Page 32 - 1963-01

•?!i'í 'O'' VC.: Oentítftá
j Anul XV. Nr. 2503
Maistrul Fodor Petru, de la
IE. M. Barza, purta următoarea
discuţie cu un ortac :
— Al lăsat sterili în minereu
şl a z i; cu alte cuvinte ai dat mi­
nereu de slabă calitate. Ce-al zl.
ce dacă azi după-amiază, cînd
te-al duce la magazin, ţl s-ar
oieri doi pantofi pe piciorul
drept ? I-ai cumpăra ?
— Sigur că nu i-aş cumpăra...
Dar asta-1 cu totul altceva 1
— De ce să fie altceva? Da­
că şi fabrica de încălţăminte
s-ar preocupa de calitate ca şl
tine...
Omul n-a mal zis nimic. Poa­
te că s-a gîndit la cele discutate.
Şi dacă aşa a făcut, precis şira
dat seama cit de Important este
ca tot ceea ce producem să fie de
bună calitate, Căci, orice produs,
are un beneficiar. Să luăm de
pildă oţelul. E important ca el
să fie de calitate ? Bineînţeles.
Numai aşa pot fi produse maşini
bune. Adesea o auzi pe cîte o
gospodină : „Nu-1 bun cuţitul;
nu taie“. „Are oţel slab In el“
— justifică soţul. Dar soţul, în
unele cazuri, e oţel ar. Se gin-
deşte, ei că dacă nu-i cuţitul de
bucătărie bun e şl el vinovat?
Ar fi bine dacă s-ar gîndl. Şi a-
tunci, pornind de la această ne­
lipsită unealtă, omul ar ajunge
să-şi dea seama cit de mult con­
tează ca toate produsele să fie
de bună calitate.
Atunci şi-ar da seama flecare
cum se reflectă calitatea în ac­
tivitatea economică a întreprin­
derilor, în reducerea preţului de
cost. Minerii de la Lonea au
fost penalizaţi anul trecut cu
cărbune care valorează 700.000
led. De ce ? Pentru că în nici o
lună el n-au reuşit să respecte
Indicele de calitate ! Cei din Lu-
penl, în schimb, au obţinut mul­
te economii tocmai pentru că au
găsit căile pentru a extrage din
abataje numai cărbune de calita­
te bună. Reflectat în viaţă, a-
cest lucru îşi dovedeşte şi mal
bine Importanţa. Căci sporind
volumul de economii, creşte fon­
dul de acumulare la nivel naţio­
nal, creşte nivelul de viaţă al
celor ce muncesc. Cu banii chel­
tuiţi pentru refabricarea unor
produse rebutate, se pot construi
locuinţe noi, şcoli, cluburi; tot pe Organizaţiile de partid au fost
această cale pot scădea preţu­
rile de vlnzare.
Şl-apol, care om nu-şl preţu­
ieşte munca sa ? Nu există mun­
citor care să nu spună cu mîn-
d rie: „Aici am lucrat eu" ; „A-
ceastă piesă este lucrată de mi­
ne“. Se Înţelege de la sine că
bunul renume al mărcii fabricii
este al tuturor lucrătorilor fa­
bricii, este, altfel spus, un bun
comun. Dar fiecare om, fiecare
membru al acestui colectiv, tre­
buie să se străduiască să facă
din acest bun comun un bun de
preţ, de onoare. Flecare să nu
aibă motive de ezitare în faţa u-
nui produs al fabricii, ci să spu­
nă : „La noi în fabrică e făcut
şi garantăm pentru el“.
In legătură cu aceasta, în Ra­
portul prezentat de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel
fte-al IlI-lea Congres al Partidu­
lui Muncitoresc Romîn se spune :’
„Este necesar să lucrăm în aşa
Îel încît mărfurile fabricate în
Întreprinderile noastre să dea o
mare satisfacţie oamenilor mun­
In luna trecută echipa de turnători condusă de Petru ’Mereşan de la sor­
timentul piese mecanice,, turnătoria veche a Uzinei „Victoria“ Călan şi-a de­
păşit. planul cu 23 la sută.
iată-l tn fotografie pe maistrul Francisc Bereczfel, împreună au echipa,
in timpul unei pauze, citind staruk
Ftegicnslă
Hun<?uo»>* Deva
9 I §g il !liiüyy ¦JSSg?
i . Mâ
Sîmbătă 12 ianuarie 1S63
.mmnsBBSEssBfianm
cii care le-au produs sau le folo­
sesc, iar buna calitate a produse­
lor, „marca fabricii“ să devină
un titlu de onoare pentru colec­
tivele tuturor întreprinderilor
din ţara noastră“.
Pot spune acest lucru textiliş-
tii de la fabrica „Sebeşul“ din
Sebeş, unde anul trecut mal mult
de 200 de lucrători au dat numai
produse de calitatea I. Poate fi
mîndru de produsele lucrate şi
colectivul oţelăriel electrice din
Hunedoara, care a livrat indus­
triei constructoare de maşini o-
ţeluri speciale, pretenţioase, de
bună calitate. Pot fi mîndri şl
minerii din Vulcan, care au re­
dus mult cenuşa din cărbune. In
aceste unitătl economice, ca şl In
altele, de altfel, organizaţiile de
partid au reuşit să mobilizeze
întreaga masă de muncitori în
bătălia pentru calitate. Procesul
tehnologic a fost perfecţionat,
preocuparea comună pentru ca­
litate a crescut la aşa grad In­
cit aproane fiecare om şl-a de­
venit sie însuşi cel mal exigent
controlor.
Calitatea cărbunelui se ştie că
se caracterizează prin procente­
le de cenuşă, umiditate şi prin
granulaţie. Cel mai important
indicator este cenuşa. Ani în şir,
colectivul minei Lupeni nu reuşea
să se încadreze in Indicele de
cenuşă stabilit. Anul trecut, co­
mitetul de partid a făcut din a-
ceasta o problemă. Experienţa
bună obţinută de colectivul sec­
torului III a fost larg răspîndită.
îndrumate să ţină tot timpul a-
nului trează atenţia pentru ca­
litate. Ca procedee bune au fost
aplicate cele cunoscute: puşca-
rea selectivă, podirea cu grijă a
abatajelor, selecţionarea sterilu­
lui pe întregul flux tehnologic.
In plus, s-a manifestat mai mul­
tă grijă pentru stimularea frun­
taşilor în lupta pentru calitate.
Mimării Sabin Ghioancă, Petre
Constantin, Petru Spînu — sînt
doar clţiva dintre cei stimulaţi.
Nu se poate spune insă acelaşi
lucru despre unele colective de
Întreprinderi, unde calitatea pro­
duselor nu s-a ridicat la nivelul
cerut. Bunăoară, la furnalele din
Hunedoara procentul de decla­
sate a fost mult mal ridicat de-
cît cel admis. La exploatările
miniere Teliuc şi Ghelar, cu toa­
te că a crescut conţinutul de me­
tal In minereuri, indicele de ca­
litate realizat n-a fost pe măsura
cerinţelor. Şl aceasta pe de o
parte din cauza granulaţie! nu
întotdeauna corespunzătoare, iar
pe de alta din pricina sterilului
vizibil care in unele zile l-a în­
trecut cu mult pe cel admis. Re­
zultate nesatisfăcătcare în ce
priveşte calitatea au înregistrat
şl minerii din Barza şl Zlatna,
iar în ultima vreme cei din Deva.
Principala cauză pentru care
produsele acestor întreprinderi
n-au Întrunit condiţiile de cali­
tate cerute, constă în nerespec-
tarea tehnologiei de fabricaţie
sau de extracţie. Organizaţiile
de partid respective au trecut
uşor pe lingă aceste abateri, n-au
luat măsuri care să asigure în­
deplinirea întocmai a tuturor In­
dicilor de plan. Bunăoară, la mî-
('Continuara in pag. 8-a)
PROLETARI DIN TOATH ŢĂRILE, UNIŢI-VA Persfru îndeplinirea planului pe anul 1963 la fcfl Ind'cll
Anagjámentele minerilor / /• w m .
i l || iff’m m mAinftUllU din Lupeni o Invăţămintul agrozootehnic
2«fe* la nivelul cerinţelor ;
Cu ocazia prelucrfiili cifrelor .de plan pe anul 1963. muncitorii, teh­
nicienii şi inginerii exploatării miniere Lupeni au făcut numeroase pro­ • Sprijin concret iniţiative­
1 4 pagini 20 bani | puneri concrete menite să asigure realizarea şi depăşirea sarcinilor de lor valoroase ;
plan pe anul In curs.
aa««BBWia • Cetăţenii cit mai bine de­
Pe baza centralizării acestor propuneri, colectivul minei şl-a luat, serviţi ;
. printre altele, următoarele angajamente In întrecerea socialistă pe
anul 1963: (pag. Il-a)
— depăşirea planului de producţie cu 10 U00 tone de cărbune 0 Măsuri eficienle pentru în­
cocsificabll extras ; deplinirea planului in construc­
ţiile de locuinţe ;
— creşterea, pe exploatare, a productivităţii muncii la 1,103 tono
cărbune pe post; ® Vom obţine rezultate şi
mai bune ;
. — prin reducerea preţului de cost se vor realiza economii
peste plan In valoare de 1500 000 lei î ° Veşti din R. D. Germană ;
— îmbunătăţirea calităţii cărbunelui brut prin micşorarea con­ (pag. IlI-a)
ţinutului de cenuşă cu 0,2 puncte faţă de norma admisă; • De peste hotare ;
— realizarea a 700 000 tone cărbune din abataje cu susţinere (pag. lV-a)
metalică ;
— reducerea consumului specific de lemn do mină cu 0,5
mc'mia de tone ; LA ŞEZĂTOARE
— obţinerea unei avansări medii la abataje frontale de 27,5
Intr-una din serile trecute, lă
metri pe lună. căminul cultural din Brănişca
au venit numeroase colectiviste
Pentru realizarea acestor angajamente, se vor lua următoarele mă­ cu furci de tors, cusături, bro­
derii etc. pentru a participa la
suri tehnico-organizatorice : o şezătoare. Aici, ţov. Mariâ Bă-
leamoi, profesoară, le-a prezentat
— introducerea susţinerii metalíce moderno cu grinzi In con­ o serie de reţete culinare. In
solă pentru utilizarea raţională a transportoarelor blindate;' continuare, participantelor la şe­
zătoare 11 s-au citit fragmente
— mecanizarea diferitelor operaţiuni de lucru (tăiere, încărcare din romanul ,,Mitrea Cocor“ de
şi transport) pentru mărirea vitezei de avansare in abataje şi M. Sadoveanu.
galerii >;
NICOLAE ZMED
— ext'nderea folosirii benzilor reîncărcătoare, precum şl a ma­ corespondent
şinilor de încărcat cu cupă;
— tăierea mecanizată în abatajele frontale cu maşini de havat
şi plug de cărbune;
— utilizarea mai raţională a instalaţiilor de forţă, în vederea
reducerii consumului de energie electrică cu 0,5 kWh pe tonă;
— extinderea puşcării selective în locurile de muncă eu Inter­ In SocnSnie noi
calaţii de steril. Depozitarea la locul de muncă a sterilului rezultat;
— organizarea de cursuri pentru ridicarea calificării care să Constructorii noului centru al
cuprindă un număr de 50 maiştri mineri, 50 artificieri, 300 mineri, oraşului Deva au terminat în
300 ajutori mineri, 100 mecaniri şl electricieni. aceste zile lucrările Ia un nou
bloc cu 4S de apartamente. Ast­
fel, încă 48 familii de oameni ai
Consîmcpî pentru şcoflSIe profesionale muncii din întreprinderile şl in­
şa S e h n ic e stituţiile oraşului s-au mutat in
apartamente noi.
In mai multe centre industriale şi plex şcolar pentru viiiorii construc­ Fină acum în noul centru al
alte oraşe din ţară sînt în construcţie tori navali. Totodată, va Începe con­ oraşului Deva s-au dat in folo­
noi localuri peniru şcolile profesio­ struirea unor asemenea şcoli pentru sinţă peste 400 de apartamente
nale şi tehnice. La Constanţa se va tinerii care vor deveni siderurgiştl şi in blocuri.
da in folosinţă anul acesta un com- metalurgişii la Galaţi, Călan şi Bucu­
i& fîi reşti. Tot în sectorul Industriei me­
$ F ertilizea ză so lu l talurgice şi construcţiilor de maşini Artişti amaîori pe scenă
se construiesc 16 săli noi de clasă
II De curînd secţia IlI-a meca- ;jj
Eentru început, colectiviştii din la ha. au transportat şi colecti­ Ia şcolile existente şi ateliere pen­ Zilele trecute, artiştii amatori
) nică de Ia Fabrica chimică din Jjj Lăsau, raionul Ilia vor cultiva a- viştii din Fintoag pe toate cele tru practica elevilor Ia Bîrlad şi în ai căminului cultural din Gura-
i Orăştie a fost înzestrată cu 4 tj< nul acesta legume pe 3 ha. In 25 ha. de pe care au hotărît să cadrul grupului şcolar de la uzinele sada au prezentat In faţa local­
j strunguri de mare precizie, tip V, scopul obţinerii unei producţii obţină cîte 5.000 kg. porumb „Electroputere“ din Craiova. nicilor piesa „Zmeoalcele“. Spec­
i S.U.-32 din R. S. Cehoslovacă. W sporite, încă de pe acum ei au boabe la ha.
transportat pe suprafaţa res­ (Agerpres) tacolul, Ia care au participat nu­
’I IN FOTOGRAFIE : Strungarul 1*()1-
meroşi colectivişti, s-a bucurat de
pectivă 90 tone gunoi de grajd In numai 5 zile succes. Aceştia an aplaudat cu
(cîte 30 tone Ia ha.) şi au pregă­ Bine aprovizionată cu produ­ cerea mărfurilor s-au obţinut aici • căldură strădania interpreţilor,
tit răsadniţele. sele solicitate de colectivişti, coo­ şi în timpul care a trecut din dintre care s-au remarcat Auri­
perativa „Ulpia Traiană“ din
De asemenea, pe terenul des­ Sarmisegetuza şi-a realizat pla­ anul acesta. Numai tn ultimele ca Popa, Ioan şl Rodlca'Prese-
tinat producerii a cîte 5.030 kg. nul la desfacere pe anul trecut
porumb boabe Ia hâ., au tran­ In proporţie de 107 la sută. 5 zile, prin cooperativa din Sar­ can, Augiistln Ilca şl Adrian
sportat peste 350 tone îngrăşă­ misegetuza s-au vindut colectiviş­ Halda.
minte organice, iar pe terenuri­ însemnate realizări la desfa­ tilor diferite produse industriale
VIRGINIA DOBROTA
le acide mari cantităţi de a-
în valoare de peste 30.000 lei. v corespondentă
me.ndamente calcaroage
Cîte 20 tone gunoi de grajd
I Ioan Trască lucrînd la unul din
, aceste strunguri.
n preajma sesiunii de examene
Studenţii grupei 1122 din anul urmă la învăţătură. Ei doresc
II — mine. al Institutului de ca întreaga gmpă să pwmoveze
mine din Petroşani sînt liotă- examenele cu rezultate ctt mai
rlţi să se prezinte la apropiata frumoase.
sesiune de examene cit mai Bine
pregătiţi. In acest scop, studen­ Asemenea preocupări, tn preaj­
ţii fruntaşi ca Dorin Bodon, Iu- ma examenelor există şi In ca­
lia Şlefănescu, Cornel Boteanu drul celorlalte grupe din anul
şi alţii se ocupă cu atenţie de
pregătirea colegilor rămaşi In II.
IOAN NICOARA
corespondent
Pregătiri pentru alegeri
în saîa festivă a Casei raio­ celelalte sarcini ce revin cămi­
nale de cultură din Haţeg a a- nelor culturale, şcolilor, biblio­
vut Ioc o şedinţă de lucru cu di­ tecilor şi cinematografelor să­
rectorii şcolilor de 8 ani, direc­ teşti în perioada pînă la 3 mar­
torii de cămine culturala şi o- tie. Un instructaj amănunţit pri­
peratorii cinematografelor să­ vind organizarea acestor mani­
teşti.
festări, l-au făcut participanţi­
Cu acest prilej s-au dezbătut lor la şedinţa de lucru şi tova­
sarcinile ce revin activităţii cul­ răşii Asinefta Goia de la biblio­
tural-educative şi artistice de teca regională, Petru Crişovan,
masă în perioada campaniei e- secretarul • Comitetului raional
îectorale. in faţa participanţi­ pentru cultură şi artă şi Aristică
lor la şedinţă, tov. Nicolae Za­ Spătaru, directorul Casei raiona­
mora, secretar al Comitetului le de cultură.
raional de partid Haţeg, a vor­
PETRE FARCAŞIU
bit despre manifestările ce vor corespondent ASPECT DIN NOUL ORAŞ UR1CANI.
trebui organiza­
te zilnic la punc­
tele de agitaţie LA S. M. I . A LBA
F.D.P. şi despre
Colectivul 3e mecanizatori de la S. M.T. din etc. In afară de aceasta s-au Întocmit din timp să se Ia măsuri pentru Îmbunătăţirea plani­
Alba a Încheiat bilanţul anului trecut cu realizări comenzile cu necesarul de piese de schimb şi ma­ ficării şi normării muncii in cadrul atelierului.
de seamă. Prevederile planului de producţie au teriale pentru reparaţii. De asemenea, la alcă­ De asemenea, nu este lipsită de importanţă nici
fost realizate in proporţie de 106,5 la sută, la tuirea echipelor de reparaţii s-a ţinut seama ca luarea de măsuri pentru organizarea schimbului
preţul de cost s-au obţinut economii însemnate, din componenţa lor să facă parte şi şeful de II şi III la atelierele de strungărie şi sudură,
iar sarcina de producţie pe tractor convenţional brigadă împreună cu tractoristul al cărui tractor unde în această perioadă trebuie executat un vo­
a fost depăşită. se repară. lum mai mare de lucrări decît in alte campanii.
O atenţie sporită trebuie acordată şl organiză­
Obţinerea acestor rezultate se datoreşte în După cum s-a stabilit In planul de reparaţii, rii întrecerii socialiste între echipele de repa­
mare măsură îmbunătăţirii continue a calităţii defalcat pe luni şi decade, reparaţiile au început raţii, avînd la bază obiective concrete. Pentru
reparaţiilor, precum şi aplicării mai bune de că­ în prima decadă a lunii decembrie. Dacă s-ar fi reducerea volumului de lucrări, conducerea S.M.T.
tre mecanizatori a normativului de îngrijiri teh­ respectat indicaţiile date de către serviciul S.M.T. trebuia să acorde mai multă atentie şi organi­
nice a utilajului agricol. din cadrul Consiliului agricol regional precum şi zării reparaţiilor pe parcurs. Luînd măsurile co­
viteza medie zilnică de lucru stabilită, pină la a- respunzătoare pentru lichidarea acestor lipsuri,
Anul acesta In faţa mecanizatorilor stau sar­ ceastă dată trebuia să fie executat peste 75 la ritmul lucrărilor de reparaţii va putea fi im­
cini sporite. Ei vor trebui să execute cu peste sută din volumul reparaţiilor planificate. pulsionat, astfel incit Întreg utilajul agricol ce se
17.000 hantri mai mult decît în anul trecut. Con­ va folosi in campania de primăvară să fie pus la
diţiile pentru realizarea acestor sarcini trebuie Pînă la începutul celei de a. doua decade din timp în stare de funcţionare.
pregătite de pe acum, prin executarea unor re­ această lună erau reparate însă numai 66 la sută
paraţii de bună calitate la întreg utilajul agri­ din tractoare, 50 la sută din pluguri, 19 la sută La realizarea planului de reparaţii In S.M.T.
col planificat. din semănători, 23 la sută din grapele stelate şl G.A.S. o contribuţie mai însemnată şl-o poate
şi 35 la sută din cultivatoare, iar la unele utilaje aduce şi întreprinderea de aprovizionare nr. 12
In planul de reparaţii s-a prevăzut ca In aceas­ nici măcar nu s-au Început reparaţiile. Cărui fapt din Simeria. Avînd sarcina să aprovizioneze uni­
tă campanie să se execute revizii tehnice şi re­ se datoreşte această situaţie ?
paraţii curente la un număr de 88 tractoare, 184 tăţile agricole din regiune cu piese de schimb şi
pluguri, 80 semănători pentru cereale, T7 culti­ Tovarăşul Aurel Bolunduţ, directorul S.M.T.,
vatoare, 52 grape stelate, 21 remorci cisterne şi motivează rămînerea în urmă pe seama lipsei materiale, conducerea Întreprinderii va trebui să
la alte utilaje. aprovizionării cu piese de schimb şi materiale, manifeste mai multă preocupare faţă de rezolva­
Pentru a asigura efectuarea reparaţiilor la ter­ este adevărat că şi această cauză a influenţat, dar rea acestei probleme. Cu mal multă grijă din
menul prevăzut conducerea S.M.T.-ului a luat o In mal mică măsură, asupra intîrzlerli repara­ partea conducerii Întreprinderii s-ar putea face o
serie de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, a ţiilor. Rămînerea In urmă se datoreşte, In pri­ mai bună aprovizionare a unităţilor cu piese de
fost mărită capacitatea volumului de reparaţii mul rînd, nerespectării vitezei zilnice de lucru. schimb mal des solicitate c a : plnioane pentru
prin amenajarea unui atelier pentru repararea Dacă de la începerea reparaţiilor se lucra in rit­ cutia de viteză, carcase pentru transmisia finală,
maşinilor agricole, întregul utilaj şi dispozitivele mul actual, cind se repară zilnic aproape trei plrghli de direcţie şl suporţi pentru îuzetă la
din ateliere au fost puse în stare de funcţionare tractoare, se putea executa un volum mult mal tractoare, plazurl, distanţiere şl roţi de sprijin
Înainte do începerea reparaţiilor şi s-a trecut la mare de lucrări. pentru pluguri, traverse cu filet şi capace pătrate
pentru grapele cu discuri etc.
organizarea pe posturi specializate la ansamblele Condiţii pentru recuperarea rărolnerll In ur­
N. TIRC03
care cer mal multă precizie c a : pompe de Injec­ mă există. Pentru aceasta este insă necesar să sa
ţie, instalaţia hidraulică, motoraşe de pornire iacă un control mal riguros pe faze clo lucrări şl