Page 34 - 1963-01

Nt. 5503
MBagaaBBwaEsaarcOTTO^^MMgj
Măsuri eficiente pentru îndeplinirea
planului in construcţiile
Ou fleoara an, volumul con­
strucţiilor social-cultura le din
oraşul Hunedoara a cunoscut o
tot mai mare dezvoltare. An de
an s-au alocat fonduri impor­
tante pentru construcţia de
blocuri de locuinţe, şcoli, maga.
zine şi altele. Pentru a vedea
modul în care s-a desfăşurat ac­
tivitatea în cadrul şantierului 4
al I.C.S.H, privind construcţiile
social-oulturale pe anul 1.962 şl
măsurile luate pentru Îndeplini­
rea planului pe 1963, am solici­
tat tov. Ing. Stelian Popescu, şe­
ful şantierului, să ne relateze
unele aspecte.
Pentru anul 1962, şantierul
nostru, ne-a spus tov. ing. S.
Popescu, a avut ca sarcină să
dea în folosinţă în oraşul Hu­
nedoara 815 apartamente. De
asemenea, în centrele miniere
Teliuc şi Ghelar au fost aloca­
te fonduri pentru construcţia a
încă 140 apartamente. In acelaşi
timp, şantierul a mai avut de
terminat lucrările de construc­
ţii Ia încă 268 apartamente ră­
mase nerealizate din anul 1961.
Sarcinile de plan fiind mari a
fost necesar ca Încă din primele
zile ale anului 1962 să se ia o
serie de măsuri pentru Impul­
sionarea ritmului de lucru In
vederea îmbunătăţirii calităţii şi
reducerii preţului de cost. Prin­
tre altele, amintim măsurile de
a defalca sarcinile de plan lu­
nare pe meşteri şl echipe, in­
troducerea mecanizării la majo­
ritatea lucrărilor de transport'
pe verticală şi orizontală, ur­
mărirea îndeaproape a planului
de aprovizionare cu materiale şl
a calităţii construcţiilor.
Cu toate acestea, la sflrşltul
anului 1962 şantierul nu a putut
preda în întregime apartamen­
tele planificate. Ku rămas să se
predea în aceste zile blocurile
E 3 şl E 4 cu 110 apartamente.
¦RS,minerea în urmă se datoreşte
pe de o parte faptului că bene­
ficiarii lucrărilor — Sfatul popu­
lar orăşenesc Hunedoara — nu
a asigurat la timp proiectele a
peste 300 apartamente. La aces­
te blocuri, lucrările au Început
abia In luna Iulie, In urma mă­
surilor luate în cadrul şantieru­
lui, blocurile puteau fl termi­
nate Ia termen dar în aprovizio­
Toi ceea os producem e i fio donarea cu materiale, îndeosebi
cu fîşil prefabricate, tîmplărie şi
obiecte de instalaţii, s-au înre­
gistrat' mari goluri In luna oc­
tombrie de pildă, s-a lucrat, din
lipsă de materiale, Intr-un ritm
foarte scăzut.
Deşi au existat asemenea greu­
tăţi, totuşi in cadrul şantleru-
„Jui„,şl-au făcut loc şl unele de­
ficienţe " do ordin intern, care
lichidate, puteau duce la un ritm
mai ridicat de lucru, ne-a spus
tov. ing. S. Popescu. Astfel, tim­
pul de lucru nu este încă folo- tăţi de fontă.
In Ediţiam politică
a apărut:
1S02A LUXEMBUBG
Cuuîntărl şi nrticoU
ăîe3e
804 pag. 0,03 lol
Volumul cuprind® lucrări
ale Rozei Luxemburg una
dintre figurile cele mai lu­
minoase ale mişcării mun­
citoreşti germano şi in­
ternaţionale.
ÎNTREBARE: Recent g-a încheiat
primul trimestru «1 anului şcolar.
Cum apreciaţi rezultatele obţinute?
RĂSPUNS: In decursul trimestru-
lui I al anului şcolar 1962—1963,
cadrele didactice de p® raza oraşu­
lui regional Deva au obţinut In ac­
tivitatea lor realizări frumoase in
munca instructiv-educativă.
La toate obiectele de învăţămint,
învăţătorii şi profesorii au depus e-
forturi susţinute pentru a asigura
un conţinut ştiinţific lecţiilor, pen­
tru ridicarea calităţii muncii la clasă
5i îmbunătăţirea activităţii metodi­
ce, ceea ce s-a reflectat pozitiv In
situaţia la învăţătură a elevilor la
sfirşitul trimestrului I.
Datorită muncii conştiincioasa a
majorităţii cadrelor didactice, s-a
reuşit ca la sfirşitul trimestrului I
să avem pe oraş un procent de 83
la sută elevi promovaţi. Făcînd o
comparaţie eu situaţia la învăţătură
pe trimestrul I din anii şcolari tre­
cuţi, se constată că, datorită efortu­
rilor depuse, numărul de promovaţi
a crescut an de ani de la 78 la
sută, în anul şcolar 1953—59, la
79 la sută, în 1959—60, Ia 82 la
sută în 1960—61, Ia 87 la sută in
1961—62 şi la 88 la sută in 1962—
1963. La sfirşitul acestui trimestru
în cadrul oraşului sînt multe clase
cu peste 98 Ia sută elevi promovaţi
şi bine pregătiţi.
Printre acestea amintim şcoala
medie „Komensky“ care are zece
clase cu elevii promovaţi 100 la sută,
clasele a V-a şi VII-B de la şcoala
de 8 ani „PetOfl Şandor“ cu 99 la
sută elevi promovaţi, clasele a
,VIII-a A, B şi E de la şcoala
BnaagianBgaBBatKgggaimBWiBWWga
slt pe deplin de toate echipele
şi brigăzile, iar disciplina mal
iasă uneori de dorit. Maiştrii de
şantier în loc să sprijine echi­
pele mai slabe, care rămîneau
sub plan, îşi îndreptau atenţia
mai mult la cele fruntaşe. Aceas­
ta a făcut ca luni de zile echi-
pele mai slabe să nu-şi realizeze
sarcinile de plan.
Nu s-au depus destule efor­
turi pentru a urgenta sosirea
unor materiale necesare. De ase­
menea şi gradul de mecanizare
al unor lucrări, mai ales la să­
pături, a fost mic. Aceste defi­
cienţe au făcut ca productivi­
tatea muncii să nu atingă nive­
lul planificat, ea fiind realizată
în medie Intre 85—90 la sută.
Şi în ce priveşte calitatea lu-
Convorbire cu tov. tng.
STELIAN POPESCU,
şeful şantierului 4 al I.C.S. Hunedoara tizate să execute o singură lu­
crărllor s-a constatat că mai
avem încă multe de făcut. La
staţia de betoane nu se respectă
Întotdeauna reţetele de prepara­
re Iar luorărlle de izolaţii, ten-
culellle şl zugrăvelile, îndeosebi
la ultimele blocuri unde s-a
mers pe un ritm rapid, au fost
de slabă calitate.
Făclnd o analiză a activităţii
din anul trecut, reiese că in ca­
drul şantierului sînt încă mari
rezerva de creştere a producti­
vităţii muncii, de scurtarea ter­
menului de execuţie al lucrări­
lor. De aceea, pentru anul 1963
noi am întocmit un bogat plan
de măsuri tehnico-organizatorl-
ce care a început să fie tradus
în viaţă încă de pe acum. Aceas­
ta cu atlt mal mult, a i cit în
oraşul Hunedoara sînt planifica­
te executarea a 24.500 m.p. su­
prafaţă locuibilă, o şcoală cu 16
clase, terminarea la roşu a spi­
talului cu 700 de paturi şi alte
IucrărL
Planul de măsuri întocmit
prevede ca în acest an 80 la
sută din lucrările de săpături de
fundaţii, canalizări etc., să se
execute mecanizat prin folosirea
(Urmare din pag. l-a)
nele de minereuri, nu s-a insis­
tat Îndeajuns pentru îmbunătăţi­
rea schemelor de puşcare, care să
asigure o diluţie scăzută, dar şi o
granulaţie corespunzătoare. La
furnale, desele încălcări de re­
ţete de încărcare, nerespectarea
parametrilor termici, defectarea
unor agregate au condus la de­
clasarea unei însemnate canti­
Am păşit Intr-un nou an de scopul asigurării unul mers con­
muncă. Preocuparea pentru Îm­ stant, fără deranjamente. Oţe-
bunătăţirea calităţii produselor larii trebuie să insiste Îndeosebi
trebuie îmbrăţişată de fiecare co­ tn respectarea instrucţiunilor de
lectiv de muncă. Pentru că via­ elaborare şi turnare a oţelului.
ţa a dovedit că acolo unde exis­ Aceasta cu atit mal mult cu cit
tă preocupare susţinută se pot In anul care a Început el au sar­
obţine rezultate frumoase.
Pentru ca în noul an graficul
calităţii să urce mereu, e nevoie
Să se desfăşoare o susţinută
muncă politică în cadrul tuturor
colectivelor de muncă. In acest
fel vor putea fi puse în valoare
noi rezerve Interne, capabile să
contribuie la obţinerea unor pro­
duse de calitate superioară.
îmbunătăţind sistemele de puş- suri administrative nu pot îm­
i care, selecţlonînd cu mal multă bunătăţi radical calitatea. Buna.
Cum instrulm şi educam tineretul şcolar
Y®m obţine rezultat©
şl m al bune
medie „Decebal“ tn care s-au obţi­
nut bune rezultate şi în lupta Împo­
triva mediocrităţii, media generală
a claselor fiind peste 7,60. Pentru
viitor lupta Împotriva mediocrităţii
la învăţătură şi a elevilor promovaţi
cu note de 5 şi 6 va trebui să fie
o preocupare a tuturor şcolilor.
ÎNTREBARE: O latură Importantă
a activităţii dumneavoastră o consti­
tuie munca metodică desfăşurată in
şcoli. Ce ne puteţi spune în legătură
cu aceasta?
RĂSPUNS: Prin 'munca metodică
desfăşurata In cadrul comisiilor me-
— Interviu eu tov. SOOS ANDREI
şeful secţiei de învăţămint. a Sfatului vilor se face la siîrşitul orei, apre­
popular al oraşului Deva. —
todice ale învăţătorilor, profesorilor
şi diriginţilor s-a urmărit ridicarea
calităţii cunoştinţelor predate, reali­ contribuit la realizarea unui bogat
zarea educaţiei patriotice a elevilor
la lecţii, ridicarea conţinutului ideo­ la şcolile medii din Simeria, „J. A.
logia al acestora şi legarea cuno­
ştinţelor teoretica de viată, de prac­
tica construirii socialismului in pa­
tria noastră.
Pentru realizarea acestor obiective
s-au prezentat referate, s-au ţinut
peste 190 lecţii deschise, In care
s-au demonstrat metode şl procedee
de predare şi s-au făcut peste 200
de inter-asistente între profesorii de
aceeaşi specialitate, sau specialităţi
înrudite.
Printre referatele ţinute în cadrul
comisiilor metodice amintesc: „Noua
orientare in Interpretarea probleme­
lor de darwinlsm“ la Şcoala medie
„Decebal“, „Importanţa îmbogăţirii
vocabularului şi a cunoştinţelor de
de locuinţe
săpătorilor mecanice. Pentru
transportul mortarului pe ver­
ticală vor fi folosite pompele de
mortar. De asemenea, se va dota
şantierul cu benzi transportoare,
lopeţi mecanice ş.a.
Măsuri importante s-au pre­
conizat şi în aprovizionarea cu
materiale. Astfel, se vor folosi
o serie de materiale locale cum
sînt înlocuitorii de cărămidă
prefabricaţi, zgura de furnal,
sterilul de minereu şi altele. La
cofraje se vor folosi In mare
majoritate plăcile fibro-lemnoa-
se. In prezent se lucrează la în­
tocmirea unul grafic de desfă­
şurare a lucrărilor pe întreg
anul şi paralel a planului de
aprovizionare în perspectivă.
O măsură eficace este şi aceea
a defalcărli sarcinilor pe meş­
teri şi pe echipe, lunar, săptă-
mireal şi zilnic. Totodată, echi­
pele şi brigăzile au fost repar­
crare de la început şi pînă la
sfirşit. De asemenea, pentru fle­
care bloc în parte s-au întocmit
grafice de execuţie calendaris­
tice.
In curlnd, în cadrul şantieru­
lui se vor deschide două cursuri
de ridicare a calificării. Aceasta
va duce la îmbunătăţirea cali­
tăţii lucrărilor. In acelaşi timp
se va introduce prerecepţia lu­
crărilor de pe şantier de către
o comisie internă.
Dacă la toate aceste măsuri
tehnico-organizatorice mal adău­
găm faptul că şantierul dispu­
ne In prezent de aproape toate
documentaţiile (500 apartamen­
te slnt deja începute), avem
deal condiţii să ne îndeplinim la
termen planul. De altfel, In ca­
drul adunării de dezbatere a ci­
frelor de plan pe anul 1963, con­
structorii şantierului şl-au luat
angajamentul să termine planul
anual Ia 20 decembrie 1963. Ast­
fel, pînă la 1 mai vom da în fo­
losinţă 160 apartamente, Iar
pînă la 23 August încă 500 apar­
tamente.
Toate acestea sînt o garanţie
a faptului că planul de construc­
ţii poate îi îndeplinit înainte de
termen.
grijă sterilul vizibil în abataje,
pe căile de transport şl în sta­
ţiile de sortare, minerii din Te­
liuc şi Ghelar vor reuşi să tri­
mită furnaliştilor materie primă
bogată în metal, de granulaţie
corespunzătoare. La rîndul lor,
furnaliştii, pentru a trimite o-
ţelarilor fontă de bună calitate,
trebuie să respecte întocmai re­
ţetele de încărcare şi procesul
termotehnlc, să acorde atenţie
s p o ită întreţinerii agregatelor în
cina să fabrice oţeluri. speciale
mai multe, de pretenţii mai
mari.
Important este ca peste tot, In
fiecare întreprindere, problema
calităţii să constituie o preocu­
pare de căpetenie, să-şi găseas­
că o rezolvare ştiinţifică, pe mă­
sura cerinţelor actuale. E de la
sine înţeles că numai unele mă­
gramatică pentru dezvoltarea expri­
mării orale şl scrise a elevilor“, la
Şcoala medie „Komensky“, „Metode
si procedee folosite pentru a forma
la elevi deprinderi de exprimare co­
rectă“, la Şcoala medie Simeria, pre­
cum şi referatul „Sistemul de pre­
dare al profesorilor din Lipeţk“ ţi­
nut la Şcoala medie „Decebal“ şi
Şcoala de 8 ani „Petdfi Sandor“ cu
scopul popularizării unor metode
înaintate, folosite de profesorii so­
vietici.
In urma acestui material a fost
ţinută o oră de limba rusă bazată
pe această metodă în care nu se
mai tine cont de respectarea strictă
a verigilor lecţiei, iar notarea ele­
ciind prin aceasta contribuţia elevi­
lor în buna desfăşurare a lecţiei
pe tot parcursul orei.
Printre lecţiile deschise, care au
schimb de experienţă sînt cele de
Komenski“-Deva şi şcolile de 8 ani
„Dr. Petru Groza“, Băcia şl Sintan*
drei.
La Şcoala medie „Decebal“ lecţia
deschisă de dirigenţie la clasa a
X-a cu tema „Ştiinţa şi religia“ a
avut un bogat conţinut tematico-
ideologic şi a contribuit Ia forma­
rea unei concepţii ştiinţifice la
elevi. Un asemenea conţinut a avut
şi lecţia deschisă „Eroul meu pre-
ferat" ţinută la Şcoala medie „Ko­
mensky“ şi schimbul de experienţă
organizat pe baza unei lecţii deschi­
se la Şcoala de 4 ani Petrenl,
Pentru ajutorarea învăţătorilor de la
elasele I—IV şi a educatoarelor la
DRUMOl SOCIÄIITSMnrBttUZB'^:n,ii2S±'lilCyaC‘^aC(&rf-<&T^7j!er!mX3tCi&3SSitteMt&S>^!&tW&BB
Concursul
pentru cele mal
frumoase modele de
confecţii şl tricotaje
Zilele acestea au fost anun­
ţate întreprinderile cîştigă-
toare ale concursului pentru
cele mai frumoase modele de
confecţii şt tricotaje pe anul
1962. In cadrul concursului,
la care au participat toate fa­
bricile din ţară din ramura
respectivă, creatorii au reali­
zat un număr important de
noi modele de tricotaje, ro­
chii, taîoare, mantouri, cos­
tume pentru bărbaţi, îmbră­
căminte pentru copii etc. Ju­
riul a atribuit premii fabri­
cii „Bucureşti“ — pentru cele
mai reuşite modele de con­
fecţii şt tricotaje, întreprin­
derii „Tricoul roşu“ — Arad
şi Fabricii de tricotaje din
bumbac „Timişoara“ — pen­
tru cele mai frumoase trico­
taje, precum şi întreprinderi­
lor „Arta modei“ — Bucureşti
şi „Mondiala“ — Satu Mare,
pentru cele mai bune con­ s-a executat un mare volum de lu­ rii a îndeplinit planul pe anul 1962
fecţii.
Acesta este cel de-al 6-lea fost construită o nouă reţea de linii
concurs organizat in anul de cale ferată şl de căi noi de trans­
1962 in industria uşoară. Con- port, au fast montate diferite insta­
comitent au avut loc o serie ^ laţii de transport pe bandă. Ţevile
de întreceri pe ramuri şi in- |
tre diverse întreprinderi. Con- |
cursurile şi întrecerile au avut ţ
ca scop lărgirea sortimente- i
lor, mărirea numărului de J
modele şi îmbunătăţirea elită- {
ţii şl aspectului produselor. $ Zi de zi se dezvolta oraşul Mag­
Au fost astfel realizate pes­ deburg — unul dtn marii» centre in­
te 7.000 de noi sortimente şi dustriala ale R.D. Germane E) esto
modele. O caracteristică ge­ un oraş al Industriei constructoare
nerală a noilor articole este de masmi grele, industriei chimica
mai larga folosire a bogatelor şl de maşlni-unelte. Mărcile unor
resurse de materii prime din
ţară.
In curmi aceshti an este
preconizată organizarea altor
concursuri şi întreceri pe ra­
muri de producţie şi între­
prinderi din industria uşoară, nea, un centru al Institutelor de în-
în vederea îmbunătăţirii în văţămint superior şl de specialitate.
continuare a calităţii produ­
selor.
(Agerpreş)
bună ca î
oară, în Industria extractivă, şl
în special In cea a minereurilor
feroase, se practică de cîţlva ani
selecţionarea manuală a steri­
lului. E bine, dar nu suficient.
Cadrele tehnico-inginereşti au.
datoria să găsească alte proce­
dee, mal eficace, de productivi­
tate mai ridicată. Ele trebuie să
studieze şi să pună în aplicare
noi metode de exploatare, care
să permită o dată cu obţinerea
unei productivităţi mărite, rea­
lizarea unei calităţi superioare a
minereurilor.
Dar numai produse de bună
calitate vom realiza doar atunci
cînd fiecare om, indiferent ds
locul său de muncă, va înţelege
pe deplin însemnătatea acestei
sarcini şi va lupta cu toate for­
ţele pentru realizarea el. In a-
ceastă direcţie, rolul hotărîtor
îl au organizaţiile de partid, toţi
comuniştii, căci, dacă fiecare om
va reflecta produsele în oglinda
utilităţii, atunci fiecare va face
apel la toată gama cunoştinţe­
lor sale pentru a da produsului
fabricat maximum de fineţe, do
calităţi tehnice şi estetico. Şl a-
cesta este, în fond, esenţialul.
oare s-au manifestat deficienţe în
predarea muzicii, cu sprijinul sec­
ţiei de învăţămint regionale, am or­
ganizat la Deva o instruire diferen­
ţiată a acestora, în cadrul căreia
profesori de specialitate au făcut ex­
puneri teoretice şi practice privind
predarea muzicii în şcolile de 4 ani,
ceea ce a fost de un real ajutor
cadrelor didactice.
ÎNTREBARE: Care consideraţi că
au fost deiicienţeie ce s-au mani­
festat în procesul muncii instructiv-
educative pe trimestrul I ?
RĂSPUNS: Desigur că pe
lîngă realizările semnalate mai
sus, în munca desfăşurată de către
cadrele didactice, diriginţi, direc­
tori de şcoli şi secţia de învăţă-
mînl:, s-au manifestat si lipsuri, care nerală a clasei se numără aceia care
în decursul trimestrului II vor fi în
atenţia noastră pentru înlăturarea
lor. Astfel, mai există încă in şcoli,
elevi care scriu cu greşeli mari de
ortografie şi punctuaţie, şi care, la
unele obiecte ca matematica, fizica
sau chimia, nu se ridică la nivelul
exigentelor. La Şcoala medie din Si­
meria, de exemplu, există un nu­
măr de 103 corigenţi la matematică,
iar la Şcoala medie „Decebal" 81
corigenţi la matematică, 52 la fizică
şi 40 la chimie.
Care este explicaţia acestei stări
de lucruri?
Multor elevi le-a fost insuflată, în
mod nejustificat, o teamă faţă de
aceste obiecte. De aceea, unora no­
ţiunile de sin, ros, tg, cotg, ipote­
nuză, catetă, logaritmi, mulţime, de­
rivată etc. li se par cetăţi întărite
care se cuceresc greu. Cadrelor di­
dactice care predau acesle obiecte
le revine o mare răspundere pentru
a înlătura din mintea elevilor ase­
menea concepţii eronate. De aceea
ele vor trebui să organizeze lecţii
cit mai atractive, mai interesante ta
nivelul de înţelegere al elevilor, 6â
organizeze cu regularitate meditaţii
şi consultaţii.
VEŞTI DIN R. D. GERMANĂ
In cinstea celui de-al Vl-lea Congres
al P.S.U.G.
Din întreprinderile industriale al» R.D. Germana hosom noi ştiri
despre îndeplinirea angajamentelor po care oamenii muncii le-au luat
în cinstea celui de-.al VT-Iea Congres al P.S.U.G. Minerii din Seniten-
berg — cel mal mare bazin carbonller din republică, au obţinut o pro­
ducţie record: el au extras tntr-o singură zi 313.000 tone de cărbune.
In prima aăptămînă a lunii Ianuarie 1963, muncitorii uzinei metalurgice
din Riesa şl-au depăşit sarcinile de plan la producţia de oţel cu aproa­
pe 250 de tone.
Succese Importante a obttnut şt colectivul îabrlcll de cabluri elec­
trice „Ober-Sproe" din Berlin. Cu patru săptămtnl tnainto de termen «
Început aid producţia în serie a unul nou tip de cablu electric. Tot
Înainte da termen au fost date tn funcţiune noi capacităţi de producţie
şl Instalaţii la întreprinderea de echipament de televiziune „R dena-
sverke" din oraşul Radeberg, în secţia do ţevi laminate a uzinei meta­
lúrgico din Riesa şl la alte tntreprlnderL
Euat SnuftreprSiradlereas «3© exSreacfî©
a p o ta s îw lu S diffî M ossleSsera
întreprinderea de extracţie a po-
tasiului din Rossleben, regiunea Hal-
le, este una din numeroasele în­
treprinderi din R.D. Germană în curs
da mecanizare integrală. In ultimii
ani, la această exploatare minieră
crări de construcţie şi montaj, a cu 15 zile înainte de termen. Dato­
de foraj au fost aşezate mal adînc
şl a fost construită o macara-turn
înaltă de 70 de metrL
Magdeburgul - un puiernic centru
uzine ca, de pildă, ale uzinelor
„Gheorghl Dlmitrov“ şl „Ernst
Thälmann" se bucură de o Înaltă
apreciere nu numai tn R.D. Germană,
dar şi tn străinătate.
Magdeburg a devenit, de aseme­
După război, aici a existat o singură
şcoală profesională de artă aplicată,
in prezent în oraş funcţionează 7
institute de tnvăţămînt superior şl
de specialitate In care Învaţă apro­
ximativ 12.000 de studenţi. Aici 6Înt
pregătiţi specialişti în domeniul In­
dustriei eonstructoaro de maşini gre­
le, industriei chimico, gospodăriei
apelor, construcţiilor ete. Cel mai
mare Institut de învăţămint din Mag-
Biblîoteca
Brandenburghf ză ~
o oază a ştiinţei şi culturii
Biblioteca de pe lingă Şcoala supe­
rioară de pedagogie Potsdam-Sans­
souci (Berlin), cunoscută sub numele
Biblioteca Brandenburghexă, oferă pro­
fesorilor, studenţilor fi oricărui cetă­
ţean însetat de cultură, posibilităţi
deosebite de studiu intr-o sală de lec­
tură vastă fi modernă. Fondul acestei
biblioteci, care a fost înfiinţată abia
după 1945. este de aproximativ 250.000
do volume. In secţia „Brandenbur-
gicu“, se află exemplarele tuturor căr­
ţilor fi publicaţiilor apărute tn regiu­
nile Coltbus, Potsdam fi Frankfurt —
Oder.
Biblioteca Brandenburgheză se bucu­
ră de o faimă binemeritată nu numai
în patria ei, ci fi tn străinătate, da­
torită schimburilor de lucrări ştiinţi­
fice. Această bibliotecă este binecu­
noscută oamenilor de ştiinţă fi insti­
tuţiilor de specialitate din Cehoslova­
cia, S.U.A., Suedia, Danemarca, Olan­
da fi Franfa.
O cauză a greutăţilor pa care ele­
vii le intimpină la aceste obiecte
este şi faptul că multe cadre didac­
tice bine pregătite, care predau lec­
ţii în mod expozitiv, ai un înalt
conţinut ştiinţific, informează ele­
vii dar nu-i formează, substituind
de multe ori gîndirea lor gindirll
elevilor, fapt pentru care aceştia
stau pasivi în clasă, judecata lor nu
este solicitată şi, in consecinţă, îşi
însuşesc cunoştinţele superficial, ace­
stea nedevenind un bun al conştiin­
ţei lor.
Există de asemenea în unele şcoli
elevi care au deficienţe în comporta­
re, iar în cadrul predării lecţiei, în
Ioc să fie atenţi, conturbă buna des­
făşurare a acesteia. Printre elevii care
cu greu se pot integra în atenţia ge­
nu au încă formată deprinderea de a
munci sistematic, şi de a face efor­
turi de voinţă. In timpul lecţiei a-
ceşti elevi se manifestă printr-o per­
manentă stare de ncastimpăr, care
deranjează şi pe ceilalţi elevi din a-
propiere şi tulbură atmosfera de li­
nişte a întregii clase, împledicind ast­
fel buna desfăşurare a lecţiei. Faţă de
aceşti elevi, cadrele didactice, îm­
preună cu organizaţiile U.T.M. şi de
pionieri, vor trebui să formeze un
curent de opinie, dezaprobare în faţa
clasei, trebuie menţinuţi sub observa­
ţie directă în cursul orelor, provocaţi
mal des la răspuns şi antrenaţi în di­
ferite forme de activitate.
Lipsa unităţii de exigenţă a tov.
diriginţi faţă de ţinuta şi comporta­
rea unor asemenea elevi, se datoreşte
în mare măsură şi directorilor de
Şcoli, care s-au orientat mal puţin a-
supra asistentelor la orele de dirf-
genţie, cel mai mare număr de asis­
tenţe efectuîndu-se la ore de diferi­
te specialităţi, lacună care în trimes­
trul 11 va trebui să fie înlăturată
ÎNTREBARE: In ce direcţie vă în­
dreptaţi în mod special eforturile în
trimestrul II ?
PAQ. 8
Importante succese
tn domeniul cercetărilor
Centrul de **rcetăr1 din Serlln-Al-
dershol al Academiei Germane da şti­
inţe a Înregistrat In anul 1902 o se­
rie de succes» important» In dome­
niul cercetărilor. Astfel, Institutul
pentru cercetări structural» din ca­
drul acestui centru ştiinţific t gă­
sit o noua metoda pentru prelungi­
rea considerabila a duratei diaman­
telor Industriale Institutul p«mru
materiale sintetice a rezolvat o pro­
blema Importanta crelnd un gudron
de epoxld cu a)utorul carula filmele
rontgen devin rezistent» tn condi­
ţiile climaterice tropicala. Institutul
pentru chimia acizilor graşi a con­
struit un generator cu ozon, oare fo­
loseşte la producerea unor deter­
gent! fini, la purificarea apel, la
conservarea alimentelor.
f'-loî reaua
Intredndu-so tn cinstea Congresu­
lui P.S.U.G., minerii au reuşit să ob­ cons?ru?îa Sa şa«îi5ere?e
ţină o producţie medie de 9,19 tone
pe cap de muncitor tată de 7,9 tone din R. D. Germană
obţinute în primele şase luni ale
anului 1962. Colectivul întreprinde­ La şantierul naval „Mathlas-Thle-
sen-Werlt" din Wisinar (R. D. Ger­
mană) a fost lansată la apă nava de
pescuit „Petei Nell". Este a 7-a navă
de acest tip destinată pescuitului şi
prelucrării peştelui.
Construcţia navală este o tlnără
rită reconstrucţiei întreprinderii, pînă ramură industrială a R. D. Germane,
la sflrşltul anului 1964 se prevede creată în mod practic în perioada
ca productivitatea muncii să so du­ postbelică. In prezent in tară existî
bleze fată de aceea realizată tn pre­ 18 şantiere navale şi întreprinderi de
zent Iar producţia de potasiu să asamblare a navelor. Numai din 1958
crească de 3 ort au fost conslrnlte aproximativ 1090
de nave cu un deplasament total do
aproane 800.000 — tone. Printre ele so
află mari nave comerciale şl nava
moderne de călători, traulere pescă­
reşti, macarale plutitoare. Printre na­
industrial vele construit» la «cest şantier e,
numără şl nava „Pritz Heckert* — o
deburg esto Sccaia tehnică superioa­ casă de odihnă plutitoare pen tru oa­
ră. menii munciL
In oraşul d* po Blbs oxlntfl d* at>a-
menoa e «endomt* medicală, uu in­
stitut pedagogi», o »coală d* muncă,
şcoli pentru pregătiră» de surori
medical» şl Instructori pentru gră­
diniţele de copil
Lăcătuşi] Brnst Beldoltat şl Rari Rloge sudează porţiuni ale noilor
«gregato cu caro a fosî înzestrată recent uzina producătoare de utilaj
pentru industria chimică „Chema“ din Rudlsleben (R.D. Germană).
RĂSPUNS : In trimestrul al Il-lea In sensul ca acesta să nu rămtnă nu­
preocuparea noastră va sta Îndruma­ mai la nivelul expunerii orale, ci să
rea mai Îndeaproape a diriginţilor. In li se pretindă elevilor să efectueze
acest scop vom organiza mal multe experienţe, schiţe la tablă, legînd cu­
asistenţe la orele de dirigenţie şi o noştinţele teorelice de cele practice.
consfătuire cu toţi dlriginţil. In acest mod, In dosul cuvintelor u-
Este cunoscut faptul că Învăţarea tiiiZcile de către unii eievi nu vor mal
devine deosebit de eficace cind se sta cunoştinţe formale, Însuşite meca­
realizează In condiţiile unui grad ma­ nic, iar aprecierea cunoştinţelor nu va
xim de concentrare. Cu cit con­ fi făcută la suprafaţă ci In conţinut. In
centrarea elevilor este mal mare şi arest scop se va urmări folosirea in­
atenţia elevilor este mai bine educa­ tensivă a . materialului didactic, fără
tă, cu atît profesorul obţine o lccile de care de multe ort şi expunerea
mal bună. In scopul asigurării aces­ profesorului se transformă în fraze
tei cerinţe, se va urmări respectarea goale, fără un continui concret.
inteanilă şi cu stricteţe a pauzelor Vom căuta de asemenea ca, pe cît
între lecţii, pe care o parte dintre e posibil, profesorii să nu mal fie
învăţători şi profesori le încalcă cu scoşi de la ore pentru diferite alte
uşurinţă. Unii profesori obişnuiesc să sarcini, deficientă din cauza căreia
prelungească lecţia In timpul recrea­ in decursul trimestrului I *-au pier­
ţiei fără a ţine uneori seama de tul­ dut peste 180 de lecţii, clasele rămî-
burarea care se petrece în clasă. Or, nind dezorganizate In lipsa profeso­
este cunoscut că celulele nervoase rului, iar recuperarea materialului din
după o oră de curs tş) epuizează o programă. făclndu-se cu randament
parte din capacitatea lor de lucru, scăzut, după-masa cind elevii slnt o-
Iar pentru a putea face faţă actlvi- bosiţi, sau prin predarea ulterioară a
(ătii din cadrul lecţiei noi care ur­ două lecţii tntr-o oră, ceea ce a dus
mează, trebuie să Ie dăm posibili­ la supraîncărcare, răpirea pauzelor
tatea să-şi refacă energia cheltuită. «şi. în consecinţă, la neînţelegerea ma­
Vom urmări de asemenea folosirea terialului predat da către elevi.
în predare a unor metode şi proce­
dee variate, care duc la activizarea In trimestrul II »ectla de învătă-
percepţiei şi la antrenarea unui nu­ mînt sub Îndrumarea Comitetului o-
măr cit mal mare de analizatori. In râşenesc de partid şi a comitetului
acest scop cadrele didactice vor fi executiv al sfatului popular orăşe­
îndrumate să pună un mal mare ac­ nesc îşi va intensifica şi mai mult
cent Ia lecţii pe elementele emo­ munca de îndrumare şi control, fo­
tive şi să se preocupe permanent pen­ losind In acest scop controlul pa
tru introducerea elementului de nou­ specialităţi In brigadă, pe baza căruia
tate 'în lecţie, care ţine trează şi În­ au fost verificate In trimestrul I ma­
cordată atenţia elevilor. joritatea şcolilor de 8 ani şl care s-a
dovedit că duce !a o bună cunoaş­
Vom populariza experienţa unor tere aîhrealităţli de pe teren, asigură
cadre didactice în antrenarea Ia lec­ o îndrumare competentă, contribuie
ţie a întregii clase şi procedeele unor Ia Întării ea răspunderii tn muncă şl
cadre didactice cu experienţă tn la ridicarea calităţii acesteia.
care elevii sînt puşi să completeze Păreiea noastră este că tn trimes­
răspunsurile colegilor lot care apoi trul al TTdea vom piitso obţine re­
sînt apreciate cu nota.
zultate ri mal bune In munca lnstruc-
Secţia de învăţămint va urmări da tlv-ediicatlvă. Pentru acest lucru vom
asemenea îmbunătăţirea sistemului da depune toate eforturile noastre.
verificare a cunoştinţelor elevilor In î. ®t