Page 36 - 1963-01
P. 36
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I Plecarea delegaţiei P.M.R.
la Congresul Partidului Socialist Unit
4 pagini 20 bani
din Germania
• Pagină culturală j SLmbătă seara a plecat spre Berlin delegaţia Partidului
(pag. 2-a) Muncitoresc Rcxmln care va participa la lucrările celui de al
Vl-lea Congres al Partidului Socialist Unit din Germania.
• Grijă permanentă pentru
buna desfăşurare a Invăţămtn- Din delegaţie fac parte tovarăşii Chivu Stoica, membru al
iului de partid |
Biroului Politic şl secretar al C.C. al P.M.R., conducătorul de
• Cu faţa spre public | legaţiei, Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic şi se
• Frumos Început I cretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al
Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Aldea Militaru, prim-secre-
(pag. 3-a) fcar al Comitetului regional Braşov al P.M.R. Din delegaţie
• Da peste h o tare| face parte de asemenea Ştefan Oleja, ambasadorul R.P. Ro
mâne în R.D. Germană.
(pag, 4«a)
Anul XV. Nr. 2504 Duminică 13 ianuarie 1963 La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost condusă de
R espectarea instrucţiunilor tovarăşii Hjlexâmldru Drăghlcd, Milîaî Dalea, Gh. Gaston Marin,
tehnologice — rezerva Corneliu MăinCscu, ministrul Afacerilor Externe, membri al
C.C. al P.M.R., activişti de partid.
im portantă în realizarea
sarcinilor de plan Au fost prezenţi dr. SLegfried Bock, însărcinatul cu afaceri
aJd-lnterlm al R.D. Germane în R.P. Romînă, şefi ai unor mi
siuni diplomatice acreditaţi în R.P. Rornină şi alţi membri ai
corpului diplomatio. (Agerpres), ¦
Carnet electoral
Directivele ceiuî de-al III-lea măsuri tehnîoo-organlzatorîce
Congres al P.M.R. prevăd ca eficace ca de pildă mărirea ca- Pregătirile In vederea alegerilor de deputaţi In sfaturile populare co
munale fi ale orafelor raionale continuă. In aceste zile in întreaga re
prod/ucţla de oţel a ţării noastre parităţii oalelor de fonta In giune are loc alegerea comisiilor electorale de circumscripţii, delimitarea
să ajungă In anul 1965 la 3,3 scopul reducerii duratei de intro- circumscripţiilor etc. In unităţile culturale a început întocmirea de pro
grame care să fie prezentate in vederea alegerilor, lată citeva aspecte
milioane tone. O contribuţie Im- ducere a fontei In cuptor, do- din pregătirile in vederea campaniei de alegeri.
portantă la realizarea acestui tarea ouptoarelor cu injeotoare
obiectiv va trebui să o aducem mobile, montarea celei dea 4-a
şi noi, oţelarii de la Hunedoara, macarale de turnare etc. Rezul-
In anul acesta colectivul secţiei ţaţele Insă vor fi cu atlt mai
noastre are sarcina să producă bune ou cît vor exista mal pu- PETROŞANI. In întreaga Valea tate, care vor susţine programe tn
Jiului în comunele şi oraşele de sub comunele raionului.
ou 6 la sută mal mult oţel decât ţine abateri de la lnstrucţiumiiile ordonare raională au avut loc adunări
pentru constituirea comisiilor electo HAŢEG. Pină In prezent In raion
In anul trecut. Sporul de pro- tehnologice. Şi, In acest scap, rale de circumscripţii. Astfel au fost au fost constituite toate birourile
constituite 266 comisii electorale de F.D.P. din comune şi din oraşul
dueţie va trebui să-l obţinem va trebui să ne preocupăm In circumscripţii în oraşele Petrila, Lu- ţeg şi comisiile electorale respective.;
peni şi Vulcan şi 156 comisii electo
numai pe seama folosirii cit mal mod deosebit de ridicarea nlve- ! rale de circumscripţii in comunele din Dc asemenea la 185 circumscripţii
Valea Jiului. electorale comunale au fost desemnaţi
raţionale a agregatelor existente, lulul profesional al oamenilor membrii comisiilor electorale. Totodată
De asemenea, tot în aceste zile s-au s-a început delimitarea circumscripţii
a sporirii Indiciilor de utilizare, şi ai simţului lor de răspundere ales comisiile secţiilor de votare. S-au lor electorale comunale şi orăşeneşti,
constituit 27 comisii ale secţiilor de In vederea alegerilor dc deputaţi la
Ori, pentru a obţine indici de faţă de soarta producţiei. De votare care cuprind aproape 200 dc majoritatea căminelor culturale din
oameni ai muncii. raion au început pregătiri de noi pro
utilizare înalţi şi deci o produc- aceea ne-am propus ca In acest grame artistice adecvate.
DEVA. Şi pe raza oraşului regional
ţie de oţel sporită şi de bună an să organizăm cursuri de ri- Deva au continuat pregătirile în ve BRAD. In raionul Brad au Începu!
derea alegerilor de deputaţi în sfatu pregătirile în vederea alegerilor de
calitate este necesar In primul dicare a calificării pentru Intre- rile populare. Pînă în prezent au fost deputaţi în sfaturile populare comunale
delimitate şi numerotate 91 circum şi ale oraşelor raionale.
rînd să fie respectate cu stric- gul personal. Cursurile vor fi scripţii electorale comunale iar la Si-
merla 45 de circumscripţii electorale Zilele trecute la sediul Comitetului
teţe instrucţiunile tehnologice la diferenţiate, pe meserii, şi prin orăşeneşti. Au fost constituite cinci co raional dc partid a avut loc o şe
misii electorale comunale iar pe raza dinţă dc lucru la care au participat
fiecare loc de muncă. Experienţa ele, oţelarii, turnătorii, maoara- oraşului Simeria o comisie electorală
orăşenească. Din aceste comisii fac directorii căminelor culturale şi ai
anulul treauft a dovedit acest lu- glii şl toţi lucrătorii vor avea po- parte peste 52 oameni ai muncii. şcolilor din raion, activişti din apara
tul dc partid şi de stat. Cu acest pri
cru cu prisosinţă. O mare oan- sibilitatea să-şl reîmprospăteze şi In .comunele aparţinătoare oraşului lej s-au dezbătut probleme privind
regional Deva au fost delimitate cinci buna organizare şi desfăşurare a mun
tltate din oţelul cu care am ră- să-şi însuşească temeinic cu- secţii de votare iar în oraşul Simeria cii cultural-educative în campania elec
torală. Directorii unor cămine cultu
mas sub planul anului trecut noştinţele ’tehnologice necesare trei secţii dc votare. rale au făcut propuneri în acest scop.
A fost elaborat apoi un plan
se datorează tocmai abaterilor fiecărui loc de muncă, ORĂŞTIE. La Orăştie au loc inten concret dc măsuri. Planul pre
se pregătiri în vederea alegerilor de vede amenajarea unor puncte de
de la instrucţiunile tehnologice. Un sprijin preţios însă în a- la 5 martie a.c. Colectivul casei ra agitaţie in comunele Băiţa, Baia
ionale de cultură din localitate va dc Criş, Blăjeni, Bulzcşti, organizarea
Iată şi oîteva exemple: ceastă direcţie ni-1 pot acorda pregăti comedia într-un act „Sus Tu- unor manifestări cultural-educative în
dorachc. jos Tudorache“ de M. Şte- satele raionului etc. Tov. Ştefan Şer-
La şarja nr. 21257 trenul de organizaţiile de sindicat şi fănescu. Brigada de agitaţie a casei ban, secretar al Comitetului raional
de cultură pregăteşte un program in Brad al P.M.R. a vorbit participanţi
turnare a fost montat incorect U.T.M. Ou olt ele vor fi mai ope- titulat „Hai la vot“. Intense pregătiri lor la această şedinţă despre sarcinile
fac şi echipele dc dansuri şi taraful cc revin instituţiilor culturale, direc
de către brigada condusă de rative şi mai intransigente In torilor,.!căminelor culturale şi cadrelor
casei raionale de cultură din locali- didactice in campania electorală.
Mihai Teodoran). Din această discutarea abaterilor, cu atit oa-
cauză oţelul a erupt şi s-au menii se vor simţi mal mobill-
pierdut mari cantităţi. La şarja zaţi şl mai controla,ţi, fer sim-
18.407, tot din cauza pregătirii ţul lor de răspundere va creşte,
necorespunzătoare a trenului de Experienţa de pînă acum a de
turnare, de către brigada lui vedlit-o. Abaterile care s-au dis
Ioan T. Ionescu, s-au pierdut alte cutat imediat in Cadrul grupe
ci teva tone oţel. lor sindicale, seu în organiza
Au existat deseori abateri de ţia U.T.M., mult timp nu s-au
la instrucţiunile de pregătire a mai repetat'. Este bine de ase-
pragurilor false, de la reţetele menea să fie folosite în mai
de încărcare. Prin perforări de mare măsură postul U.T.M. de
praguri false s-au pierdut de a- control, gazeta de perete etc.
ds•jeemoeţineeli.a ţP-»i•eÎrndjseermi..lenadjteatiorcjiiat-ăxntitnăeţ-i ,TIn„„ C,0 lâiJDQr<iT6 ou. comitetul!„
respectării reţetei de Încărca- sindical de secţie, conducerea
re. au, fost şl ele mari. Pentru secţiei se va îngriji de extinde-
că n-a fost încărcată corect şar- rea experienţei înaintate. Vom
ja nr. 21.213 s-a răcit, 1 s-au fă- pooula/riza metodele bune de
putea fi încălzită şl in cele din muncu şI p€ îruntaşh In produc" { In cursul zilei de 6 noiembrie 1962 colectivul sectorului se- t
urmă a fost descărcată In afară ^e- Am convingerea că îăcinid
de orice calitate, ca deşeu. din experienţa fruntaşilor un ; micocserie din cadrul uzinei „Victoria“ Călan, raporta cu min- v ŞTIR ILE SILEI
Nerespectarea tehnologiei de bun al Întregului colectiv, numă- ărie îndeplinirea planului anual de producţie. t >^
elaborare a dus deseori şl la re-
but după laminare. La şarja nr. rul abaterilor de la instrucţiu- Î Acest eveniment de seamă in viaţa sectorului, a mobilizat ţ Keparesfii Ia ufiălesjul egnricol In 6.A.S. Renovarea cetăfil
19.314 de pildă, prim-topitorul şi mai mult colectivul la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de <
Vaier Lăbuneţ introducînd fero- npe tehnologice va scădea, iar t1plan pe anul acesta. Cu prilejul prelucrării cifrelor de plan pe {
manganul neraţional, n-a dat „x .
posibilitatea oţelului să fiarbă reallzărl'le noastre vor fi mai Î anul 1983 muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestui sector, s-au f ln atelierele gospodăriilor a- fectueze numai reparaţii fie din Cîlnic
în lingotieră. Din această cauză gricole de stai din regiunea
am înregistrat alte pierderi de bune. angajat să muncească mai bine pentru îndeplinirea ritmică a ( noastră se desfăşoară din plin bună calitate. < Sub conducerea Direcţiei
munca fie reparare a utilaju
dup nf ie ‘, Prin urmare respectarea ln- $ planului de producţie şi continua îmbunătăţire a calităţii semi- f lui agricol necesar în campa P. ŞINA monumentelor istorice din
Am înregistrat pierderi şi da- niile de primăvară şi vară. Bucureşti s-au executat tn
ferită abaterilor săvârşite in hala strucţlunilor tehnologice este o <i cocsului. ţ Pînă în prezent au fost repara tehnician mecanic anul trecut lucrări d'e rerio-
de turnare. Astfel, la şarja nr. te 49 tractoare, 14 semănători vare şt consolidare a cetăţii
21.270, s-au pierdut din nou tone I După numai patrii zile, rezultatele obţinute dovedesc că \ pentru păioase, 35 semănători Trustul regional Gostat din Cilnic, care datează din
oţel datorită faptului că oala Ji angajamentele devin fapte. Planul ăe producţie a fost îndepll- ( pentru porumb, 11 grape cu secolul al XIV-lea.
rezervă internă importantă de t nit in proporţie de 101 la sută şi calitatea semicocsului a fost t disc, 16 motoare stabile, 6 Biblioteci mobile
pregătită în schimbul A, condus t mult îmbunătăţită. combine pentru grîu etc.
sporne a producţiei de oţel si în blocuri
de Iordache Graur, a deschis , . K.x,. „ Mecanicii şi mecanizatorii
la cuptor. îmbunătăţirea calităţii Iui. Fo- gospodăriei de stat continuă Biblioteca clubului din Gurabarza
In prezent In întrecerea socialistă ce se desfăşoară in ca- ( reparatul celorlalte utilaje a- a înfiinţat la blocurile muncito
Asemenea exemple s-ar mal losind-o din plin, vom putea gricole existente. Ei sînt hotă- reşti nr. 2, 3 şi 4 din Gurabarza Cu acest prilej s-au efec
Cirul sectorului s-au şi făcut cunoscuţi primii fruntaşi. ţ rîţi ca pînă la sfirşitul lunii biblioteci mobile. In total, numă tuat lucrări de consolidare şi
raporta la sfirşitul anului înde- februarie să îndeplinească în rul volumelor la aceste biblioteci
In fotografie, de la stingă ia dreapta (sus): maistrul loan tocmai planul stabilit şi să e- trece de 300 reamenajare a parapeţilor
plinirea şi depăşirea sarcinilor turnului clopotelor, s-au efec
Muntemu, Filip Nicolae, prim încălzitor la bateria a doua, Con Mâsuri pentru sporirea In biblioteci se găsesc cărţi ideo
de plan. logice, de literatură şi tehnice. Ele
stantin Pinzaru şef de echipă întreţinere; (jos); Gheorghe producţiei de metal vor fi schimbate la un interval tuat lucrări de subzidire la
Ing. MIHAI GRIGORE Puşcaşu, prim-încălzitor la batir la a treia şi lăcătuşul de între scurt pentru ca 'fondul acestor bi zidurile exterioare, de conso
ţinere Alexandru Molnar. Co!eotivu/l Combinatului Side blioteci să fie mereu proaspăt. Ini
şeful secţiei O.S.M. nr. 1 rurgic Hunedoara acordă o ţiativa a fost primită cu căldură lidare a turnului numit Zieg-
atenţie deosebită realizării rit dc locatarii blocurilor din Gura
C.S. Hunedoara mice a sarcinilor de plan. Pen barza. fried şi a încăperilor inte
tru a putea livra întreprinderi rioare.
putea da încă. Prin ele am vrut lor constructoare de maşini d.in S. MIHAI
ţară cantităţi sporite de metal maistru preparator U.P.M.
doar să arăt că nerespectarea siderurgiştii au propus 418 mă Lucrările de reamenajare
suri tehnico-organizatorice, din Gurabarza
instrucţiunilor tehnologice la tre care unele au şi fost apli continuă şi tn acest an fiind
cate. La două din cuptoarele
fiecare loc de muncă duce la O o s p c d ă ir i a c o l e c t i v ă v a d e v e n i adinei ale laminorului Bluming, alocate tn scopul acesta în
pierderea unor cantităţi mari de de exemplu, s-a introdus utili
zarea pe vatră a zgurei lichide. semnate fonduri din partea
Pe această cale se reduce cu 30
oţel şi la rebut. mai p u t e r n i c ă la sută timpul de staţionare a statului.
După cum am amintit mal sus cuptoarelor pentru curăţirea ve-
trelor. A. ORDEANU
anul acesta în faţa colectivului corespondent
In vederea obţinerii unor in
nostru de muncă stau sarcini La adunarea generală a colecti Cît de mult s-a dezvoltat gospo te naturale pe întreaga suprafaţă ce dici superiori de utilizare şi a Broşuri şi cărfl agrozootehnice
"sporite. Pentru a le Îndeplini cu viştilor din Apoldul de Jos, raionul dăria din Apoldul de Jos reiese mai va fi însămînţată în primăvară. reducerii consumului de cocs pe la cooperafsvefe săfeşfi
succes conducerea secţiei, sub Sebeş, cu prilejul discutării planu ales din compararea acestui fond de tona de fontă, la trei dintre
Îndrumarea comitetului de partid, bază cu cel carc-1 avea Ia cinci ani Maniîestînd interes şi grijă faţă de furnale a fost automatizată re In cele 35 gos mele 10 zile ale a- colectiviştilor 'de
şi-a propus să aplice o serie de lui de producţie pentru anul 1963, după înfiinţare, adică în 1955, care realizarea şi depăşirea producţiilor glarea aerului cald insuflat. podării agricole co cestui an, depozi magazinele coope
s-a tăcut şi bilanţul muncii desfă nu depăşea suma de 151.000 Iei. planificate, colectiviştii Nicolae O- lective din. raionul tul librărie a) rativelor se află
Lucrări de mică şurate în anul care a trecut. Darea prean, Ioan Dragomir şi alţii, au O serie de alte măsuri menite Haţeg s-au deschis U.R.C.C. Haţeg a cele intitulate:
de seamă şi discuţiile purtate au Bineînţeles, la întărirea gospodă propus ca în acest an, pentru cointe să ducă la ridicarea productivi 64 de cercuri ale expediat celor 8 „Căile de sporire
mecanizare remarcat faptul că atunci cînd se a- riei colective, pe lingă dezvoltarea resarea colectiviştilor în sporirea pro tăţii muncii, reducerea preţului cooperative săteşti a producţiei agri
plică întregul complex de măsuri a- sectorului vegetal a contribuit mult ducţiei Ia hectar, să se aplice şi în de cost şi îmbunătăţirea calită Învăţământului a- un număr de 663 cole“, „Agrotehni
Încă din luna noiembrie a a- grozootehnice, producţia de cereale la şi dezvoltarea continuă a sectorului gospodăria lor sistemul retribuţiei su ţii producţiei sînt în curs de grozootehnic do broşuri şi cărţi a- ca culturilor iriga
nuiui trecut la Exploatarea Uzi hectar sporeşte cu mult. S-a arătat zootehnic, care in prezent numără plimentare. aplicare şi la celelalte agregate masă în care sînt grozootehnice pre te“, „Creşterea
na ; preparare a minereului astfel că deşi în anul 1962 condiţiile 508 bovine, aproape 1.000 ovine, por- siderurgice. c u p r i n ş i 3.223 cum şi „Almanahul porcilor“, „Să cre
din Gurabarza, au început exe climatice n-au fost prielnice, la cul — Aceasta va face — spunea Ion cursanţi. ţăranului colecti-. ştem olt mal multe
cutarea unor lucrări de mică me turile de bază — grîu şl porumb — Adunăr’f peniru dezbaterea Dragomir, ca brigadierii şi toţi colec vist“. păsări“ etc.
canizare. pe parcelele insămînţate în bune tiviştii să acorde o mai mare aten Pentru a veni In
condiţii, cu soiuri de mare producti planurilor de producţie ţie calităţii lucrărilor agricole. Spo sprijinul acestora Printre broşurile F. PETRU
Prin terminarea acestor lu vitate şi întreţinute conform reguli rind producţia Ia hectar, noi vom pu şi a tuturor colec puse la dispoziţia
crări se va realiza o îmbunătă lor agrotehnice, s-au obţinut produc în G .A .C . tea să realizăm venituri mai mari tiviştilor, în pri corespondent
ţire a extracţiei de metal din ţii mai mari decît in alţi ani. Bună de 2.400.000 lei, eîl este prevăzut pen
minereu cu cea. 1,5 pînă la 2 Ia oară, de pe o suprafaţă de 21 hecta cine, păsări, sector care ta îniiinţare tru acest an. Cum va fi vremea? v.v,.spkl .....
sută. Durata acestor lucrări era re semănată cu grîu din soiul Ponca era inexistent.
planificată să dureze pînă în lu s-au obţinut în medie cîte 2.500 kg. — Este o propunere bună, a spus PENTRU 24 ORE 1......
na aprilie a acestui an. Colecti Ia ha. O producţie de peste 2.500 kg. Despre toate acestea au vorbit cu în cuvîritul său şi brigadierul Ilie
vul de muncitori de la întreţine la ha. s-a realizai şi de pe suprafaţa mindrie colectivişti ca Nicolae Do Popa. Pentru aplicarea ei însă consi Vremea se menţine relativ ume in oraşul Orăştie se construieşte o nouă piaţă de desfacerii
re s-a angajat să execute aceste cultivată cu soiul Harac. robanţ, Ilie Popa, Elena Munteanu .şi der necesar ca tovarăşii din consi dă cu cerul acoperit. Vor mai că a produselor agroalimentare.
lucrări cu aproape două luni mai toţi cei care au luat cuvînlul. liul de conducere să ia toate măsu dea ninsori temporare. Tempera
devreme. Pentru a nu produce La porumb, cea mal mare produc rile ca iiecare colectivist care bene tura variabilă va fi cuprinsă ziua In fotografiei vedere parţial& a noii pieţe din
stagnări în procesul tehnologic ţie s-a obţinut de pe cele 28 hec Ei au susţinut planul de produc ficiază de drepturile prevăzute în între 0 şi —5 grade, iar noaptea
de producţie, montările şi modi tare' semănate cu sămtnţă din soiul ţie la întocmirea căruia s-a ţinut cont Statutul G.A.C., să eiectueze cel puţin între —5 şi —10 grade. Vîntul va
ficările instalaţiei se vor face dublu hibrid. Solul fiind bine ferti de posibilităţile mari pe care le are minimul de zile muncă stabilite. sufla cu intensificări din est şi
numai cu ocazia reviziilor. lizat şi cultura întreţinută in bune gospodăria, de experienţa acumulată, Atunci, avînd suficiente braţe de sud-est.
condiţiuni, prin 3-4 praşile de cali angajîndu-se să muncească cu ţoală muncă, cu siguranţă că producţia de
Pînă în prezent au şi fost e- tate, a dat o producţie medie de iorţa şi priceperea lor pentru înde 2.000 kg. porumb boabe la ha., cît PENTRU URMĂTOARELE
xecutate unele lucrări cum ar f i : peste 4.600 kg. boabe la hectar. plinirea şi depăşirea celor prevă este prevăzut să se realizeze în me 3 ZILE
raţionalizarea amplasării filtre zute. die de pe cele 351 ha., va fi cu mult
lor şi a unor conducte tehnolo Prin valorificarea producţiilor din depăşită. Vreme nestabilă cu cerul mai
gice aşa cum şi achiziţionarea sectorul vegetal, gospodăria a obţi De altfel, el au şi aplicat în prac mult noi'oş. Temperatura staţionară.
a 16 celule de flotaţie, 2 reidu- nut în acest an venituri care depă tică învăţămintele din anii trecuţi, Supusă Ia vot, propunerea cu pri
cătoare, 2 pompe pentru tulbu şesc suma de 1.600.000 lei. Numai prin cu prilejul fnsăminţării griului de vire la retribuirea suplimentară a fost
r a i? şi altele. valorificarea surplusului de grîu s-au toamnă. Pe suprafaţa de 461 hectare aprobată de adunarea generală. Pla
realizat 157.000 lei, iar a surplusului s-au semănat numai soiuri de mare nul de producţie aprobat prevede ca
S. MIHAE5CU de porumb 128.000 lei. Aceasta a productivitate ca Ponca, Harac şi Be- sectorul zootehnic să ajungă Ia 580
dat posibilitatea să se repartizeze co zostaia. De asemenea, pentru asigu bovine, 240 porcine, 1.400 ovine, 3.240
corespondent lectiviştilor cîte 8 lei Ia ziua muncă, rarea obţinerii unor recolte bogate păsări, asigurarea furajelor necesa
tar la fondul de bază peste 260.000 la celelalte culturi, au aplicat din re. Fondul de bază e prevăzut să
lei ajungînd ca în prezent gospodă crească la 2.600.000 Iei.
ria să albă un fond de bază in vaJ toamnă arături adinei şl Îngrăşămin
Ioare de peste 2,000.000 lei. Ing. ION PLITEA
G.A.C, Apoldul de Joi