Page 38 - 1963-01
P. 38

N r . 55C4                                                                                                                                   DRliMOt SDCUnS'MPPH                                                                                                          PAG. 9

G riji p erm a n en ta p en tru lim a d e sfă şu r a r e                                                                                     Importante economii
                                                                                                                                                  prin inovaţii

            a în v ă tă m în tu lu i d e p artid                                                                                               In a.iul 1962 Ia Exploatarea
                                                                                                                                             Uzina de preparaţi« a minereu­

      H ă suri şi rezúm ale               Ion Irimie, Gaşpar Livlu, Ion            dar mulţi dintre cursanţi n-au                            rilor din Gurabarza au fost a-
                                          Trifan, Molse Păscuţ, Bera Iu­           Izbutit să-şi noteze nici cel pu­                         plicate un număr do 17 inovaţii
' 'Comitetul nostru de partid,            lian, Marin Damlelescu, Alexan­          ţin un cuvînt din ce s-a predat.                          iar la sfîrşitul anului alte 31 de
conştient de răspunderea ce-i             dru Peterfi care absentează, sau         Predarea s-a făcut în mare gra­                           inovaţii erau în curs de experi­
revine In organizarea şi desfă­           nu-şi conspectează materialul,                                                                     mentare şi completarea dosare­
şurarea învăţămîntului de partid,         vin nepregătiţi şi nu participă          bă. Deşi predarea lecţiei a durat                         lor.
a luat măsuri pentru ca acesta                                                     25 de minute, unii dintre cursanţi
să se desfăşoare In condiţiuni cit        Ia discuţii.                             n-au mal avut răbdare, cerînd                               Prin aplicarea acestor inova­
mai bune. O mare atenţie se a-                                                     propagandistului să le îngăduie                           ţii valoarea antecalculată a e-
cordă calităţii şl conţinutului             In urma analizei făcute comi­          a merge acasă Intrucît le pleacă                          conomiilor este evaluată Ia
Ideologic al lecţiilor, legării teo­      tetul de partid a luat măsuri ca         autobuzul, şi-au plecat...                                1.980.368 Iei.
riei de practică, desfăşurării            birourile organizaţiilor de bază
discuţiilor la un nivel tot mai           să se ocupe cu mai multă răs­              Procedeul folosit In ziua res­                            Dintre cele mai Importante
înalt.                                    pundere de mobilizarea cursanţi­         pectivă la acest curs este dău­                           inovaţii care s-au aplicat anul
                                          lor la învăţămlnt, să urmăreas­          nător. De data aceasta propa­                             trecut amintim pe cea realizată
   In anul acesta au fost organi­         că frecvenţa acestora, să contro­        gandistul Viorel Sicoie, nu a reu­                        de inovatorii Cornel Dan, Nico­
                                          leze calitatea şl conţinutul lec­        şit să ajute cursanţii In însuşi­
                                                                                                                                             lae Mateieş şi maistrul Fran­

zate şl funcţionează In secţia ţiilor, nivelul la care se desfă­ rea materialului, predînd lecţia cise Moraru, intitulată „Aparat
                                          şoară discuţiile şl modul In care
noastră cinci cercuri pentru stu­         participă cursanţii la acestea.          în mare fugă. Aşa nu este bine                            electromagnetic pentru luarea              Fotografia o reprezintă            Dezvoltarea avuţiei obşteşti—
dierea Istoriei P.M.R. anul II,           In scopul răspîndirii experien­          să se mai procedeze. Organiza­                            probelor din tulbureală", „Dis­          pe tricotera fruntaşă Ana
patru cercuri pentru cei ce stu­                                                   ţia de bază din cadrul acestei                            pozitiv de înfăşurare şi desfăşu­        Mihălţean de la fabrica              factor de seamă i n întărirea
diază statutul P.M.E., un cerc de         ţei celor mai buni propagandişti         întreprinderi ar trebui să stu­                           rare automată, a cablului elec­          de ciorapi din Sebeş,
Economie politică şl unul de E-           in pregătirea şi expunerea lec­          dieze posibilităţile de a se asi­                         tric Ia transportoarele reversi­         care în primele trei zi­             gospodăriei colective
conomie concretă, în care sînt            ţiilor, In conducerea discuţiilor        gura pe viitor cursanţilor tim­                           bile aparţinînd ing. loan An-
cuprinşi 194 membri şi candidaţi          se vor organiza şedinţe, de cerc         pul necesar pentru fiecare pre­                                                                    le ale lunii Ianuarie şl-a              Bilanţul realizărilor obţinute     conducerea gospodăriei, Îndru­
de partid precum şl tovarăşi din          model unde vor participa şi pro­         dare sau seminar, evitîndu-se ori                         dron şi Francise Moraru şi al­                                                de către membrii gospodăriei a-       mată de către organizaţia de
activul fără de partid şi utemişti.       pagandiştii de ia celelalte forme        ce grabă legată de plecarea unor                          tele.                                    depăşit planul cu 9 procen­          gricole colective „Unirea“ din        partid, a acordat o mare aten­
                                          de învăţămînt.                           trenuri sau autobuze. Se cere de                                                                   te, şi a îmbunătăţit calita­         Sarmisegetuza a fost de la un         ţie zootehniei. Astfel, In decurs
  Acum cîteva zile comitetul nos­                                                  asemenea ca fiecare cursant să                               In prezent se munceşte intens                                              an la altul tot mal bogat. În a-      de doi ani efectivele de bovine
tru de partid a analizat înfcr-o            Acordînd şi pe viitor o atenţie        aibă caiet de conspecte, să stu­                          pentru terminarea experimen­             tea ciorapilor cu 1 Ia sută.         cest an, de pildă, producţiile slnt   şi ovine au fost triplate. In pre­
plenară lărgită la care au parti­                                                  dieze cu temeinicie materialul bi­                        tării şi completării dosarelor ce­                                            mai mari cu peste 1.400 kg. po­       zent gospodăm are 380 bovine,
cipat secretarii organizaţiilor de        sporită modului în care se des­          bliografic. Tn vederea îmbunătă­                          lor 31 inovaţii neaplicate anul                        F O T O : V. ONOIU     rumb boabe ia ha., cu 3.694 kg.       din care peste 150 vaci şi junlnci,
bază pe schimburi, responsabilii                                                                                                             trecut. De asemenea, numeroşi                                                 cartofi la ha. şl cu peste 11.000     peste 1.800 ovine, un număr în­
cu propaganda şi agitaţia din             făşoară învaţămîntul de partid           ţirii organizării şi desfăşurării                         Ingineri, tehnicieni şi muncitori                                             kg. porumb siloz la ha., fată de      semnat de porcine şi păsări.
birouri şi propagandiştii. Din                                                                                                               au început să lucreze la alte ino­                                            cele realizate în anul 1960 —         Densitatea de animale ce revin
analiza făcută a reieşit că discu­        vom reuşi să ridicăm nivelul             anului de studiu în învăţămîntul                          vaţii care vor aduce exploatării                                              primul an de activitate al gos­       acum la suta de hectare este de
ţiile pe care Ie poartă cursanţii                                                                                                            economii şi mai însemnate,                                                    podăriei. De asemenea, s-a dez­       38 bovine şl 180 ovine. Sporirea
sînt fructuoase. Numărul parti­           politic şl ideologic al membrilor        de partid se aşteaptă o îndru-                                                                                                          voltat continuu sectorul zooteh­      efectivelor s-a tăcut pe seama
cipanţilor la discuţii este tot mai                                                                                                                               MIHAI SUSAN                                              nic.                                  cumpărării de animale din cre­
mare, ei vin cit mal temeinic             şi candidaţilor de partid, să în­        mare şi un control mai eficace                                                       corespondent                                                                             ditele acordate de stat şi din
pregătiţi şi dezbat cu competen­                                                                                                                                                                                              Avînd îndrumarea şl sprijinul      fondurile gospodăriei, precum şl
ţă problemele.                            tărim răspunderea lor faţă de            din nartea Comitetului orăşenesc                                                                                                        permanent al organizaţiei de          prin reţinerea animalelor pro­
                                                                                                                                                                                                                           partid, membrii gospodăriei           venite din prăsiiă. proprie. Nu­
   Un exemplu bun In această              sarcini, să facem din fiecare un         P.M.R. Brad..                                                                                                                           noastre colective au acordat o        mai In acest an am cumpărat
privinţă 11 constituie cursanţii                                                                                                                                                                                           deosebită atenţie creşterii avu­      din credite peste 40 vaci şi vi­
Constantin Cristea, Vasile Ér-            participant activ la dezbaterea                                GH. CĂLINESCU                                                                                                     ţiei obşteşti. 1" acest scop, in      ţele, iar din fondurile gospodă­
dos, Iile Spătarii, Dumitru Stoi-                                                                                                                                                                                          fiecare an s-a reţinut peste 15 la    riei s-au cumpărat peste 200 oi
cescu, loan Telman, de la cercul          problemelor legate de îndeplini­                                                                                                                                                 sută din valoarea veniturilor bă­     şl batali, 2.000 pul, 28 porci şi
de Istorie P.M.R. anul II, Victor                                                                                                                                                                                          neşti realizate de către gospo­
Pop, Augusiin Hărăguş, Viorel             rea sarcinilor de producţie.                                                                                                                                                                                           scroafe pentru prăsilă, 8 viţele
Popescu, de la Statutul P.M.R. şl                                                                                                                                                                                          dărie pentru sporirea fondului        şl o vacă in vederea dezvoltării
mulţi alţii, care se pregătesc cu                   FENEŞAN OCTAVIAN               li Mo § I n c ie r u 1 1                                                                                                                indivizibil. Datorită creşterii fon-  continue a producţiei, din banii
răspundere, stăplnesc bine ma­                responsabil cu propaganda şi agl-                                                                                                                                            duhii de bază. noi am avut po         alocaţi la fondul de bază, am in­
teria predată şi sînt animatorii              gitatla în Comitetul de partid de     C ine nu-şt doreşte ceva în                              mereu printre fruntaşele sec­            unor produse de calitate supe­       sibllitatea să procurăm tot mai       vestit mar) sume pentru procu­
discuţiilor în cercurile din care         Ia laminorul de 650 mm. al C. S.                 noul an? Colectivul fa­                           ţiei şi-şi realizează planul zi          rioară. Tovarăşele Lili KoLoş-       multe mijloace de producţie, să       rarea de utilaje, înfiinţarea de
fac parte.                                                                         bricii de ciorapi şi tricotaje                            de zi, ăînd produse numai de             vari şi Ana Bîscâ sînt neîntre­      ridicăm numeroase construcţii şl      plantaţii de pomi, ridicarea a
                                                             Hunedoara             din Sebeş şi-a propus ca în                               bună calitate.                                                                să dezvoltăm continuu sectorul
   In activitatea cercurilor s-au                                                  acest an să dea numai produse                                                                      cute în realizarea planului de        zootehnic. O dată cu lărgirea         numeroase construcţii etc. in
manifestat şl unele deficienţe              O practică defectuoasă                 de bună calitate, mai multe şi                              jvr e oprim in faţa maşini1or          producţie, atit cantitativ, c it.şi  producţiei, am valorificat pe ba­     prezent gospodăria are un trac­
mai ales In ceea ce priveşte frec­                                                 mai ieftine. A fost hotărîrea                                     de tricotat „Cotlon". Mi-        ca’itativ Buna organizare a lu­       ză de contract cantităţi din ce în   tor cu remorcă (in curind vom
venţa. Aşa de pildă, cercul de              La cursul de studiere a Statu­         unanimă a textiliştilor.                                                                           crului şi folosirea judicioasă        ce mal mari de produse vegetale      procura şl un autocamion), mo­
economie concretă — propagan­             tului P.M.R. din cadrul între­                                                                     ticulozitate de ceasornicar, pri­        a timpului sîr.t „secretele“          şi anlma'e, fapt ce a contribuit
dist Nicolae Suciu — şl-a aml-            prinderii de gospodărie a ora­            D upă numai cîteva sile, re­                             cepere şi un dezvoltat simţ al           muncii lor.                           la creşterea însemnată a veni­       tor cu pompă folosit pentru adu­
hat de trei ori şedinţele de cerc         şului Brad sînt înscrişi 21 mem­                 zultatele obţinute de tex-                        frumosului — iată ce se cere                                                   turilor băneşti realizate de către   cerea apel la grajduri, 3 graj­
din cauza frecvenţei necorespun-          bri şl candidaţi de partid. La 9         tiliştii din Sebeş ne îndreptă­                           muncitorilor din această secţie.            I ată şi alte amănunte. La         gospodărie.
zătoare.                                  ianuarie s-a prevăzut a fi zi de         ţesc să spunem că s-a făcut                                                                          * cel de-al patrulea pavi­                                               duri, o maternitate pentru scroa­
                                          studiu. In acest scop au fost a-         un început bun. Planul a fost                                Aici, totul se face gîndit.           lion de mostre, fabrica „Sebe­           In prezent valoarea fondului      fe, un saivan, un coteţ pentru
   Această situaţie a fost analiza­       nunţaţl din vreme cursanţii, s-a         îndeplinit ritmic, în toate sec­                          Pină şi temperatura şi umidi­            şul“ a prezentat 51 de modele,        indivizibil se ridică la aproape     păsări, magazii şl alte construc­
tă în cadrul unei adunări gene­           pregătit propagandistul. Pe ba­          ţiile, din prima zi a anului. In                          tatea aerului trebuie să cu­                                                   1.400.000 lei. Aceasta înseamnă
rale a organizaţiei de bază din           za planului întocmit, trebuia să         secţia depănat, prima în ordi­                            prindă anumite valori constan­           din care 26 articole de bumbac                                             ţii.
Schimbul C. Comuniştii au com­            se predea lecţia IlI-a. Din cele         nea fluxului tehnologic, munci­                           te. Altfel, firul argintiu livrat        pentru co'Hi, femei şi bărbaţi        o creştere a valorii fondului de        Realizările pe care le-am ob­
bătut cu tărie tendinţa unor to­          relatate, de către secretarul or­        toarele Maria Cărăşel şt Paras-                           ăe „Sâvineşti“ refuză să dea                                                   bază cu aproape 50.000 lei la
varăşi ca loan Lazăr, Vasiu Tra­          ganizaţiei de bază din această           chiva Olteanu depun mult su­                              forma mult apreciată a ciora­            şi 10 modele noi ăe ciorapi. O        suta de hectare faţă de amd          ţinut pină acum ne dovedesc ce
ían şl Ion Băloiu, care au căutat         întreprindere, se părea c» au fost       flet şi interes în munca lor.                             pilor de relon.                          parte din aceste articole au şi       trecut. De asemenea, valoarea        mare Importanţă are dezvolta­
să motiveze înfcr-un fel sau altul        luate toate măsurile necesare                                                                                                               intrat in producţia de serie a        avuţiei obşteşti a sporit pină a-
heparticIpaTea lor la Invăţă-             pentru mobilizarea oamenilor,               In secţia circulare, privirile                            Buna organizare a muncii şi           fabricii.                             cum la aproape 2.200.000 lei.        rea avutului obştesc pentru În­
mînt. Fiind aspru criticaţi, to^          pentru buna desfăşurare a                ne sînt atrase de graficul de                             supravegherea atentă a maşi­                                                                                        tărirea gospodăriei colective. Ţi-
varăşil respectivi şi-au recunos­         cursului.                                producţie afişat la fiecare grup                          nilor sînt hotăritoare în cîş-              La plecare am trecut şi pe            Iată factorii principali care au
cut greşeala. De atunci, cercul de                                                 ăe maşini. In dreptul munci­                              tigarea titlului de fruntaş In           la serviciul planificare. Aci se                                           nînd seama de acest lucru, în
economie concretă desfăşoară o               Cum s-au desfăşurat însă lu­          toarei cu numele Silvia Bu-                               producţie. Petru Sălişteanu,                                                   contribuit la dezvoltarea fondu­     viitor vom acorda o atenţie tot
activitate bună şl a recuperat o          crurile ? La orele 15 au fost pre­       lacu c itim : „140 perechi cio­                           Cornel Mora* şi Macarie Ciucă            găseşte exprimat in cîteva ci­        lui de bază şi a avuţiei obşteşti     mai mare sporirii fondului de
lecţie restantă.                          zenţi la curs doar 4 tovarăşi.           rapi peste plan", iar in dreptul                          au dat peste plan, în primele            fre efortul întregului co’ectfv.      In primul rînd. bazaţi pe faptul     bază şl dezvoltării ramurilor de
                                          S-a aşteptat apoi venirea alto­          numelui Ana Bojan, la rubri­                              7 zile ale anului, 180 perechi           Planul prodv,cţief globale tn         că la noi exista o bună tradiţie     producţie care ne asigură obţi­
   Mal sînt unii cursanţi şl la cele­     ra. Greu au fost găsiţi 14 dintre        ca realizat, stă scris „530 pe­                           ciorapi ăe relon.                        primele 7 zile ale anului a fost                                           nerea de venituri băneşti mari
lalte cercuri, ca? loan Zamfira,          ei. Ceilalţi au fost lipsă. La ore­      rechi ciorapi produşi, faţă de                                                                     îndeplinit in proporţie de 100 12     şl condiţii prielnice pentru dez­     şl permanente.
Ion Mării», Gheorghe Crăciun,             le 15,25 a început predarea lec­         350 planificaţi",                                            0 parte din clădirea fabri-                                                 voltarea creşterii animalelor,
                                          ţiei. Propagandistul a citit rar                                                                      ^ cil este rezervată secţiei,         la sută. far indicii de calitate                                                               ION NICHIFOTt
      cu ului                             titlul lecţiei. Cursanţii l-au no­          Exemplele pot fi continuate                                                                     au fost respectaţi întocmai, in                                                          preşedintele G.A.C. din
                                          tat. Celor care n-au avut caiet                                                                    de tricotaje şi confecţii. E plă­        această perioadă ah fost date                                                         Sarmisegetuza raionul Haţeg
         Din                              de conspecte — aceştia au fost           cu alte nume c a : Lucreţia                               cut să afli că şi în această             peste pian 300 perechi ciorapi
                                          majoritatea — 11 s-a dat de că­                                                                    secţie preocuparea fiecărei              de re’on 700 perechi ciorapi de
   Sini un cintctr semiautomat cu for{fi  tre propagandist cîte o foaie de         Căian şi Victoria Borca, ce sînt                          muncitoare este îndeplinirea
rde 50 kilograme. Am fost construit       hlrtle. Propagandistul a citit a-                                                                  ritmică a planului şi fabricarea         humhnc şi 200 bucăţi tricotaje
Ia Sibiu în anul 1961. Cind am aurit      pol restul lecţiei. S-a ascultat,                                                                                                           ăi fc-i‘e
că o să lucrez la oficial P.T.T.R. din
Orăftie, m-am bucurat mult. Ştiam                                                                                                                                                        Frumos început l
că aici o să fiu de mare folos fi că
toată lumea o să sa declare mulţu­                                                                                                                                                                               S. TRUŢA
mită. In scurt timp am ajuns la Orăf­
tie. Dar... De, aici au început neca­     _w_.,¦_m_                                                                                          L a Pui, în g a ră
zurile mele. Trebuia să fiu montat
 intr-un loc bine stabilit de către un                                                                                                                 In sala de aşteptare a gării Pui este frig şi murdă­
specialist. La data de 9 aprilie 1962,                                                                                                              rie, Iar geamurile sînt sparte. Şeful gării, Grigore Dră-
cu adresa nr. 1783 m-am adresat În­                                                                                                                  gănescu foloseşte pe femeia de serviciu Sînziana Brad.
 treprinderii „Balanţa“ din Sibiu cu ru­                                                                                                             ca „fată-n casă“.
 gămintea să trimită un specialist care
 i.c mă monteze. întreprinderea, spre     însemnările
 bucuria mea a promis că o să trimită
 in curtnd specialistul fi că totul o să  trie locală „Horia" din Alba lulia se    întreprinderii de industrie locală „1. C.                                                                                                        Invăfămînful agrozootehnic
 fie bine. Am afteptat mult, dar..,       ocupă cu montarea cintarelor, în ziua    Frimu“ Orăftie. La data de 10 august
                                          de 12 mai 1962 cm făcut o adresă         m-am adresat fi acestei întreprinderi                                                                                                   La cercu l legum icol
                                          înregistrată cu nr. 1995 prin care       fi după aproape o lună de zile a tri­                                                                                                          lec|ii atractiva
                                          rugam să trimită un specialist care      mis specialistul care m-a instalat pe
                                          să mă monteze. Am afteptat pină in       o masă la intrarea in magazia de                                                                                                          Din cercul legu­      cepu să explice, pe    să ştim şi să înţe­
                                          ziua de 6 iunie 1962 însă nu am          colete, acdlo unde voi rămîne definitiv                                                                                                 micol de la gospo­      înţelesul colecti­     legem totul cit mod
                                          primit nici un fel de răspuns. Inten­    intrucît după montare, nu mai are                                                                                                                               vistelor, importan­    bine. Şi au drep­
                                          ţionam să trimit o altă adresă insă      voie să mă mifte nimeni din loc. Oînd                                                                                                   dăria agricolă co­                             tate.
                                          ce mi-ant zis: „Să mai aftept puţin      să. răsuflu fi eu ufurat, am auzit că                                                                                                   lectivă din Pricaz      ţa irigării, de ce
                                          că cine ftie, poate primesc răspunsul“.  este nevoie să fiu verificat, după cum                                                                                                  fac parte 34 de co­                              Colectivistele din
                                          La S0 iulie 1962 mi-am iefit din răb­    spuneau tovarăfii din cov^ucerea ofi­                                                                                                   lectiviste. Ileana      legumele au nevoie     cercul legumicol
                                          dări fi ar,t trimis o altă adresă in     ciului P.T.T.R. Orăftie, ue către un                                                                                                                            de mai multă apă
                                          care ceream să mi se răspundă dacă       tovarăf de la laboratorul de metrolo­
                                          vine sau nit specialistul ca să mă mon­  gie din Alba lulia. Am afteptat pină
                                          teze. In sfîrfit la 8 august conduce­    in ziua de 16 noiembrie 1962, cînd am
                                          rea 1.1.L. „Horea“ mi-a comunicat        făcut o altă adresă la Alba lulia, ca
                                          că... nu poate trimite pe nimeni inlru-  să trimită specialistul. După trei zile,
                                          ctt oamenii sînt ocupaţi pină peste      un tovarăf din conducerea. întreprin­

IAfiind că întreprinderea de indus­ cap fi m-a îndrumat să mă adresez derii „Horea" mi-a comunicat că a                                                                                                                    Verijau, A n u ţa ca alte plante, de manifestă un viu
                                                                                                    intervenit la laboratorul de metrologie                                                                                P o p a , Marioara ce canalul princi­ interes faţă de lec­

              In «tare de ebrietate, tractoristul Viorel Răbdat de                 fi că a doua zi va trimite un om să                                                                                                      Oprean, Maria Ghi- pal trebuie să fie         ţii. Ele pun între­
            la G.A.S. Orăslie a Intrat cu tractorul Intr-nn copac,                 ma verifice, dar n-a venit nici pina                                                                                                    şoiu, Doina Costea mai sus, iar cana­
            «cotind din uz motorul noii-nouţ.                                      astăzi. Am aflat că feful laboratoru­                                                                                                   — slnt cîteva din lele secundare mai           bări şi poartă dis-
                                                                                   lui metrologic din Alba lulia este om                                                                                                   cursante. Toate în­ jos, etc.                  cuţii vii pe margi­
                                                                                                                                                                                                                                                                          nea fiecărei lecţii.
                                                                                   de treabă fi l-am rugat frumos să                                                                                                       să frecventează cu Colectivistele as­ Aceasta o fac din

                                                                                   trimită pe cineva că-mi este tare ru­                                                                                                   regularitate cercul. cultau cu atenţie şi dorinţa fierbinte de
                                                                                   şine să stau afa degeaba. Specialis­                                                                                                      Inginera Maria tşi notau tot ceea. .a cu,noaste tainele

                                                                                   tul a venit intr-adevăr la Orăftie, dar                                                                                                 Dogaru, conducă­ ce era esenţial. ştiinţei agrotehnice

Bine, Viorel Răbdat,                      Deci, ml-am „pus problema'7:             nu ftiu de ce s-a supărat că pe la                        Bate vîntu-n frunză rară                 Că femeia-ngrljltoare                toarea cercului,        Adeseori ele pu­       şi a smulge pdmin-
Inima cum te-a răbdat                                                              mine n-a mai vrut să mai treacă. Nu                       Parc-al fi la Pui în gară                Are trebl „superioare“ ;             pregăteşte şi ex­       neau întrebări. Am     tului rod bogat.
Să bagi tractoru-n copac                                                     ce-i  mai lungesc vorba. Cert este că fi                        Unde-1 gerul ca afară;                                                        pune lecţiile In        întrebat cîteva co­
Şi astfel să-! vii de hac?                Dacă trec eu printre el ?                acum stau cu furtíbunle desfăcute fi                      Geamuri lipsă, vremea-i dură,            De servld capul n-o doare            mod atractiv. Fo­       lectiviste de ce pun      :Anul trecut gră­
— Eram , afumat“, şi apoi                 Şl cu capu ntre urechi                   cu geamul spart de rid toţi care mă                       Vlntul bate prin spărtură                                                     losind d i f e r i t e  atitea întrebări. Ele  dina a adus un ve­
Am văzut dintr-unui doi |                 Am trecut pe roţi perechi                vad. Sper totufi că in acest an voi fi                    Şeful gării nu se-ndură                  — Ce să mătur, la mal lasă I         scheme şt grafice,      au răspuns că fac      nit gospodăriei de
                                                                                   reparat fi imi voi aduce fi eu contribu­                                                           Plata-i merge, nici nu-1 pasă        ea face ca fiecare      aceasta deoarece       182.184 lei, cu
                                          Tractor nou la... flerul vechi.          ţia necesară la bunul mers al trebu­                      Şi nu la nici o măsură.                  Că-i la şeful... fată-n casă.        lecţie să fie inte­     vor să ştie, să în­    23.884 lei. mai mult
                                                                                   rilor oficiului P.T.T.R. Orăftie.                                                                  Nu zic vorbă de ocară                resantă.                ţeleagă mai bine       decît prevedea pla­
                                                                                                                                             El, ce-1 drept, are căldură.             Dacă-i spun să iasă-afară                                    cînd şi cum tre­       nul. In acest an
                                                                                                          Cu respect                                                                  Şl să măture prin gară.                Am asistat ăe         buie să facă o lu­     colectiviştii şi-au
                                                                                          clnfarul semiautomat Orăştie                       De-ar crăpa pietrele toate               Şefului găsesc cu cale               curind la una din       crare sau alta, de     propus să obţină
                                                                                                                                             Soba-n sală fum nu scoate:               Să-l spun glnduri...personale        lecţii. Inginera se     ce trebuie să facă     rezultate şi mai
                                                                                                          Pentru conformitate                De unde nu-1 foc... nu poate.            — Ia măsuri, altfel e jale I         adresă cursantelor      aşa şi nu altfel.      frumoase. Invăţîvd
                                                                                                                                                                                                                           ca ăe obicei: As-       Inginera. — ne-nu      cu stăruinţă, stă-
                                                                                                               V. ALBU                       Măturatul se amină                                       O M A N FILIMON      tăzi vom vorbi des­     spus ele — n-o să      pînlnă şi apliclnd
                                                                                                                                             Şapte zlle-n săptămînă.                                                       pre amenajarea          poată să stea cu       cu pricepere regu­
                                                                                     NOTA REDACŢIEI                                                                                                                        tarlalelor pentru       noi tot timpul la      lile agrotehnice de
                                                                                     Cele relatate în rîndurile de faţă                      GIn’să la mătura-fl mfnăfi                                                    irigare. Făcu o         grădină şi să ne       cultivare a legume­
                                                                                   au fost extrase dintr-o scrisoare adre­                                                                                                 schemă ne tablă pe                             lor şi zarzavaturi­
                                                                                   sată ziarului nostru de către oficiul                                                                                                   care indică sursa       îndrume cum să
                                                                                   P.T.T.R. Orăştie. Credem că este tim­                                                                                                   ăe apă pentru iri­                             lor nu voate fi nici
                                                                                   pul să fie luate măsurile necesare pen­                                                                                                 gat, canalul princi­    lucrăm.. Ea are şi
                                                                                   tru punerea în funcţiune a cîntarului                                                                                                   pal şi canalele se­                            o îndoială că rezul­
                                                                                   respectiv. Nu este admis ca Un aseme­                                                                                                   cundare. Apoi în­       alte treburi. De
                                                                                   nea obiect deosebit de util să şadă                                                                                                                                                    tatele vor fi aşa
                                                                                   nefolosit din anul 1961, adică de cînd                                                                                                                          aceea, acum vrem
                                                                                   a fost cumpărat cu suma de 7.000 lei,                                                                                                                                                  cum şi le doresc.
                                                                                   [din cauza unei .totale neglijenţei
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43