Page 33 - 1963-01

PAG. I drumul suuiAiremtn Nr. 2503

Sprijin concret ÎNVÂŢÂMÎNTUL AG RO ZO O TEH N IC
iniţiativelor valoroase ~ ' LA NIVELUL CERINŢELOR !

Sporirea an de an a numărului do 603 găini, 160 de raţe şl 90 do glşte. In cel« mat multe unităţi
agricole din regiunea noa­
animale din toate speciile a făcut ca NICOLAH ZAMORA In primăvară s-a ridicat aici un coteţ stră, invăţămlntul agrozoo­
in gospodăriile colective din raionul secretar al Comitetului raional al pentru o parte din păsări. Trebuie spus tehnic de masă se desfă­
Haţeg să existe în prezent 7.482 bo­ Insă că s-a făcut greşeala de a so şoară cu bune rezultate,
vine, 1.342 porcine, 13.052 ovine şi P.M.R. Haţeg merge pe panta construirii unor cote­ contribuind la ridicarea ni­
3.145 păsări. DIspunind de o bază fu­ ţe costisitoare. Construit din cără­ velului de cunoştinţe pro­
rajeră bogată şi de un efectiv de ani­ rlilor colective şi responsabilii eu midă şl cu multe dichisuri, coteţul fesionale ale colectiviştilor,
male în continuă creştere, in faţa co­ construcţiile. Şl de data aceasta, co­ l-a costat pe colectivişti 4.300 lei. la ridicarea activităţii
lectiviştilor noştri s-au ridicat pro­ mitetul raional de partid d t şl sfa­ Pentru acest lucru, consiliul de con­ G.rÂ.C. Există Insă si unele
bleme privind asigurările de adăpos­ tul popular raional au susţinut ini­ ducere şl organizaţia de bază au unităţi unde invăţămlntul
turi pentru ele. ţiativa, au popularizat-o şl In felul fost criticate şl se pare că din aceas­ agrozootehnic de masă nu
acesta ea a fost extinsă şl folosită tă greşeală colectiviştii din Toteştl se ridică încă la nivelul
Pentru a se rezolva asemenea sar­ de majoritatea gospodăriilor colec­ au tras învăţămintele cuvenite. S-a sarcinilor actuale. In rtn-
cini comitetul raional de partid Haţeg tive. constatat că singurul coteţ existent durile ce urmează vom re­
a recomandat organizaţiilor de bază şi nu corespunde cerinţelor şl trebuiau lata clteva exemple semni­
comitetelor comunale de partid să În­ De ce nu ne-am face şl noi singuri ridicate altele trei. Invăţlnd din gre­ ficative in această privinţă.
treprindă acţiuni de valorificare a re­ cărămida necesară I — şl-au zis co­ şeala săvtrşltă, organizaţia de bază a
surselor locale. Pe baza acestor indi­ lectiviştii din Ocolişul Maro. ŞI chiar propus consiliului de conducere ca De ce o asemenea
caţii colectiviştii din Sarmisegeluza, au făcut-o, economisind astfel 35.000 la ridicarea celor trei coteţe să fie
cei dinţii, sub Îndrumarea organizaţiei lei cit trebuia plătit pentru confec­ Întrebuinţate nuieleie. Propunerea a frecvenţă?
de bază şi cu sprijinul consiliului de ţionarea el. fost bine venită şl lucrarea a început
conducere, s-au apucat de treabă. In Imediat. Gardul de nuiele a fost ten- Ln cadrul gospodăriei agricole
apropierea satului se ailau imense Acesta a fost doar începutul, pen­ cult cu pămlnt, Iar acoperişul făcut colective din Apoldul de Sus,
rezerve de piatră, lemnul se găsea In tru că prin schimburile de experien­ din paie. Cele trei coteţe asigură pă­ raionul Sebeş, funcţionează două
păşunile şi pe fineţele gospodăriei, ţă organizate şl prin îndrumările da­ sărilor condiţii de adăpostlre optime, cercuri de Învăţămlnt agricol :
Iar varul şi-l puteau face singuri în te de comitetul raional de partid şl Iar In plus, ele n-au costat decit circa
cuptoare proprii, arzlnd piatra de sfatul popular raional, acţiunea a 400 de lei. -
calcar caro se găseşte din abunden­ fost extinsă Ia majoritatea gospodă­
riilor. La Bărăştl, do pildă, s-au con-

ţă in clteva cariere apropiate. Mem­ Aflaţi Ia un schimb de experienţă pentru cultura plantelor de

brii şi candidaţii de partid din Adâposturi In domeniul construcţiilor, organizat cîrnp şl pentru viticultură. Ptnă
G.A.C. Sarmisegetuza şl tovarăşii din de către comitetul raional de partid, la 9 Ianuarie,, la cercul agroteh­
trainic© şi Ieftin©
activul fără do partid, au dezbătut colectiviştii din Ponor s-au glndlt nic s-au predat 15 lecţii, Iar la

In amănunt toate aceste posibilităţi pentru animalele că nuieleie ar putea fi folosite nu cel viticol 14 lecţii. Acesta e i\n ilitasss:
şi au hotârlt folosirea lor. gospodăriilor numai Ia coteţe, ci şi la construirea lucru bun. Din păcate, la G.A.C. Colectivistele Doina Casta, Aurelia Ştire fi Stanca Oprtan de la G'A.Ct Frietn, cursante la cercul agro-
colective de pătule pentru porumb. Aveau el din Apoldul de Sus se manifestă
In scurtă vreme, la locul construc­ un deviz pentru pătul, dar ridicarea Insă deficienţe serioase ln des­ legumicol, discută despre eele învăţate aici.
ţiei se aflau transportate mai bine de acestuia necesita aproape 12.000 lei.
400 m.o. piatră pentru construcţie, făşurarea Invăţămlntulul. Este a ne da seama ou oltă nepăsare dTul G.A.C. Şlbot Cercul res­ tuşi careul. Prima lecţie a fost

lemnul pentru acoperiş, nisipul, pie­ n vom face din nulele, are să iasă tot vorba ln primul rînd de frecven­ este privit Invăţămlntul agro­ pectiv trebuia să-şl Înceapă ac­ predată de inginerul zootehnist
ţa slabă a cursanţilor la şedin­
trişul etc., iar artificierii do la mina fecţionat pe plan local 50.000 bucăţi aşa de bun şt cu mult mai ieftin — ţele de cerc. Aceasta, In general, zootehnic de către unii cursanţi tivitatea la 15 noiembrie. Pen­ Dumitru Lupu, următoarele două
Bolţa ajutau la puşcarea şl scoate­ cărămidă, la Covragi 80.000 bucăţi, au zis colectiviştii — şl s-au apucat se ridică la numai 30—45 la sută. tru aceasta, conducerea gospo­ do către brigadierul legumicol
rea din carieră a calcarului destinat Ia Băleştl In jur da 90.000, la Peş- de treabă. Au montat butucii de lemn Clnd s-au predat lecţiile a doua, la G.'A.C. din Apoldul de Sus. dăriei şl organizaţia de partid,
fabricării varului necesar. Astăzi, la tenlţa 60.000 etc. pentru susţinere, au făcut scheletul a şaptea, a opta şl a zecea, Dar, vinovaţi de acest luoru se sprijinite de sfatul popular co­ Ioan Mara şl tehnicianul agri­
G.A.C. Sarmisegetuza se află ridicate din lemn, după care au Început ridi­ munal, au luat măsuri de recru­ col Teodorescu. Şl... atît. In rest
două grajduri pentru 310 capete vite, Dar, din rlndul maselor de colecti­ carea pereţilor din împletituri de nu­ n-au participat decit 25 de fac nu numai colectiviştii ol şl tare a cursanţilor, au asigurat
un saivan, o maternitate pentru 80 de vişti au venit şi alte Iniţiative tot lele. Rezultatul ? Pătulul s-a termi­ cursanţi, la lecţia a douăspre­ consiliul de conducere al G.A.C., nu s-a mal predat nici o lecţie.
scroafe fătătoare, o magazie, o pivni­ aşa de valoroase care au ajutat mult nat şl a fost dat In folosinţă. Are o condiţii materiale corespunză­ De ce ? Pentru că inginerul Emil
ţă, două silozuri şl multe altele. Fo­ la ridicarea construcţiilor de adăpos­ capacitate de 7 vagoane şi ridica­ zecea ;doar 14 etc. O situaţie si­ biroul organizaţiei de partid şl toare etc. Cu alte cuvinte, s-a Rusu nu vrea pur şl simplu
losirea resurselor locale a făcut ca turi pentru animale. rea lui n-a necesitat cheltuieli decit milară poate fl tntîlnltă şi la comitetul executiv al sfatului făcut tot ceea ce era necesar să-şl facă datoria aşa cum toţi
ridicarea unul grajd să coste 78.000 In Jur de 800 lei. cercul pentru cultura plantelor popular comunal. Tovarăşii Klrr specialiştii din agricultura re­
Iei faţă do circa 280.000 lei cit so Munca politică vie deslăşuratl do de clmp. Este adevărat că slnt Ioan, Miron Lazăr şi Vincze ca cercul să-şl Înceapă activi­ giunii noastre au Înţeles să şl-o
la om la om, de membrii şl candida­ Am amintit In cadrul acestui articol unii cursanţi ca Ioan Moga, Geza, cunosc felul In care se tatea, Invăţămlntul să se des­ facă.
desfăşoară Invăţămlntul la gos­ făşoare ln bune condlţlunl. Au
podăria colectivă. Pînă acum Insă O asemenea stare de fapt nu
ţii de partid, de activele fără de partid doar clteva din iniţiativele pornite Maria Dobrotă, Birthelmer Eli- n-au luat nici un fel de măsuri. trecut Insă zile şl săptămlnl trebuie trecută cu vederea de
prevăzuse in deviz.
Experienţa colectiviştilor din Sar­ ale organizaţiilor de bază şi de către din rlndul maselor de colectivişti, sabeta, Roth Samoilă, Pikler Eli- Aşa stînd lucrurile, se Impune fără ca lectorul să-şl facă apa­ către comitetul executiv al sfa­
misegetuza s-a dovedit valoroasă, agitatori au contribuit foarte mult la Iniţiative cărora comitetul raional de se, Miron Lazăr etc., care parti­ ca fără Intlrziere, cel care răs­ riţia. tului popular raional şl de că­
iar pentru extinderea ei, comitetul mobilizarea şl antrenarea unul m»re partid şi organizaţiile de bază le-au cipă cu regularitate la invăţă- pund de buna desfăşurare a In- Au urmat telefoane peste te­ tre consiliul agricol raional. Iri
raional de partid a indicat comitetu­ număr de colectivişti la lucrările de acordat toată atenţia şi sprijinul ne­ mlnt, insuşindu-şl temeinic cele văţămlntulul, să depună tot efor­ lefoane, clnd la consiliul agri­ consecinţă, trebuie să se ia ast-
lui executiv al sfatului popular raio­ construcţii. cesar pentru realizarea lor. Ajutînd predate. Alţii Insă neglijează tul pentru a Înlătura neajunsu­ col raional, clnd la 'Agrosem, rel de măsuri, Incit Inginerul
nal să organlzoze un schimb do ex­ Rezultatul aplicării Iniţiativelor va­ ia Întărirea tot mal mult a gospodă­ într-un mod cu totul nepermls rile constatate, apoi rugăminţi peste rugăminţi, Emil Rusu să-şl revizuiască ati­

perienţă pe această temă. Cu ocazia loroase venite din rlndul maselor, sus­ riilor colective, propunerile făcute In ridicarea nivelului lor de cunoş­ Nu vrea lectorul.,. dar lectorul nici vorbă să se tudinea, să se Încadreze şl el ln
plenarelor sale, fn şedinţele comite­ ţinute de către comitetul raional de ce priveşte ridicarea unor construc­ tinţe profesionale. Este deajuns
să amintim că unii colectivişti prezinte la Şlbot'. Puşi Intr-o lupta ce se dă pentru continua
cum slnt Plringer Samoilă (ju­
telor comunale do partid sau in adu­ partid şi sfatul popular raional, se ţii trainice şi Ieftine, au fost studia­ nior), Rleger Samoilă (junior), Prin decizia nr. 413 din 7 no­ asemenea situaţie, tovarăşii din întărire a agriculturii noastre
nări generale alo organizaţiilor de ba­ concretizează In ridicarea — In timp te cu atenţie de către organizaţiile Maria Beju, Modjesch Terezia, iembrie 1962 a Sfatului popular consiliul de conducere 8l gospo­ socialiste, pentru sporirea pro­
ză din gospodăriile colective, membrii de 2-3 ani — a unul număr de 47 raional Orăştie, Inginerul agro­ dăriei au hotărlt să deschidă to­ ducţiei agricole.
comitetului raional da partid şi apa­ grajduri, 16 saivane, 7 maternităţi şl de partid, au fost aduse la cunoştin­ Lazner Ioan, n-au participat de­ nom Emil Rusu de la Agrosem
ratul acestuia, susţineau metoda fo­ peste 70 de alte construcţii. In con­ cit la 1-2 leoţil sau deloc, pentru E fol I® A
losirii Ia construcţii o tuturor re­ strucţie mai sfnt 42 de grajduri şl ţa comitetului raional de partid, iar din Orăştie, a fost' numit ca lec­
surselor locale. 6 maternităţi. Principalul este că fo­ tor al cercului agrotehnic din ca-
acesta a luat măsuri pentru populari­
zarea şl extinderea lor.

In baza Indicaţiilor biroului co­ losirea resurselor de care dispune ra­ (Radia cinematograful „Patria"; HUNE­
DOARA: Petre cel Isteţ — cinemato­
mitetului raional de partid, la comu­ ionul nostru ca şi ridicarea construc­
ne şl sate au avut Ioc şedinţe de in­ ţiilor de către meşteri din rlndul co­ 13 IANUARIE 1963 graful „Victoria“; SIMERIA: Flă­
cări fi flori — cinematograful „llie
Condiţii sînt, dar lipseşte iniţiativa...struire a agitatorilor, conslătulrl ale lectiviştilor (cazul din gospodăriile PROGRAMUL I: 6,00 Muzi­ Pintilie“; PETROŞANI^ Hamlet —
colectivelor de redacţie de pe lingă colective Boşorod, Sarmisegetuza,
gazetele de perete, consultări cu ac­ Plopi, Slivaş etc.) au făcut ca In me­ Crlşciorul a cunoscut ln ulti­ Cadrele didactice au ajutat la Crişcior şi ceilalţi oameni ai că populară romînească şi a cinematograful „Âl. Sahiă*;Moartea
tivele fără de partid, din toate aces­ die, un grajd pentru 100 capete de mii ani succese frumoase şi ln punerea in scenă a unei piese muncii se întreabă pe bună drep­ minorităţilor naţionale ; 6,30 are • faţă — cinematogra­
tea trăgindu-so concluzia comună că animale, care după deviz costa 170.000 ceea ce priveşte activitatea cul­ de teatru cu care membrii echi­ tate unde şi cum să-şi petreacă Valsuri orchestrale ; 7,10 Con­ ful ,J Noiembrie"; A L B A
flecare gospodărie poate ridica adă­ Iei, să se realizeze cu numai 115.000 turală. Aici activau cu bune re- pei au ocupat locul III la faza timpul lor liber tn aceste seri de cert de dim ineaţă; 8,10 Şcoa­ IULIA: Carlouche — cinematogra­
posturi mult mal ieitine decit pre­ Iei. Slnt gospodării colective ca ce­ rezultate diferite formaţii artis­ regională a celui de-al III-lea iarnă, dacă, faţă de căminul cul­ la şi v ia ţa ; 8,30 Muzică de ful „Victoria“; Prietenul nostru
vederile devizelor Întocmite Iniţial. le din Ohaba de sub Piatră, CIopo- tice a căror faimă este cunos­ Festival bienal de teatru „I. L. tural se manifestă o asemenea estradă ; 9,00 Muzică de balet; comun — cinematograful „23
tlva, Livadla, care au ridicat aseme­ cută şi fn afara raionului, iar Caragiale“. Acesta a fost un în­ neglijenţă. 9,30 Teatru la microfon pen­ August“; • SEBEŞ: O viaţă —
In numai clteva luni de Ia crea­ nea grajduri cu numai 90.000 lei. Des­ căminul cultural era frecventat ceput bun care promitea succese tru cop il: „Ostrovul“ ; 10,30 cinematograful „Progresul“; Urme
rea gospodăriilor lor, colectiviştii din pre o Iniţiativă deosebit de valoroasă cu plăcere de oamenii muncii La această întrebare trebuie să Formaţii artistice muncito­ tăcute — cinematograful „M. Sado-
Pul, Ruşor, Livadla şl Ciopotlva a- care a primit tot sprijinul nostru, se din localitate, in ultimul timp, La căminul cultural răspundă prin luarea unor mă­ r e şti; 11,00 Muzică populară veanu"; ORĂŞTIE: 9 xile dintr-un
veau deja ridicate zidurile unor graj­ Insă, despre o activitate cultu­ suri, Comitetul pentru cultură şi romînească pentru fruntaşii an — cinematografid „V. Roaită“;
duri Încăpătoare. poate vorbi şl la G.A.C. Poieni. Spo­ rală la Crişcior nu se mai poate din Crişcior artă al Sfatului popular raio­ recoltelor bogate; 11,30 Vor­ Copilul fi oraful — cinematograful
rirea efectivului de animale a impus vorbi. De mai bine de 6 luni că­ nal Brad şi Comitetul executiv beşte Moscova ; 12,35 Muzică „Flacăra“; HAŢEG: Flăcări tn tai-
La gospodăria colectivă din Boşo- şl aici să se construiască un grajd minul cultural stă închis, iar pe fiumoo.se ln viitor. Din neferi­ al Sfatului popular comunal uşoară: 13,10 De toate pentru gă — cinematograful „Popular“;
rod a Început aproape simultan con­ pentru 40 de capete. Ca materie pri­ uşa de la intrare stă scris cu cire insă, activitatea s-a oprit Crişcior. toţi ; 14,00 Melodii populare
strucţia a trei grajduri, fiecare pen­ mă aici nu s-a folosit nici piatra şi cretă: „Intrarea la cinematograf aici. De atunci nu s-a mai făcut romîneşti cerute de ascultă­ BRAD: Ctnd comedia era rege;
tru clte 100 capete vite. Şl aici co- nici cărămida, care erau mai costisi­ pe uşa din dos“. De altfel, ru­ nimic, iar sfatul popular n-a mai Crişclorenii aşteaptă cu ne­
Iectivlşlil au folosit ca material de toare, ci lemnul rezultat din păşuni larea filmelor este singura acti­ luat nici o măsură pentru în­ răbdare ziua cină uşile căminu­ tori ; 14,40 Interpreţi de mu­ — cinematograful „Steaua rofie“;
construcţii piatra, In schimb s-au mai şl fineţe. Valoarea devizului întoc­ vitate culturală ce se desfăşoară dreptarea lipsurilor. In cămin lui cultural se vor deschide şi zică uşoară; 15,20 Concert de LONEA: Defileul — cinematogra­
confecţionat şi clteva sute de mii de mit pentru el se ridica la mai bine la acest cămin. zac sub cheie jocuri de şah, remi, cortina se va ridica din nou.
cărămizi. E ştiut că contecţlonarea de 21.000 lei, fn schimb — la propu­ o masă de ping-pong şi alte ma­ Condiţii slnt, dar lipseşte ini­ prînz ; 15,50 Cîntă Maria Tă- ful „Minerul" ; ILIA ; Omul am-
cărămizii e costisitoare mai ales la nerea organizaţiei de bază — consi­ Cum de s-a afuns tn această teriale culturale. Lipsesc cămi­ ţiativa.
gospodăria aflată Ia Începutul activi­ situaţie ? nului cultural lemnele de foc, nase şl clarinetistul Tralan fibie — cinematograful „Gh.
tăţii sale. De aceea, fn organizaţia liul de conducere a indicat colecti­ lucru nepermis, ţinind cont doar O. BRĂDEANU Lăscuţ Făgărăşanu ; 16,15 Mu­
de bază s-a studiat posibilitatea con­ In vară, Comitetul executiv al de simplul motiv că aici au loc corespondent zică uşoară: 16,40 Noi înre­ Doja" ; ZLATNÂ : Clntecul între­
fecţionării şi arderii cărămizii cu lem­ viştilor să folosească şl alte resurse Sfătuita popular din Crişcior, săiptămlnal 7 reprezentaţii cine­
ne de pe terenurile gospodăriei. Pro­ ln urma mai multor sesizări, a matografice. La toate acestea se Lucrări gistrări de muzică populară rupt — cinematograful „Muncito­
punerea biroului organizaţiei de bază şl posibilităţi, reuşind ca In lelul luat hotărlrea de a acorda aten­ mai adaugă şi faptul că de mai de electrificare romînească realizate In stu­ rul“; TE1UŞ: Drum de încercare
a fost primită de toţi colectiviştii. ţia cuvenită muncii culturale şi mult timp căminul cultural este
Rezultatele obţinute au fost cele aş­ acesta, cheltuielile cu ridicarea graj­ de a ajuta comitetul de condu­ fără director. în ţară diourile noastre; 17,00 La şe­ — cinematograful „V, Roaită“j

teptate şl ca urmare, tn Iunie 1962, a dului să nu întreacă suma de 6.500 cere al căminului cultural să Aşa stind lucrurile, tinerii din In ţară continuă să se desfă­ zătoare ; 18,30 Concert de mu­ !APOLDUL DE SUS: Celebrul 702
lei. organizeze o activitate bună la zică populară romînească;
fost organizată la Boşorod o consfă­ cămin. La început s-a observat 19.00 Fragmente din opereta — cinematograful „23 August“t
In anul trecut, gospodăria colecti­ o oarecare înviorare a muncii.
tuire cu toţi vicepreşedinţii gospodă- „O noapte la Veneţia" de Jo- (Buletin
vă din Toteştl şi-a creat o fermă de
hann Strauss : 19,35 Melodii..;
păsări matcă, care dispune acum de melodii — emisiune de muzică

uşoară romînească: 20.00 Tea­ (nefe&mh eţie
tru la microfon Y „Momente

şoare lucrările de electrificare a din viaţa lui M. Eminescu" ;

PRIN UNITĂŢILE C O MERCIALE DIN HUNEDOARA Oarga şl Maria Vlad de la ma­ numeroase localităţi rurale. Re­ 22,25 Muzică de dans. PENTRU 24 ORS
gazinul de mercerie nr. 12, Şte- ţeaua liniilor de înaltă şi joasă
Ceiă}eniî — cîi mas bine dese fania Burlacu, de la magazinul tensiune se ramifică continuu, PROGRAMTJE TT: 7.30 Mu­ Vremea schimbătoare cu cerul
încălţăminte femei nr. 15, Otilia ducind energia electrică de la zică pomii ară din Oltenia; mal mult acoperit. Vor cădea nln*
La Hunedoara ln ultimii ani s-a dezvoltat o puternica reţea comercială Ioan Corfu foloseşte în discu­ Comşa, de ia magazinul confec­ marile termocentrale şi hidrocen­ 8.30 Clubul voioşiei: 9,00 Me­ sori slaba şl lapovlţă. Temperatu­
| dotată cu mobilier modern fi aprovizionată cu mărfuri în sortimente bogate ţiile cu clienţii un ton arţăgos, ţii din oraşul vechi, Viorica Cu- trale interconectate la sistemul lodii pomdare romîneşti ceru­ ra intre 2 şi —2 grada xiua, iar
i fi variate. In aceste condiţii, lucrătorilor din comerţ le revin sarcini noi, tuş, de la centrul de pline nr. energetic naţional, în tot mal te d e'ascultători; ]0.30 Revis­ noapioa Intre —1 şl —6 grade.
J sporite. Ei trebuie să dea dovadă de dragoste pentru munca ce o pres- îi lasă minute in şir să aştepte 82, Eva Hoca de ia centru] de multe sate. ta presei străine : 14.30 Satira Vînt potrivit din nord-est şl est.
pînă să ia comanda, Iar atunci lapte nr. 33. şi umorul ; 15.15 Din muzica Dimineaţa ceaţă.
Î' tează, să-i servească prompt fi civilizat pe oamenii muncii. Pentru a vedea clnd i se sol'cită condica de su­ In acest an vor îl electrificate ponnarelor r 17.25 Muzică u.
gestii, refuză să o dea. In tim­ Mai multă ordine circa 880 de noi localităţi rura­ şoară cerută de ascultători: PENTRU URMĂTOARELE
modul cum lucrătorii din unităţile comerciale hunederene se achită de sar­ pul serviciului el are o ţinută le, de aproape două ori mal 8 ZILE
cinile ce le revin, am întreprins un raid prin citcva din magazinele ora- neîngrijită. De asemenea, ospă­ şi curăţenie multe decit numărul satelor e- mnema
) fului. Iată cele constatate. lectrificate în anii regimului
tară Ana Pinzaru părăseşte ade­ Magazinul de textile nr. 18 burghezo-moşieresc. Pentru a- 13 IANUARIE 1963 Vremea se menţine nestabilH şi
(responsabilă Aurica Ungur), se ceasta. pe lingă liniile de înaltă
tensiune, se vor construi mai DEVA: Omul de lingă tine — a i temperatura variabilă.

sea locul de muncă pentru a-şi află chiar în centrul oraşului multe linii de 15 kilovolţi în lun­
rezolva o serie de probleme per­ vechi. In acest magazin există gime totală de peste 1.400 km.
sonale. In timpul serviciului ea multă dezordine, mărfurile nu
Unităji cu bună deservire nii muncii Ospătarii Emil Hoca, are o atitudine nocorespunzătoa- sini aranjate in rafturi, pe une­ Aproape toate raioanele ţării UZIHELE IKTflUiRME CUBIR
Tudor Dureau, Ladislau Berchi re faţă de clienţi. Eugenia Beia le mărfuri s-a depus praf, iar
In cartierul teatrului nou din şi-au ciştigat din partea acesto­ lucrează la acest restaurant in Încălţămintea din magazin se vor fi racordate la sistemul e-
Hunedoara, la parterul noilor ra apreciere şi respect. La fel nergetic naţional. Aceasta va
permite folosirea mai raţională
blocuri s-au deschis magazine de de bine sînt serviţi consumatorii calitate de barman. De multe ori află expusă în mare dezordine.
textile, încălţăminte, mobilă, bi­ la cofetăria „Garofiţa“ şi la serveşte băuturi in pahare nes­ Deşi unitatea alimentară nr. a energiei electrice, electrifica­ A N G A JEA ZĂ :
juterie. parfumerie, articole elec­ „Cramă“. pălate, ba chiar eliberează bău­ rea în următorii ani a unui nu­
trotehnice, un magazin alimentar turi fără bon, încasînd bani — 1 a obţinut rezultate bune în măr însemnat de sate. H Strungari
cu autoservire şl altele. Vitrinele In anul trecut conducerea ceea ce este contraindicat. Aces­ ceea ce priveşte desfacerea măr­ m Frezori
T.A.P.L. a luat hotărîrea de a te situaţii se manifestă sub pri­ furilor, totuşi curăţenia in local In anul care a trecut, prin ra­ iB L ă c ă tu ş i
acestor magazine sînt frumos deschide o unitate prin care se lasă de dorit. In rafturi nu cordarea raioanelor Negreşti, Bu­ fl Rabotorl
aranjate, iar în rafturi mărfu­ pun în vinzare semipreparate virile responsabilului Robert Onţ. domneşte ordinea, după tejghe­ jorii, Drăgăneşti-Olt, Slatina, f§ Rectificatori
rile sînt aranjate cu grijă. La culinare. Aici se găsesc ln per­ De altfel, chiar responsabilul nu le este murdărie, iar lucrătorii Turnu-Severin, Strehaia şi Vînju- m Electricieni
magazinul „Ţesătura“ nr. 73, din manenţă cele mai variate semi- constituie exemplu. EI lipseşte de aici au o ţinută vestimentară Mare. regiunile Iaşi, Galaţi, Ar­ §| Tehnicieni
acest carrier, cumpărătorii slnt preparăte. Un merit deosebit în des din unitate, nu se preocupă neîngrijită. In ziua vizitei, vin- geş şi.C'tenia s-au înscris ală­
mulţumiţi de atenţia şi con­ aprovizionarea ia timp a unită­ de modul cum consumatorii sînt zătorii Ioan Mozeş şi Stana turi de alte 7 regiuni în lista ce­ fi Tehnologi-prolectanţl
ştiinciozitatea cu care îşi fac da­ ţii cu preparate culinare proas­ Shirghi, purtau halate murdare. i | Ingineri m e c a n ic i
pete îi revine tov. Paula Iohrent, serviţi şi de Îmbunătăţirea as­ Dezordine domneşte şi în bufe­ lor cu toate raioanele racorda­ f§f E co n o m işti
toria Maria Darie şi Vetuţa Cri- responsabila unităţii. pectului igienic a! localului. tul „Expres“ şi „Ardealul“. te la sistemul energetic naţional. H Tractorist rutierist
şan. Eugen Berevoiescu, respon­
sabilul unităţii se preociupă in Comportare necuviincioasă O comportare necuviincioasă A In primii trei ani ai şesenalu-
au şi ospătarii Ştefan Adam şi
permanenţă de aprovizionarea Din păcate se mai găsesc Pentru înlăturarea acestor lip­ lui lumina electrică s-a aprins
magazinului cu cele mai solici­ şi o serie de unităţi comer­ Constantin Bălan de la restau­ suri, conducerile T.A.P.L., o.C.L. în peste 1.500 de sate. Au fost
tate sortimente. ciale a căror lucrători au o rantul „Metalul“. Ultimul a fost Alimentara şi O.C.L. Produse
sancţionat pentru abateri repe­ industriale din Hunedoara, vor astfel electrificate un mare nu­
Aprecieri pozitive au de făcut tate prin transferarea discipli­ trebui să ducă o intensă muncă măr de gospodării agricole de
nară la o altă unitate.
consumatorii şi pentru lucrătorii stat, staţiuni de maşini şl trac­
restaurantului „Corvlnul". Pen­ comportare ce Încă Iasă de In unele magazine lucrătoarele de educaţie 'u rlndul lucrăto­ toare, gospodării agricole colec­ InformafU suplimentare se pot da silnic la
tru felul cum se comportă, pen­ dorit. Astfel, ospătarii de rilor din comerţ, să la măsuri tive, locuinţe ale oamenilor j serviciul personal şi formarea cadrelor a U.M. Cugir,
la restaurantul „Carpăţi“ nu au manifestă multă nervozitate faţă Împotriva celor care nu-şl fac muncii de la sate. L telefon 3 — intern 131, 136.
tru ţinuta şi solicitudinea de o atitudine, cuviincioasă faţă de de clienţi, folosesc ln discuţie cu conştiincios datoria.
care dau dovadă faţă de oame- • .(Agerpres);
consumatori. De pildă, ospătarul aceştia, tonuri nepotrivite. Prin­ A. OARGA

tre acestea se numără Zamfira