Page 39 - 1963-01
P. 39
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r . ,5 0 4
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Ariern Mikoiandespre viitoarele
avioane „semicosmicetí
*rmm>/—*/—»r-*r~>r—*/—»
O am enii muncii din R. D. G erm ană „Un adevărat impuls I D e c la r a f ia P a r t id u l u i L MOSCOVA 12 (Agerpres). După părerea lui Artem Mikoian,
L Intr-un interviu apărut în revista cînd vor fi create avioane super
întâmpină eu însufleţire în cucerirea libertăţii C om u n ist d in S.U.A. [ „Aviaţia i cosmonautica“ pe ia- sonice de acest fel, reprezentările
( nuarie a.c„ cunoscutul constructor
deschiderea Congresului P. S. U. G. naţionale“ NEW YORK 12 (Agerpres). viabilitatea şi justeţea tezelor cu L de avioane sovietic, Artcm Miko omului despre durata călătoriilor
Partidul Comunist din Statele Unite prinse în Declaraţia de la Moscova la ian, declară că nu este departe aeriene se vor schimba în mod ra
BERLIN 12. — Trimisul special Agerpres, Şt. Deja, transmite s — Leonel Brizóla despre a dat publicităţii o declaraţie în care a reprezentanţilor celor 81 de parti L timpul cină viteza avioanelor va de- dical.
La 15 ianuarie se deschide la Berlin cel de-al Vl-lea Congres al sînt analizate învăţămintele recentei de muncitoreşti şi comuniste din a- i păfi de fase ori viteza sunetului.
P.S.U.G. Capitala R. D. Germane, oraşele şi satele au îmbrăcat de pe acum însemnătatea crize din regiunea Mării Caraibilor riul 1960, precum şi a tezei Con L El subliniază că construirea unui Se vor bucura de o largă răs-
haina de sărbătoare, steaguri de stat ale R. D. Germane, roşii, precum şl şi sînt expuse vederile comuniştilor gresului al XXII-lea al Partidului Co ţ asemenea avion supersonic este po-
cele ale ţărilor prietene se află pe frontispiciul clădirilor, panouri înfă* revoluţiei cubane — americani asupra problemelor păcii munist al Uniunii Sovietice cu privi t sibilă în ciuda unor probleme ex pindire, subliniază constructorul,
tişind realizări ale R.D.G. pot fi fntilnite Ia fiece pas. şt coexistenţei paşnice. re la posibilitatea de a se exclude avioane supersonice capabile să
In preajma congresului din întreaga ţară sosesc tot mal multe Cereri RIO DE JANEIRO 12 (Agerpres). Ca şi Întreaga omenire, se spune războiul din viata societăţii chiar şi trem de complexe.
ale oamenilor muncii de a fl primiţi candidaţi de partid. Se lărgeşte în» Săptăminalul brazilian „Semanario“ in declaraţie, poporul american a in condiţiile existentei capitalismu Artem Mikoian consideră că un transporte încărcături în orice punct
trecerea plină de avlnt care se desfăşoară în cinstea congresului. Planul a publicat sub semnătura lui Leonel respirat cu profundă uşurare in legă lui şi a imperialismului într-o parte de pe globul pămintesc fi să se
de extracţie a cărbunelui în minele de suprafaţă a fost depăşit în anul Brizóla, guvernatorul stalului brazilian tură cu faptul că în cursul recentei a lumii. asemenea avion trebuie să aibă înapoieze fără escală la locul de
1062 cu 20.000 de tone, cu toate că gerurile au creat mal greutăţi. în mod Rio Grande do Sul, un articol intitu crize din regiunea Mării Caraibilor citeva trepte. Pe ultima treaptă,
deosebit s-au evidenţiat minerii din regiunile Cottbus, Leipzig, Hallc. La lat „însemnătatea revoluţiei cubane“. războiul nuclear a fost preintîmpi- In declaraţie sînt condamnat! cu1 L avionul va avea aripi care îfi vor decolare. Poate că vor fi create,
combinatul siderurgic Ehw din Thale, planul anual a fost îndeplinit Ia „Revolufia cubaiiă, se spune in arti nat, iar invazia în Cuba, care ar fi hotărîre politicienii ultrareactionari L putea schimba forma fi mărimea de pildă, avioane supersonice, de
20 decembrie, iar la oţelăria din Hennigsdorl, la 19 decembrie. col, s-a dovedit a fi un adevărat putut să provoace un asemenea răz din Statele Unite care desprind con L în cursul zborului.
Oamenii muncii din R. D. Germană întimp’nă imnortantnl eveniment impuls tn cucerirea libertăţii naţio boi, a fost zădărnicită. cluzia că criza ar fi confirmat juste t Aceasta este necesar pentru ca stinate scopurilor de cercetare, cu
— Congresul partidului clasei muncitoare, cu noi realizări in lupta pen nale*. Brizóla întreabă in articolul său: Catastrofa a fost preintimpinată da ţea şî eficacitatea politicii „de pe l aparatul de zbor să poată parcurge rază de acţiune de cîteva sute de
tru victoria socialismului. „De ce America Latină devine din ce torită politicii de pace şi de coexis poziţii de forţă“, promovată de impe mii de kilometri, adică cîteva în
in ce mai săracă? Care este cauza tenţă paşnică pe care au promovat-o rialismul american, şl este cuprins C distanţe mari fi pentru prelungirea conjururi ale globului pămintesc.
tragediei Americii Latine? Dece Ame şi continuă să o promoveze cu fer ur avertisment serios cu privire Ia
rica Latină este înapoiată?“ Răspun- mitate şi elasticitate Uniunea Sovie j,î rî~<->iu] pe care asemenea „conclu i duratei zborului, precum fi pentru Avioanele „semicosmice*, arată
zînd la aceste întrebări Brizóla con tică, ţările socialiste, datorită acţiu zii“ îl implică pentru cauza păcii şi * reducerea vitezei la aterizare.
tinuă: „Bogăţiile noastre sînt jefuite nilor statelor neangajate şi ale for a coexistenţei paşnice. p In acelafi timp pentru aceste Artem Mikoian, vor folosi drept
fi exportate în afara ţării, produsele ţelor care luptă pentru pace în ţă ^ avioane „semicosmice* nu vor fi combustibil anumite compoziţii din
fi roadele muncii noastre sînt mereu rile capitaliste. In declaraţie se acordă un loc ^ necesare piste speciale de aterizare care va face parte oxigenul acumu
transportate in ţările care ne contro considerabil criticării aspre a vederi r fi decolare. Pentru aceasta vor pu- lat din atmosferă.
lează economia. CondifiUe de viată Rezolvarea paşnică a crizei din re lor antileniniste ale conducerii Parti t tea fi folosite aerodromuri obif-
ale popoarelor noastre se înrăutăţesc giunea Mării Caraibilor, se subliniază dului Muncii din Albania şi ale ce L tiuite. Avia(h supersonică va fi, după
zi de zi". tn declaraţie, a demonstrat din nou lor care o sprijină, asupra păcii şi părerea constructorului, sigura, ief
coexistentei paşnice. ^rf-J WJuJ I ' ¦, * tină fi simplă ca fi cea contem
Referindu-se la importanta revolu porană.
ţiei cubane Brizóla scrie: „Un nou e- In declaraţie se subliniază în în
PE SCURT @ PE SCURT veniment de o mare importantă pentru cheiere necesitatea unităţii tuturor Sifuafîa din ICafarega
întregul continent , a avut loc în viaţa ţărilor socialiste, a unităţii întregii
DJAKARTA. — La 12 Ianuarie An- ţii. Dejunul s-a desfăşurat înlr-o at celor două Americi. Fiecare trebuie mişcări comuniste şi muncitoreşti in CHOMBE A DISPĂRUT DIN că intenţionează să se reîntoarcă Ia
tonin Novotny, preşedintele Republi mosferă cordială. să-fi dea seama de importanţa ace ternaţionale în interesul luptei conti ELISABETHVILLE. TRUPELE Kohvezi, centru minier important in
cii Socialiste Cehoslovace, şi per stui eveniment fi să tragă învăţăminte nue pentru pace şi socialism, imgo-1 ICatanga, aflat încă sub controlul se-
soanele care 11 însoţesc au sosit la WASHINGTON. — La 11 ianuarie din el‘\ triva politicii agresive a imperialis O.N.U. CONTINUĂ cesionişlilor.
Djakarta Intr-o vizită oficială. Oaspe W. Foster, directorul Agenţiei pentru mului. SA ÎNAINTEZE
ţii din Cehoslovacia au fost intim- dezarmare şt control asupra arma Să înceteze „vînătoarea de vrăjitoarei“ Deşi din ştirile transmise în dimi
pinaţl pe aeroport de preşedintele mentelor, a oferit un dejun In cin ELISABETHVILLE 12 (Agerpres). neaţa zilei de 12 Ianuarie reieşea că
Indoneziei, Sukarno, şi de membrii stea lui V. V. Kuzneţov, prim-locţll- — Glasul opiniei publice americane — Profitind de îngăduinţa autorităţi detaşamentele jandarmeriei kaian-
guvernului indonezian. tor al ministrului afacerilor externe lor O.N.U., Chorrbe, care se angaja gheze se destramă, agenţia Reuter a-
NEW YORK 12 (Agerpres). cu hotărîre Congresului să desfiin se „să colaboreze“ cu forţele O.N.U. nunţa după-amiază că in drumul spre
NEW YORK. — Secretarul general al u.r.s.s. In S.U.A. se intensifică campania ţeze comisia pentru cercetarea acti şi guvernul central congolez în vede centrul minier Kohvezi mai sînt încă
al O.N.U., U Thant, a oferit un de- pentru desfiinţarea faimoasei Comisii vităţilor antiamericane. Ziarul decla rea reglementării situaţiei din Ka concentrate forţe katangheze, gata să
dejun în cinstea lui N. T. Fedorenko, La dejun din partea sovietică a a Camerei reprezentanţilor pentru ră că prin acţiunile ei inchizitoriale tanga, în dimineaţa zilei de 12 ia se opună în cazul în care forţele
participat, de asemenea, A. F. Do- nuarie a dispărut pe neaşteptate din O.N.U. ar încerca să ocupe oraşul
reprezentant permanent al U.R.S.S. brîntn, ambasadorul U.R.S.S. în Elisabethville. Ştirile ulterioare au
la O.N.U. La dejun au luat parte S.U.A., iar din partea americană, R. confirmat bănuiala că a plecat Ia prie Agenţiile occidentale de presă a-
Stevenson, reprezentantul permanent' McNamara, ministrul de război. tenul său Roy Weiensky, Ia Ndoia, nuntă că trupele O.N.U. continuă
localitate situată în Rhodesia de
al S.U.A. Ia O.N.U., Dean, reprezen PARIS. — In după-amiaza zilei de nord. înaintarea. Ele au ocupat la 12 ia
tantul permanent al Angliei, Sey- 12 ianuarie s-a deschis Ia Paris se
doux, reprezentantul permanent al siunea Consiliului Naţional al Păcii Aşadar, cu îngăduinţa O.N.U., nuarie, fără a întimpina insă o Îm
Franţei, E. D. Kiseliov, adjunct al din Franţa. Sesiunea, care se va Chombe se deplasează liber oriunde
desfăşura timp de două zile, este doreşte şi desfăşoară, tot liber, o in potrivire serioasă, localitatea Saka-
secretarului general al O.N.U., şi al consacrată problemei dezarmării. tensă activitate scizionistă. Potrivii
agenţiei France Presse, el a anunţat nia, situată la froniiera cu Rhode-
în cadrul unei conferinţe de presă
sia de nord. Alte detaşamente ale
O.N.U. continuă drumul spre Kol-
wezi.
5.U.A. csută să împiedice acsrdarea unui ajutor cercetarea activităţii antiamericane. comisia „a contribuit la răspîndirea
ai Ö.N.U. către Cuba In ultimul timp peste 100 de repre unui sentiment de frică în întreaga
zentanţi a diferite grupări, care luptă ţară“. S-ar putea ca nimeni să nu-şi
NEW YORK 12 (Agerpres). misibilitătii situaţiei care s-a creat. pentru dizolvarea acestei comisii, au poată imagina proporţiile represiuni
După cum anunţă corespondentul Cu toate acestea nici nu s-a început vizitat Washingtonul declarînd con- lor Ia care această comisie supune
agenţiei Associated Press, la sediul înfăptuirea proiectului. gresmanilor că activitatea comisiei
O.N.U. guvernul Statelor Unite a este antidemocratică şi dăunează re p.e oamenii cinstit! din America şi
dat instrucţiuni reprezentantului său La 14 ianuarie se deschide sesiu putaţiei Statelor Unite. nimeni să nu poată aprecia exact
nea Consiliului directorilor fondului daunele pe care le-a suferit societa
la O.N.U., Adlaj Stevenson „să de special al O.N.U. pentru nevoile dez „Gazefte and Daily“, care apare tea americană din cauza activităţii
pună toate eforturile“ pentru a îm voltării economice. La sesiune va fi Ia York (statul Fennsylvania), cere acestei comisii“.
piedica Organizaţia Naţiunilor Unite clin nou abordată problema acordă
să acorde ajutor Republicii Cuba în rii de către Organizaţia Natiunllot In Germania occidentală şi Fr anţa
crearea unei staţiuni agricole expe Unite a unui ajutor Republicii Cuba
rimentale. pentru crearea staţiunii agricole ex Criminalii nazişti sînt puşi în libertate
perimentale. Corespondentul agen
Proiectul creării acestei staţiuni în ţiei Associated Press arată că în BONN 12 (Agerpres). evrei ifa lagăre de concentrare na
Cuba a fost aprobat de Consiliul di cercurile apropiate delegaţie! ameri După cum reiese din relatările ziste, nu a fost recunoscut decît vi
rectorilor Fondului special al O.N.U. cane. se declară pe fată că delegaţia agenţiilor occidentale de presă, in novat de „complicitate" şl condam
pentru nevoile dezvoltării economice S.U.A. „Va depune toate eforturile" Germania occidentală „suflă în mo nat la o pedeapsă blinda.
6pre a obţine abolirea hotărîrii a- mentul de fată un adevărat vînt de
încă în luna mai 1961. Din cauza urii doptate. Acest fapt denotă că Sta clementă fată de -criminalii de răz De la Bonn, agenţia Reuter anunţă
tele Unite caută să determine din boi nazişti“. La Köln au fost elibe că Germania occidentală nu va in
fată de sistemul social, care se con raţi vineri doi foşti locotenenţi din tenta acţiuni judiciare împotriva ce
nou Organizaţia Naţiunilor Unite să unităţile SS-Karl Schulze şi Anton lor doi criminali de război nazişti
solidează în Cuba revoluţionară, de Streitwieser — foşti conducători ai eliberaţi recent din închisorile fran
tncalce propriile ei hotărîri precum lagărului de concentrare de la Maut- ceze în urma unei dispoziţii a gu
legatul Statelor Unite a încercat să KăUSen. Deşi acuzaţiile împotriva ce vernului gaullist — fostul general
$i principiile Cartei O.N.U. lor doi criminali au fost formulate Karl Oberg, care şi-a cîştigat po
împiedice aprobarea proiectului, iar legal de peste şase ani de zile, tri recla de „călău al Parisului“, şi
In rezoluţia O.N.U. cu privire la bunalul din Köln a considerat că... iostul colonel Helmut Knochen. A-
ulterior S.U.A. au început să frîneze nu poate începe procesul, şi a di ceştia s-au înapoiat în Germania
crearea Fondului special pentru ne occidentală.
in fel şi chip traducerea In viaţă a
voile dezvoltării economice, se arată
botărîrii adoptate. In iulie anul tre
între altele că tn Conformitate cu
cut guvernul Republicii Cuba a atras
principiile Cartei O.N.U., ajutorul
atenţia secretarului general al Orga
nizaţiei Naţiunilor Unite asupra inad-
care se acordă de către Fondul spe spus punerea în libertate o celor doi Reprimarea sîngeroasă de către armată a grevei generale a
oamenilor muncii din Chile, care luptă împotriva exploatării mo
Inundafii catastrofale cial, nu trebuie folosit în scopul a- acuzaţi arestaţi preventivi Globke ocrotit de ministrul de Justiţie
mestecului economie sau politic în Pe de altă parte, la Plensburg nopolurilor străine, pentru condiţii de viaţă mai hune.
în Maroc treburile interne ale ţărilor cărora li
se acordă acest ajutor. fostul lt-col. SS Martin Fellenz, acu de la Bonn Patrioţii din Brunei continua lupta
RABAT 12 (Agerpres). — TASS zat de deportarea a peste 40.000 de
transmite:
Amiralul Felt recunoaşte înfrîngerea BERLIN 12 (Agerpres). intentarea unui proces Iui Globke, DJAKARTA 12 (Agerpres). nua lupta împotriva opresorilor stră
Inundaţiile provocate do ploile to grea suferită de forţele diemisto-americane La 9 ianuarie ministrul de Justi căruia îi revine răspunderea morală Tineretul din Kalimantanul de ini. Aproape în fiecare noapte parti
renţiale care continuă să cadă asu ţie de la Bonn a refuzat să primeas pentru asasinarea a 6 milioane de nord (insula Borneo) continuă lupta zanii atacă cazărmile detaşamentelor
pra Marocului, relatează agenţia SAIGON 12 (Agerpres). infrîngeri suferite de forţele die- că delegaţia internaţională de ju evrei. pentru eliberarea patriei de jugul de pedepsire, aruncind in aer depo
France Presse, constituie o adevăra Agenţiile de presă anunţa că la mistp-americane la My Tho. Amira rişti care din împuternicirea recen colonialiştilor englezi. Potrivit re
tă catastrofă naţională. ,11 ianuarie amiralul Foit, coman lul Felt ă încercat să justifice acea tei conferinţe de la Varşovia urma Autorităţile vest-germane au inter latărilor sosite din Brunei, un mare zitele do muniţii, combustibil, lipesc
dantul suprem a! forţei« militare stă infrîngere invoeînd „unele gre să predea documente care-i demască zis membrilor delegaţiei să convoace număr de tineri palrioţi au părăsit
Peste 2.000 km. pătraţi din terito americane din Zona Pacificului, şi-a şeli care au fost făcute şi care mai pe Globke, secretar de stat al can Ia Bonn o conferinţă de presă cu oraşele ocupate de colonialişti şi afişe în oraşe chemînd populaţia să
riul fertil al ţării şînt acoperiţi cu încheiat vizita în Vietnamul de sud. pot fi făcute“. celarului federal. participarea ziariştilor străini. Profe au plecat în junglă pentru a conti continue lupta pentru eliberarea pa
apă. In regiunea Gharb apele au El a părăsit Saîgonnl, indreptîndu-se sorul Jean Boulier din Franţa şe
distrus plantaţiile de citrice care con spre Bangkok. Adresîndu-se cores După vizita Ia Saigon, amiralul După cum relatează agenţia ADN, ful delegaţiei din care au făcut par triei.
stituie bogăţia ţării. pondenţilor de presă, Ia plecare, a- delegaţia a fost nevoită să predea te jurişti de seamă din Marea Bri
miralul Felt a fost nevoit să recu Felt va întreprinde o călătorie iu toate documentele Ministerului de tani e, Italia şi alte ţări, a caracteri Sprijinim lupta fraţilor noştri
Potrivit datelor preliminare, pa noască deruta care a cuprins nu nu Justiţie. Tot la minister a fost pre zat acţiunile autorităţilor de la Bonn din Brunei şi Sarawak
gubele pricinuite de inundaţii se mai cercurile sud-vietnameze, ci şl mai' multe ţări asiatice printre care dată şi cererea formulată de confe
ridică la peste un miliard de franci. consilierii americani în urma grelei drept neprieteneşti şi cu totul inad
Numărul sinistraţilor depăşeşte 50.000 Tailnnda, Taîwan, Japonia, Coreea rinţa de la Varşovia cu privire la misibile.
persoane. Circulaţia pe şoseaua Ra-
bat-Tanger este Întreruptă, tar si de sud, unde va inspecta bazele şi Şedinţa Consiliului reprezentanţilor —- Declarata guvernatorului Iriarsului de vest —
nistraţii au fost nevoiţi să se refu permanenţi N.A.T.O.
gieze în localităţile Tazi şi Moghrane, instalaţiile militare americane. DJAKARTA 12 (Agerpres). în două părţi ca urmare a împărţirii
situate pe o înălţime. La 11 ianuarie guvernatorul Iria- arbitrare între colonialiştii britanici
nului de vest a dat publicităţii o si olandezi. Sintem insă alături de
In legătură cu aceste calamităţi, Perspective sumbre pentru economia PARIS 12 (Agerpres). curSul lui Ball s-a referit la planurile declaraţie in care arată că populaţia fraţii noştri care continuă să fie
regele Hassan al II-lea al Marocului In cadrul şedinţei Consiliului re americane de creare a unei „forte din Irianul de vest sprijină lupta subjugaţi, maltrataţi şi lipsiţi de cele
a adresat un mesaj radiodifuzat în Portugaliei în anul 1963 nucleare în cadrul N.A.T.O.“, certnd populaţiei din protectoratul Brunei. mai elementare drepturi de către
care cheamă populaţia din Maroc să prezentanţilor permanenţi N.A.T.O., în acest sens „înţelegerea şi cola ,»Sprijinim lupta pentru indepen colonialiştii englezi. Ne exprimăm
contribuie Ia salvarea sinistraţilor şi borarea“ aliaţilor occidentali. In ace denţă a fraţilor noştri din Brunei
să Ie acorde ajutor. care a început la 11 ianuarie in ca laşi timp însă Ball a reluat cererile şi Sarawak, a declarat guvernatorul deplina încredere in victoria finală
mai vechi ale Washingtonului de Irianului de vest, de care ne şimtim
Forţele republicane LONDRA 12 (Agerpres). Referindu-se la dificultăţile econo pitala Franţei, a luat cuvintul sub sporire a forţelor convenţionale ale legaţi prin comunitatea originii, cul a forţelor revoluţionare din terito
Sub titlul „Portugalia în faţa unui puterilor vest-europene membre ale turii şi dezvoltării istorice. In pre
yemenite controlează nou an de austeritate“, cotidianul mice externe ale Portugaliei, ziarul secretarul de stat al S.U.A., George pactului Atlanticului. Agenţia U.P.I. zent insula Borneo este divizată riile aflate în nordul insulei Borneo
londonez „Times“ publică un articol subliniază că în domeniul balanţei Băii, care a sosit la Paris în misiune precizează în legătură cu aceasta
toate regiunile de frontieră al corespondentului său la Lisabona de plăti ţara a înregistrat în pri speciala, după cum scriu agenţiile că Bal] â atras atenţia asupra fap care luptă pentru dobindirea inde
tn care analizează perspectivele eco- mele nouă luni ale anului 1962 un tului că partenerii occidentali ai
ale ţarii S.U.A. nu au furnizat pînă acum în pendenţei“.
nomlei Portugaliei pe anul 1963. După regiunea Europei centrale decît 25
SANAA 12 (Agerpres). ce subliniază că în anul trecut răz deficit de 5.132.010.000 escudes, da- americană, pentru „a explica cît mai din ceie 30 de divizii prevăzute în
Postul de radio Cairo anunţă că boiul din Angola a costat Portu planurile pactului.
între preşedintele R. A. Yemen, As torit« creşterii importurilor fată de I convingător aliaţilor S.U.A,“ acordul
Sallal, şi comandantul şef al trupelor Aceeaşi agenţie relatează că dis
R.A.U. din Yemen, generalul Kadi, exporturi. anglo-americân din Bahamas. Dis- cursul subsecretarului de stat ame O infríngese categorica
a avut loc o nouă întrevedere în rican nu a întrunit şi aprobarea de a reacţianii din Brazilia
cursul căreia a fost examinată situa galia 57.500.000 lire sterline, ziarul legatului francez, mai ales în pro
ţia de la frontierele tării. Potrivit a- blema „forţei nucleare multinaţio
celuiaşi post de radio, în prezent si arată că bugetul anului 1963 prevede Cheltuieliîe militare ale membrilor N.A.T.O. nale N.A.T.O.“.
tuaţia militară la frontiere este „pe o nouă creştere a cheltuielilor mi
deplin satisfăcătoare“, forţele repu Delegaţii participanţi Ia şedinţă, re BRASILIA 12 (Agerpres). ţionare din Brazilia s-au opus in
blicane controllnd toate regiunile de litare care vor însuma 62.400.000 au sporit de peste 4 ori latează U.P.I., au subliniat că decla Rezultatele referendumului care a 1C61 venirii Ia putere a lui Goale, t,
frontieră şi fiind capabile să dea o lire sterline. „O privire retrospec raţia Iui George Ball „nu a cuprins avut Ioc ia 6 ianuarie în Brazilia in succesorul lega! al iui Quadros care
ripostă serioasă oricărei forţe de in nimic nou“ şi că ea a constat doar problema restabilirii regimului pre îşi prezentase demisia, iu cele din
vazie. tivă, scrie ziarul arată că anul 1962 LONDRA 12 (Agerpres). bloc. Cota principală în cheltuielile din explicarea acordurilor din Ba zidenţial arată că preşedintele Gou- urmă, ele au acceptat numirea .iui
Pe de altă parte, postul de radio a fost un an greu pentru omul de lart a obţinut un sprijin important Gouiart condlţionînd-o de modifica
Sanaa relatează că un grup de mili pe stradă din Portugalia, Impozitele In Cei 13 ani de existentă a militare ale NA.T.O. a revenit tot- hamas. Discuţiile în cadrul sesiunii in sinul colegiului electoral. Tribu rea constituţiei şi instituirea unui
tari ai Arabiel Saudite s-au refu suplimentare, necesitate de războiul nalul suprem electoral al Braziliei a regim parlamentar care să pe; *ă
gia! tn Yemen alăt"rindu-se forţelor din Angola, au înrăutăţit şi situaţia N.A.T.O. cheltuielile militare ale ţâri 'deauna Statelor Unite care in anul Consiliului permanent continuă, anunţai că numărul buletinelor de restrîngerea împuternicirilor pre
republicane. micilor comercianţi“. vot favorabile restabilirii regimului şedintelui. Parlamentul care se aila
lor membre ale acestui bloc agresiv 1962 au cheltuit în scopuri milita fiind programată pentru vineri o in prezidenţial, numărate pînă în pre atunci sub controlul forţelor reac
zent, depăşeşte nouă milioane. Dai ţionare a şi adoptat in mod provizo
au sporit de peste patru ori. Dacă re 54.452 milioane de dolari. tervenţie a reprezentantului perma fiind că numărul total al participan riu un asemenea regim. Restabilirea
prin votul matorităţii covîrşiîoare a
Subliniind continua scădere a ni în anul 1949, anul creării acestui Atrage atentia faptul că în ultimii nent britanic, Evelyn .Sbuckburgh. ţilor la referendum este de circa 17 populaţiei braziliene a regimului pre
velului de trai al populaţiei, „Ti zidenţial con tihne astfel o înfrîr -a
mes“ relevă că aceasta s-a datorai bloc agresiv, cheltuielile militare co ani cheltuielile militare ale Germa milioane, rezultă că victoria preşedin răsunătoare a forie’or reacţionare d '.
ţară.
mune ale ţărilor însuma 18.777 mi niei occidentale au crescut mai re telui Gouiari este absolut sigură.
creşterii continue a preţurilor caia lioane de dolari, în anul 1962 aceste pede decît cheltuielile partenerilor ei După cum se ştie, forţele reac
cheltuieli au .atins cifra uriaşă de din N.A.T.O. Astfel, dacă în anul
a lăsat mult în urmă neînsemnatele 73.152 milioane ; de dolari. 1958 Germania occidentală a alocat
pentru cheltuielile militare 6.853 mi
sporuri de salarii. „O puternică strîn- Aceste date sînt furnizate de bule lioane de mărci, în anul 1962 chel
gere a curelei va fi necesară şi în tinul de informaţii „N A.T.O.-I.etter", tuielile militare ale R.P.G. au însu
19Ş3“, scrie „Times“. . t organul propagandistic al acestui mat 16.378 milioane mărcL
î , . , I ,A. 1'
Redacţia şi administraţia ziarului :str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai* ~ iDeva.