerator de ră ştiinţa pusă In slujba păcii.
mărimii ei şl acceleraţiei sporite a
Cutremurele de pămint se numără de G, DRIUBIN punctelor de suspensie, va rămîne formaţii limitate cu privire la nucleul dică a axei Pămlntului, sugerată de
printre cele mal mari calamităţi ale neclintită, chiar în timpul oscilaţiilor Pămlntului.
naturiL Sub dărîmăturlle clădirilor Portaev şl Pavel Dodkov, amirtdol teoria mişcării de rotaţie a Pâmîntu-
distruse de cutremure au fost îngro­ Ingineri cu o bogată experienţă. Ei au cu efectele cele mal mari (de 0 grade Turnul de televiziune de la Bernau Se consideră că nucleul Pâmtntu- Iul cu nucleu lichid.
paţi, in diferite timpuri, sute de mii conceput şl calculat pină Ia cele mat şi chiar mai mult). Transmiterea lui are o structură complexă, cu două
de oameni. Populaţia unor oraşe în­ mici detalii proiectul unei case pe energiei undelor seismice de Ia pă- Noul turn de televiziune construit Instalaţia de transmisie este adă­ părţi — externă si internă Dar ce Mecanica mişcării de rotaţie a Pă­
tregi, rămasă fără adăpost, părăsea amortizor seismic. Lucrarea lor a mînt la clădire este Întreruptă dato­ la marginea buclei pe care o face au­ postită în cele 4 etaje aflate in calmi structură are lichidă sau soitdă 7 mintulul demonstrează că dacă nu­
adesea locurile unde locuiseră pă­ fost recomandată pentru a i se de­ rită fundaţiei cu rigiditate minimă, tostrada ce duce la Bernau. domină turnului Pentru a ajunge acolo tre­ In această privinţă există diferite pă­ cleul Pămlntului ar avea o formă sfe­
cerna Premiul Lenln. care este un rău conducător de impunător împrejurimile. Uriaşul din buie să urci 100 de scări, dar un lift reri. rică iar la hotarul nucleului cu în­
rinţii şl bunicii lor. velişul său nu ar exista frecare, un
Pe harta lumii pot fl însemnate re­ Pe baza proiectului celor trei In­ energie. beton, înalt de 1Î0 metri, de la mar­ expres asigură transportul. Recent, astronomul Ntkolat Popov, asemenea nucleu nu ar Influenta asu­
gineri, in partea de sud-est a Aşha- Punctele de suspensie vor suporta
giuni Întinse expuse periodic lovi­ badului a fost construită o casă neo­ ginea Berlinului a intrat in funcţiune Din vîrf se deschide o minunată din Poltava. candidat tn stilnte Mzl- pra rotatlei învelişului. Dar se poate
turilor unor unde seismice, capabi­ bişnuită, cu două etaje. In loc de loviturile seismice ale pămintulul la in august 1961. panoramă care în zilele senine poate co-matematire a terminat, dună o presupune eă in hotarul dintre nu­
le să distrugă clădirile. Studierea fundaţie s-au folosit arcuri metalice adincimea de 3 metri de la supra
acestor unde şi stabilirea forţei cu masive-amortizoare. instalate pe su­ faţă, unde amplitudinea oscilaţiilor Greutatea acestei uriaşe construcţii cuprinde o distantă de pînă la .10 km muncă de 23 de ant. o lucrare din cleu si îuvpils are loc un orores corn.
care ele lovesc clădirile incă nu porturi de beton armat. Acestea ab­ este mult mai mică. Lungimea pivo­
poate fl supusă unei analize mate­ sorb loviturile şl protejează casa de turilor clădirli-pendul şi rigiditatea este susfinută la suprafaţa pămlntului In turnul de televiziune de ta Bernau care reiese clar că partea exterioa­ pllcat de Interacţiune qravltat’onaîă
matice. Pină In prezent nu s-a reu­ zguduiturile subterane. Clădirea este resorturilor exclud posibilitatea unei de segmente din beton. Ele formează lucrează 4 schimburi, fără întrerupere ră a nucleului Pămintulul este lichi­ şl de p ;,,ne hldrodinamlcă şl că
separată de pămint prlntr-un rost rezonanţe între elementele fn osci­ totodată zidurile interioare ale încă­ Turnul nu are decîl pereţi rotunzi, iar dă. că ea nu participă ia oscilaţiile acestea influenţează asupra Învelişu­
şit să se proiecteze clădiri mari de de dilataţte aerian, care nu este aşe­ laţie din partea Inferioară a clădirii perilor, folosite ca locuinţe, club. bi­ prin ferestrele largi pătrunde o lumină .învelişului, la asn-numita „nutatie lui Pămlntului provorlnd asa-numUn
piatră, cu o rezistenţă mare la cu­ zat pe pămint, ci este suspendat pe şl scoarţa pămintulul. O asemenea rouri administrative, ateliere ţi sală puternică Aparate de recepţie fi de libpră* (oscitatie periodică). mişcare „de nutatie* a învelişului.
tremure. pivoturi de oţel cu arcuri la capete. rezonanţă este imposibilă şi pentru emisie stau înşirate unele lingă altele Analtzînd rezultatele observaţiilor
Rigiditatea unul asemenea amortizor că oscilaţiile clădirii slnt armonioa- de motoare a centralei de rezervă. Ntkolat Popov a făcut descoperirea astronomice asupra oscilaţiilor lati­
S-a stabilit de multă vreme că în este de 13 ori mai mică deeft a se, pe cind cele ale pămintulul stnt In timpul orelor de program cu aju­ sa în urma studierii timp de mal tudine! Poltavel, Nikolai Popov a
timpul unui cutremur de pămint clă­ unei fundaţii obişnuite. haotice. In sfîrşit, clădirea poate sâ Cind curentul se întrerupe, un motor torul aparatelor de control a recep­ mulţi ant a stelelor. desroperit una din aceste nutatil $1
direa se prăbuşeşte din cauza fun­ nu oscileze deloc deoarece amorti­
daţiei rigide. Fundaţia este un bun Din punct de vedere mecanic, clă­ zorul este capabil să absoarbă toate Diesel produce energia necesară emi­ ţiei se urmăreşte neîncetat calitatea Subsolul Pămintulul şl stelele I S-ar
conducător al energiei distrugătoare direa construită la Aşhabad se pre­ loviturile cutremurului.
a undelor seismice, care pornesc de zintă ca un pendul cicloidal stabil, siunilor. semnalelor de imagine fi de ton Fie­
Ia pămint spre pereţii clădirii. încă clădirea însăşi servind drept contra­ De obicei cutremurele de pămint
acum cîteva decenii, oamenii de greutate a pendulului. Punctele de durează doar 10—20 secunde, şt Pentru cei care care instalaţie de emisie fi de recep­ părea că ele nu au nimic comun. S-a ea dovedeşte că nucleul Pămlntului
ştiinţă ruşi au început să lle preo­ aplicare ale greutăţii se află la cape­ aceasta este suficient pentru ca pe­ ţie este prevăzută cu peste 100 de constatat insă că axa Pămintulul. şi este lichid.
cupaţi de ideea de a proteja clădi­ tele Inferioare ale pivoturilor, Iar reţii celor mai solide case să se
rile împotriva cutremurului, separin- punctele do suspensie la capetele su­ năruiascS, că.ind ca secerate. Dar nu aud bine lămpi, acordate Pe aceeafi frecventă prin urmare şi polul său, sub in­ Totodată descoperire» lut Popov
du-le de pămint. Ei nu au găsit Insă perioare, lingă suprafaţa pămlntului. pentru a distruge clădirea do cără­ Semnalele de alarmă optice (i sonore fluenta multor cauze (atracţia Soare­ permite să se stabilească, de pildă,
mijlocul da a realiza practia aceas­ In caz de cutremur loviturile unde­ midă construită la Aşhabad, cutre­
lor.. seismice acţionează nu asupra murul de pămint ar trebui să du­ In sala de spectacole a Teatrului indică tehnicienilor sectorul unde s-au lui şi a Lunii, schimbarea planului contracţia nucleului, tă se precizeze
tă idee. contra-greutăţii „pendulului“ (adică reze mai bine de 30 ore, ceea ce
Douăzeci de ani din viaţă şl-a con­ asupra clădirii), ci asupra punctelor practic este Imposibil. de dramă „Vera Komissarjevskaia“ produs deranjamente fi acestea pot orbitei Lunii şi altele), tşi modifică legea repartizări! masei tn interio­
de suspensie. De aceea, oscilaţiile din Leningrad aparent nu s-a schim­ fi de cele mai multe ori izolate st poziţia In afară de aceasta, tD vir­ rul Pămintulul, sâ se stabilească mo­
sacrat inglnerul-constructor Feodor vor fl suportate de pivoturile pe Pentru a preveni distrugerea ţe­ bat nimic. Doar pa portalul scenei lichidate in cîteva secunde In acetaşt tutea inerţiei, polul Pămlntului des­ mentul nucleului Pămlntului şi altele.
Zelenkov fundamentării şl elaboră­ vilor de fontă ale sistemelor de ca­ au fost instalate trei microfoane, care timp, toate colectivele turnurilor stau crie pe suprafaţă o foarte complicală
rii ‘!proiectului şl în cele din urmă nalizare, tn locurile unde acestea nu abia se observă. Totuşi, datorită lor. în permanentă legătură prin radio curbă tn tormă de spirala care au
construirii unei clădiri de cărămidă se află tn clădire, au fost folosite teatrul • devenit accesibil şl spec­
cu fundaţie antiseismică. La această
lucrare şi-au adus contribuţia Lev tatorilor cu auzul slab, care slnt ne­ Studierea procese-or
voit! să folosească aparate acustice âiiiîre formarea fi topii ea
De obicei, fa »Miţe de spectacole a-

paratele acustice recepţionează slab I"- - i . zăpazlior
vocile actorilor — din cauza altor

zgomote, lăturalnice. Cercetătorii de la Facultatea pen­

tronsoane speciale flexibile. De ase­ Sala de spectacole a Teatrului tru Industria construcţiilor şl comu­

Noutăţi®Noutăţi menea, la Intrarea lor fn clădire, pe „Komissarjevskaia" a fost insă înzes­ 6‘ W f h ' ' ' " nicaţiilor a Şcolii politehnice din
ţevile Încălzirii centrale au fost in­ trată cu un aparataj special, realizai Budapesta au studiat timp de opt
stalaţi compensatori. de inginerul din Leningrad al Birou­ ani procesele care au Ioc tntre for­
lui central de proiectări al Ministe­ marea şl topirea zăpezilor. Aceste
Se înţelege că fundaţia amortizor

IN STA LA ŢIE D E TELECO M AN D A este mal costisitoare decit cea obiş­ rului Culturii al U.R.S.S. In orice loc fenomene nu mal fuseseră studiate
nuită. Dar elementele clădirilor con­ din sală s-ar afla spectatorul, apara­ pfnă acum tn Ungaria In condiţii
Specialiştii au reali­ stalaţii se poate supra­ comltent măsurători de struite pe o asemenea fundaţie nu tul său acustic reproduce dar tot ce climaterice şi geografice analoage,
zat pentru prima dată veghea de la o mare la distanţă pentru a şe trebuie să fie deosebit de rezistente. se spune pe scenă, Indiferent dadă deşi de ele depinde in mare parte
in tară o instalaţie de depărtare funcţionarea constata starea la 5-8 De aceea, costul unul metru pătrat actorii vorbesc tare sau încet Un creşterea apelor primăvara, dezvol­
comandă de Ia distanţă utilajului electrlo şi electroagregate, semna­ de suprafaţă de locuit fn aceste clă­ dispozitiv automat uniformizează tarea plantelor după cantitatea de
şi au folosit-o la diri­ starea acestuia. lizarea de la distanţă diri va fl cu numai 7-8 procente mal apă reţinută fn timpul iernii etc.
jarea de la distantă a a 20—23 de obiective mare dectt tn cele obişnuite. sunetul.
sistemului de transport Prin canalele de le­ şi dirijarea de la dis­ Un aparataj similar a fost con­ Pe baza rezultatelor obţinute de
ai energiei electriee. tanţă a 10—15 obiec­ Casa care stă neclintită pe absor­ ef şl a datelor culese timp de vreo
gătură sau cablul elec­ tive. bantul de unde seismice asigură struit şl pentru cinematografe. Unul 60 de ani, cercetătorii pot stabili,
Datorită acestei in- securitatea oamenilor, fn regiunile din ele a şl fost instalat tn sala ci-
tric se pot efectua con- expuse cutremurelor. nematografulul „Ghlgant* din Lenin­
grad.

Frînă automată pentru lifturi de mînă La uzina de rulmenţi de la după schimbarea grosimii stratului
Dlosd de linqâ Budapesta.
Un grup de specia­ care acţionează şl In dio, se vor preveni ac­ Jtlineiale. (fanţiit de om de zăpadă, de pildă, momentul tn
lişti polonezi In frunte cazul clnd te rup ot­ cidentele care se pot IN FOTO: In sala pentru
«u profesorul universi­ goanele de otel «u sare produce In cazul ava­ Un aparat de radio, închis fntr-o de R. VSEVOLODOV ginal rudioemitător de o putere ex­ măsurarea rulmenţilor. Această care va tncepe topirea zăpezilor
tar Tadeusz Koohman- se ridică acestea. Cu rierii mecanismelor de sală, construită din elemente Intr-o regiune sau alta. De asemenea,
skl a elaborat un nou ajutorul noilor frlne ridicare a lifturilor. cutie de metal, a fost introdus în­ cepţională fi care poate emite la mari nrefahrlcate. este lipsită de vi­ ei pot să prevadă cantitatea de apă
tip de frlnă automată automate, care slnt ac­ Noul tip de frtnă este care se va scurge din stratul de
pentru lifturi de mină, ţionate prin unde ra­ In curs de experimen­ bratil şl aslmiră o precisă mă­ zăpadă care acoperă cimpnrlle şl
tare. surare a rulmenţilor. eventual primejdia creşterii apelor,
precum şl cantitatea de apă care s-ar
tr-un cuptor încins. Cind s-a încălzit oară sinteza lui. Tinărul om de ştiin­ depărtări Raza lui de lumină dez­ putea infiltra tn sol.

pînă la incandescentă, s-a răsucit un ţă a supus materiile prime unei pre­ voltă o presiune de milioane de at­

Maşina d« alezat cu comanda program buton fi a răsunat muzica. Toate pie­ siuni supraînalte şi la o încălzire de mosfere şi poate tăia materialele cele
sele aparatului respectiv erau dintr-un 1.600 grade. Aflînd despre această mai dure. Generatorul cuantic — me­
material rezistent la temperaturi înal­ experienţă, americanii au căutat fi canic de lumină va cunoaşte o largă
Maşina de alezat „Le­ foarte simplă, un sin­ vor îl dotate eu dis­ te. Iar în Izolatori s-a folosit mică au găsit în Arizona, într-un crater aplicare în multe ramuri ale ştiinţei Un atlas sovietic
ningrad" care funcţio­ gur muncitor poate di­ pozitive electronice cu gigantic care s-a format de mult, fi tehnicii — în televiziune, în re­
nează pe principiile ci­ rija 3-4 astfel de ma­ comandă-program strun­ artificială termorezistentă. al Antarcticii
berneticii poate execu­ şini. gurile automate, maşi­
ta 30 de operaţiuni di­ nile de şlefuit şl de Experienţa descrisă are o mare în­ după ce acolo căzuse tvn meteorit transmiterea emisiunilor de radio etc. Peste 20 de mari Institute de cercetări ştiinţifice şl instituţii din
ferite. Ea a fost con­ Conform prevederi­ frezat, precum şl ma­ semnătate. Fapt este că multe tipuri uriaş, un mineral asemănător cu cel Raza concentrată şi dirijată va atinge U.R.S.S. lucrează tn prezent sub conducerea Institutului Arcticii şl An­
struită de Inginerii 'din lor, pină In 1965 pro- şinile de găurit în de instalaţii de radio trebuie să func­ obţinut pe cale experimentală. In mo­ uşor Luna, Marte, va putea birui tarcticii din Leningrad, la întocmirea unul atlas sovietic ai Antarcticii. Este
Leningrad. dusRa de maşini unel­ ţioneze ireproşabil tn condiţii de tem­ mentul cind meteoritul s-a ciocnit de chiar spaţii interplanetare, măsura­ vorba de o lucrare de sinteză a rezultatelor complexe ale cercetărilor
te cu comandă pro­ coordonate pentru pre­ peraturi foarte înalte. Acest lucru scoarţa terestră, s-a format o presiu­ bile în dm-lumină. Se deschid pers­ ştiinţifice efectuate de numeroase expediţii din diferite ţări ale lumii pe
Pe bază de program, este valabil fi pentru sateliţii arti­ ne gigantică, sub influenţa căreia s-a pective absolut fără precedent şi în cel de-al şaselea continent şl tn apele care 11 scaldă.
maşina poate executa gram urmează să creas­ lucrarea cu o precizie domeniul comunicaţiilor interplane­
simultan struiijirea In­ ficiali ai Pămintulul fi pentru navele modificat componenţa unor roci. Un atlas al Antarcticii se editează pentru prima dată tn lume. El
terioară a 150 de ori- că la Leningrad de şapte de 2-8 microni a pie­ cosmice, care în cursul zborului se — In viitor — a continuat prof. tare. va avea două volume. Primul va cuprinde aproximativ 500 de hărţi şi
fieii. Deservirea el fiind pot încălzi foarte puternic. De aceea, Grigoriev — nu vom mai merge pe Iată, aşadar, unde poate duce pro- grafice, oglindind rezultatele cercetărilor ştiinţifice complexe efectuate
ori. In 1963, în afară selor !n greutate de pină tn anul 1962. Volumul ai doilea va cuprinde o serie de articole
nu- întimplător mineralele naturale cimp, cum spun geologii, pentru a blema sintezei mineralelor... privind istoria explorării Antarcticii, un studiu flzlco-geograflc al regiunii
de maşinile de alezat, 1,5—2 tone. antarctice, articole despre stadiul actual al studierii celui de-al şaselea
sînt uneori nevoite să-fi cedeze locul căuta un mineral sau altul: ele vor — Gite minerale naturale şi arti­ continent.

O sobă afirsfionîsîă s u ţiţei în aparate, unor înlocuitori artifi­ fi produse la uzine, pe baza unei teh­ ficiale fe cunosc in prezent 7 — l-am Oamenii de ştiinţă, care lucrează la întocmirea atlasului, an ajuns
la concluzia că este necesar să se introducă noi noţiuni şl termeni geo­
ciali. nologii bine puse la punct şi vor po­ întrebat pe pro'f. Grigoriev. grafici. Printre altele, pe hărţile atlasului vor fi indicate trei zone geo­
grafice — temperată, subantarctică şi antarctică.
Fabrica r.Balkan“ din aparatul de reglat com­ Boilerul cu ţiţei poa­ — încă prin anii '80, pe cind eram seda însuşiri calitativ nou — Peste 2.000 — mi-a răspuns el.
Plovdiv a elaborat pro­ bustibilul este pus la te încălzi în 45 de mi­ Denumirea „Graham Land" (Ţara lui Graham), care figura pină acum
totipul unul tip de diviziunea maximă. In nute 80 de litri de apă student — mi-a relatat profesorul ...Se ştie că lumina, ca şi radioun- In ultimele 2-5 decenii, a continuat pe hărţile sovietice, conform recomandării Simpozionului de la Honoluiu
sobă prevăzută cu un acest interval de timp la o temperatură de 70 din 1961 va fi înlocuită cu „Peninsula Antarctică“. Pe hărţile moderne ale
boiler şl încălzită cu se consumă 730 grame grade. El prezintă o D. M. Grigoriev de la Institutul mi­ dele, are o bază electromagnetică. profesorul. Uniunea Sovietică s-a si­ diferitelor ţări, această peninsulă figurează sub patru denumiri diferite
ţiţei. serie de avantaje faţă — Peninsula Palmer (Pe atlasele americane), Graham Land (pe cele en­
de ţiţei. de cel electric. nier din Leningrad — intre zidurile Becul electric luminează pentru că tuat pe unul din primele locuri din gleze), Ţara lui O’HIggins (pe cele din Chile) şl Ţara lui San Martin
Probele au orătat că Soba are un aspect (pe cele din Argentina).
în decurs de o oră tem­ In 1963 va începe acestei clădiri, la catedra de minera­ in firele sale incandescente de wol­ lume tn ce priveşte aşa-numila „cul­
peratura unei camere frumos. Ea are un re­ producţia în serie a Oamenii de ştiinţă au propus ca apele care scaldă ţărmurile An­
încălzita cu noua sobă zervor pentru combus­ noului tip de sobă. logie a institutului s-au început lu­ fram se produce o mişcare a electro­ tură minerală*. In fiecare an, in toa­ tarcticii să fie denumite Oceanul de Sud. Ca dimensiuni acest ocean este
creşte de la 14 grade tibil, izolat de camera întrecut doar de Pacific. S-a recomandat ea hotarul de nord ai Ocea­
la 32 de grade, dacă de ardere prin nişte crări în domeniul sintezei micăi. As­ nilor, care se apropie, sau se depăr­ te (ările se descoperă 20—30 de mi­ nului de Sud să fie considerat linie de convergentă subtropicală In ul­
perne cu aer. timii ani, majoritatea oamenilor de ştiinţă nu considerau Oceanul de Sud
tăzi, după cum se ftie, problema pro- tează de nucleul atomului, degajînd nerale şi o mare parte din aceste ca ceva independent şi I-au Împărţit în sectoarele antarctice respective
ale oceanelor Atlantic, Indian şl Paclfl«.
ducţiei industiiale a micăi artificiale cuante de lumină vizibilă. Dar aceste descoperiri aparţin geologilor şi oa­

este rezolvată în U.R.S.S. Este ade­ mişcări ale electronilor sînt haotice. menilor de ştiinţă sovietici. Este inte­

vărat, Tara Sovietică dispune de bo­ Oamenii de ştiinţă şi-au propus insă resant de remarcat că denumirea

gate zăcăminte de mică, dar mica să supună oscilaţiile electronilor voin­ noilor minerale descoperite reflectă

naturală este în multe privinţe in­ ţei omului: au fost realizate primele adesea cele mai importante evenimen-

Lini! tehnologice pentru industria fibrelor sintetice ferioară micăi sintetice. Realizînd mi­ generatoare cuantlce-mecanice de lu- te din viata noastră. De pildă, unuia

nerale artificiale ne stă în putere ţi mină. din mineralele descoperite recent t

O întreprindere con­ rioare celor din lînă tron, capron şi alţi în­ să le comunicăm insufirile tehnice Inima unui asemenea aparat este s-a dat numele de „gagarinit“ — tn
structoare de maşini naturală. Realizînd noi­ locuitori ai fibrelor na­
din Leningrad a înce­ le maşini, constructorii turale, trebuie să creas­ care ne sînt necesare. un mineral artificial — cristalul de cinstea primului cosmonaut din lume
put să producă linii au îmbinat viteza ma­ că In U.R.S.S. de 15,6
tehnologice pentru fa­ şinilor cu gabarite mi­ Oamenii de ştiinţă au sintetizat rubin. El se deosebeşte de rubinul — Juri Gagarin. Altui mineral nou
bricarea fibrelor sinte­ nime. Principalele ope­ ori, întreprinderea a
tice. raţii — topirea, polime- considerat necesar să din bor fi azot un mineral cu totul natural prin repartiţia ideal de exac- descoperit i s-a dat numele de „prao-
rizarea şi laminajul sînt înceapă fabricarea unor
Aceste linii permit unificate într-un pro- maşini pentru o serie nou — borazonul, care este mai dur tă a atomilor in reţeaua de cristali. dit“ — în cinstea aniversării semi-
accelerarea de 5-6 ori «es continuu. Ţinlnd de fibre sintetice cu
a ciclului de producţie seama de faptul *ă totul noi obţinute in decit diamantul. In ultimul timp, în Numai într-un rubin sintetic se poa centenarului ziarului „Pravda". Pro­
a fibrelor sintetice, care producţia de lavsan ni-
calitativ nu *Snt infe­ laboratoarele Uniunii lista mineralelor artificiale a fost in­ te provoca o mişcare coordonată a gresul tehnic este însoţit de folosi­
Sovietice.
clus incă unul: stifovitul, denumit electronilor şi prin urmare se poa­ rea unor noi şi noi materiale şt fie­

afa de americani în cinstea aspiran­ te obţine o puternică emitere de im­ care mineral nou descoperit sau sin­

tului Universităţii din Moscova, S. M. pulsuri. tetizat In laborator ne îmbogăţeşte

Stiţov, tare a realizat pentru prima Generatorul de lumină este un ori- cu o nouă materie primă potenţială.