Page 41 - 1963-01
P. 41
PAG. 2 Nr. 2505
In atenţia colectiviştilor — Califafea minereului—preocupare
dezvoltarea sectorului zootelinle permanentă a brigăzii noastre
Calitatea minereului extras a sarcinilor noastre de plan pre
oonstltult întotdeuna şl va con cum şl În privinţa calităţii, ne
In adunarea generală ţinută ne şi peste 1.000 de păsări. Din nel baze furajere care să asigu stitui şi pe viitor o preocupare am propus să ne organizăm şi
recent, colectiviştii din Clinic, totalul veniturilor de peste re hrănirea corespunzătoare a e- principală a brigăzii noastre. mal bine munca, să ne străduim
Pentru a da un minereu de cali şl mal mult In executarea unor
raionul Sebeş, au discutat despre 1.520.000 lei cît şi-au propus să fectivului de animale în conti tate cit mai bună este necesar lucrări corespunzătoare.
posibilităţile ce le au pentru con- realizeze pe gospodărie în anul nuă creştere şi condiţii cît mal
tinua întărire economico-organi- 1963, colectiviştii au planificat să bune pentru adăpostire şî îngri
zatorică a gospodăriei. Ei au a- obţină mai bine de 50 la sută din jire. Astfel, în planul de pro ca lucrările de armare, podire şl Cu ocazia dezbaterii cifrelor de
prcciat că planul de producţie, zootehnie. Aceasta prin sporirea ducţie au prevăzut ca pe mai bi rambleere să se execute cit mal plan pe anul In curs, brigada
întocmit de un larg colectiv din producţiei de lapte, carne, ouă ne de 170 ha. să însămînţeze cul corect posibil, Iar selecţionarea noastră şi-a luat angajamentul
sterilului să se facă cu cea mal să extragă şî să dea peste plan
vinciul lor, este mobilizator şl re şi alte produse animaliere. Nu- turi furajere din care 30 ha. cu
porumb siloz, 30 ha. cu sfeclă fu mare grijă. Ţinind cont de toate numai minereu de calitate, cu un
flectă grijă faţă de dezvoltarea
acestea, brigada noastră s-a bogat conţinut de metal. Pentru a
acelor ramuri pentru care exis rajeră, 50 ha. cu trifoi, ovăz,
ne putea respecta angajamentul
tă cele mai bune condiţii. Fără Adunări penfru dezbaterea sfeclă pentru furaj etc. străduit să execute Întotdeauna luat şl chiar să-l depăşim, sln-
a neglija sectorul producţiei ve lucrările conform monografiilor tem hotărlţl şi In acest an, să
getale pentru care s-au stabilit planurilor de producţie De asemenea, vor însămînţa astfel incit la felia inferioară să nu avem nici o absenţă nemoti
sarcini mai mari ca în alţi ani — nu se permită căderea sterilu vată şi să folosim la maximum
aceasta ţlnlndu-se cont do posi în G. A. C. 115 ha. cu trifoi şi lucernă sub lui din rambleu pentru a se a- cele 480 de minute.
bilităţi şi experienţă — atit da plante protectoare. Dacă anul mesteca cu minereul. In ceea ce
rea de seamă cît şi discuţiile mai la laptele de vacă, pe baza trecut au lnsilozat o cantitate de priveşte rambleerea, aceasta s-a Da obţinerea unul minereu de
participanţilor au pus un mare experienţei unor îngrijitori frun. aproape 600 tone, In 1963 ei au făcut cu noile maşini pneuma calitate cit mal bună sîntem aju
accent pe dezvoltarea sectorului taşi ca Simion Uskat, şi Vasile hotărît să mărească şi cantita tice de rambleat care permit e- taţi In fiecare schimb de către
zootehnic. După cum reiese din Gliibescu, care în 1962 au obţi tea de nutreţuri insilozate sta xecutarea unor lucrări de bună personalul tehnic de specialita
planul de producţie, la sfîrşitul nut mari producţii, ei au hotărît bilind pentru aceasta să mai calitate. te (Ingineri, maiştri mineri) ca
acestui an gospodăria colectivă să realizeze 2.900 litri lapte pe construiască încă 3 gropi beto re efectulnd controlul ne dau îrf
cap de vacă furajată. nate. Privind construcţiile, colec In atenţia noastră a stat de acelaşi timp şl Indicaţiile nece
din Clinic, care în 1952 în sec tiviştii din Cîlnlc vor mal ter sare în ceea ce priveşte selecţio
torul zootehnic avea doar 14 bo In scopul obţinerii producţii mina în acest an un grajd care asemenea şl selecţionarea even narea sterilului, precum şl tn
vine, va ajunge Ia un efectiv de lor planificate, colectiviştii au acum este ridicat în roşu şî un tualelor Intercalaţii de steril In- ceea ce priveşte aplicarea
320 bovine, 227 porcine, 1.200 ovi luat măsuri pentru asigurarea u- pătul. tllnlte In abataj. Astfel, In ur celor mal potrivite scheme de
ma puşcării, membrii brigăzii amplasare a găurilor pentru a se
POŞTA LITERARA După cum au subliniat inaî toţi aleg cu grijă sterilul atlt de jos evita 'distrugerea poditurli In
cel care au luat cuvîntul, se va cit şl din vagonet, şl 11 evacuea timpul puşcării.
acorda în continuare o atenţie ză In lucrările ce trebuie ram-
deosebită obţinerii unor produşi bleate. ROMAN PETRUŢ
de rasă şi cu o mare producti
vitate. In acest scop, colectiviştii Pentru ca In acest an sft oB-
Tov. Noja Roman, Balşa (O- munice ceva nou şl deosebit ci au propus să se, aplice pe mai ţlnem rezultate şl mal frumoase miner, ţef de brigadă la F. M.
departe selecţia la ferma de vaci Ini «eea ca priveşte depăşirea u Deva
răştie). Articolul despre „Crea titorului, să-l convingă şi să-l şi ţinerea la zi a registrelor ge
nealogice.
ţia folclorică In anii regimului emoţioneze. Deocamdată nu dis r- ' n r - r i r->"]
Cu prilejul discutării planului
nostru“ pune in lumină clteva puneţi de un timbru propriu, o- de producţie, s-au mai făcut pro Buna organizare a muncii, in- ^
puneri şi cu privire la întocmi
probleme interesante. In gene riginal. rea unui program bine chibzuit ^ demmarea fi priceperea sint ca- ]
de hrănire raţională şi îngrijire
ral acesta este bine scris, dar, Vă sfătuim să luaţi legătu a animalelor,’ pe care colecti [ litâţi proprii tricoterei fruntaşe ] Pe flmpul Iernii In Editura politica
viştii ce muncesc în sectorul zoo
nu aţi reuşit să dezbateţi sub ră cu cercul literar „Ion Slavici“ tehnic să-l respecte cu stricteţe. ( Ileana Stingă din secţia circa- ] au apărut:
toate aspectele creaţia populară din Deva care funcţionează în In cuvîntul lor, colectivişti ca | tare a fabricii „Sebeş“ din Sebef. O activitate cultural - artistică susţinută ÎN 'AJUTORUL1 CELOR OARE
Petru Zaharia, Mihai Molner. în rîndul femeilor URMEAZĂ CURSURILE SERALE
nouă. Un asemenea material pre cadrul clubului muncitoresc al Ilie Ursu, Petru Dragoş şi alţii f In primele trei zile ale anului ^
făeînd propuneri valoroase şi-au
supune un studiu larg, cu in sindicatelor, din şedinţele că luat angajamentul să muncească [ acesta, ea a reufit să-fi îndepli- J
cu hărnicie pentru realizarea sar
vestigaţii In diferite regiuni ale ruia aţi avea de Învăţat multe cinilor prevăzute în plan. ţ nească planul de producţie cu s
ţării. Aţi fi tratat mult mai bine lucruri folositoare pentru acti LEFTER ARCADIE r 1în0n0 l1a....s..ujtXă fi s.yă iî_m7b_u_n.ăy.tiăyţic_a_s y De curînd a avut loc plenara rea secţiei de votare din loca DE PARTID ANUL I
1 Comitetului orăşenesc al fe
problema, dacă v-aţi fi rezu vitatea de creaţie. lng. la G.A.C. Clinic, membru al t că calitatea ciorapilor cu 92 la j meilor din Deva care a anali litate. Femeile din satul Totia ORAŞE ŞI SATE
Consiliului de conducere zat activitatea cultural-artistl-
mat la cieaţia folclorică nouă Tov. Alexandru Ral — Brad. că desfăşurată de către comite au participat la pregătirea pie
tele şi comisiile de femei în pe
din regiunea Hunedoara. Puteţi „Mărturisirea lui Mihai Arma- uită, fală de 87 la sută cit este j rioada de iarnă. Plenara a con sei „Neamurile“ Iar in prezent Volumicl cuprinde lecţiile}
statat că au fost obţinute une
să ne trimiteţi un asemenea ar şu“ denotă reale calităţi de L planificat. le succese In această direcţie. pregătesc piesa „Un laz şl o Din trecutul de luptă al poporu
Astfel, plnă în prezent au fost
ticol sau chiar numai piese fol prozator. Părţi din lucrarea dvs. ( In fotografie : Tov. ileana j poveste cu haz“ care va fl pre lui romtn. Orlnduirea de stat
deschise nouă lectorate de cul
clorice izolate culese de dum sint autentice, pătrunzătoare. Í Stingă fixind un ciorap pe gher- tură generală la care partici zentată In oinstea alegerilor de din ţara noastră. Sistemul eco
deputaţi In sfaturile populare. nomic socialist. Industrializarea
neavoastră sau de către alţi iu Totuşi, în ansamblu, aceasta nu pă 400 femei casnice. Cele 114
bitori ai literaturii populare. este reuşită şi deci nu poate ^ glicful mafinii de tricotat. cercuri de citit duc o activitate Plenara a scos In evidenţă şi socialistă a ţării. Politica P.M.R.
unele deficienţe oare se mani de dezvoltare a agriculturii so
Tov. Morovan LivUt — Călan. vedea lumina tiparului. Defec L Foto : V. ONOIU susţinută in circumscripţiile e- festă în activitatea comitetelor cialiste şi de creştere a produc
şl comisiilor de femei privind ţiei agricole vegetale şi anima-,
„Streiule, pe malul tău“, scri tul principal al lucrării este lectorale comunale şl orăşeneşti, munca cultuiral-artlstiică desfă le. Partidul Muncitoresc Ro-
şurată în perioada de iarnă. De min — partid marxist-lenintst,
să In stil popular este o poezie faptul că nu are conflict, in multe femei participă la reuşita pildă la unele lectorate pentru 1 forţa conducătoare a poporului
unor seri literare, simpozioane In lupta pentru construirea so
In linii mari izbutită. Reţine a- „Mărturisirea lui Mihai Armaşu“
etc. De asemenea peste 2.500
tenţia sinceritatea cu care este nu se intîmplă aproape nimic,
femei au citit cărţi de literatu
scrisă şi frumuseţea imaginilor acţiunea reduclndu-se la poves Pentru ocrotirea sănătăţii ră beletristică şi agrotehnică.
poetice. In schimb celalaltă lu tirea unei intîmplărl voit me — oamenilor — Un sprijin susţinut acordă fe femei şl mal ales la cursurile cialismului. Sistemul mondial
crare, intitulată „Mindrie“ este lodramatice. De aici, monotonia meile de pe raza oraşului Deva
nereuşită, ideea neclară. Uneori celor mal multe pagini, intere pregătirii alegerilor de deputaţi agrozootehnice frecvenţa lasă de socialist.
in sfaturile populare comunale
goana după rimă vă duce şi la sul scăzut cu care le parcurge şi orăşeneşti de subordonare dorit. Un exemplu rău in acest
greşeli de conţinut. In strofa a cititorul. raională. Astfel, 'comisia de fe sens II oferă G.A.C. din Sln-
tandrei.
doua, de pildă, sint greşeli Şi mijloacele stilistice sint pe Unităţile sanitare din re Hunedoara cu o capacitate mei din G.A.C. Rapolt a recru AFRICA AZI
giunea noastră au fost înzes de 700 de paturi.
grave. alocuri destul de sărace („Aveam trate in anul trecut cu noi tat 10 agitatoare pentru punctul Pentru remedierea 'deficien Scurt îndreptar
utilaje medico-sanitare. Ast Pe linie de combatere a e-
Pentru viitor, scrieţi despre să aflu părerea că peste un fel, ele au fost dotate cu încă ptdemiilor, in anul trecut au de agitaţie şi pentru amenaja
10 autosalvări ţie lingă cele fost extinse măsurile profi
ceea ce cunoaşteţi bine, despre timp cind afllnău-ne într-un care au existat anterior. De lactice prin vaccinarea anti- ţelor semnalate plenara a ho polltla-economlc
asemenea, cele două centre poliomielitică a întregii popu- \
oamenii şi laptele care vă În părculeţ...“, „rAşa a trecut vara de recoltare a singelui de la laţii din regiune plnă la 31 tărît printre altele ca membre, îndreptarul ilustrat „’Africa
Hunedoara şi Petroşani au de ani, a fost efectuată vac le Comitetului orăşenesc al fe azi“ este destinat cercurilor
conjoară, despre avîntul cu care aceea minunată", „...femeia m i primit fiecare cite o autore- cinarea mtidifierică, vaccina meilor, să fie repartizate pe co largi de cititori care se intere
coltatoare, iar la centrul rea antitbtanică şi antigripa- misii şi comitete astfel ca să sează de viaţa şi lupta popoare
poporul nostru construieşte so nunată“, „...Minunată femeie“, M.R. F. din Deva a fost repar lă a 90.000 de oameni. Numă Îndrume concret activitatea a- lor africane.
tizată încă o autocaravană rul mediclor în anul 1932 a cestora.
cialismul. Dar pentru a reuşi, ....gol imens“ etc.). pe lingă cele două care au crescut ic1 peste 850, revenind îndreptarul este alcătuit din
existat, in afară de acestea, cite un idic la 750 de locui
alegeţi-vă cu grijă tema, clari- Vă sfătuim să vă aplecaţi ou unităţile sanitare din regiu tori. Pen ru extinderea reţe
nea noastră au mai fost în lei unită. Hor sanitare şi în
ficaţi-vă Ideea poetică şi mesa mai multă atenţie asupra rea zestrate cu aparatură medi zestrării lor cu aparatajul ne
cală de înaltă tehnicitate. cesar, sfaturile populare au
jul pe care vă propuneţi să-1 lităţii contemporane, să scrieţi cheltuit in anul ce a trecut
O mare atenţie a fost acor peşte 125.000.000 lei.
transmiteţi prin poezie. despre problemele majore ale
Vă este necesară şi o lectură epocii noastre. Credem că via MARIA NICULESCU două p ă rţi: prima parte pre
susţinută din poezia romînească ţa şi munca oamenilor care vă corespondentă zintă date generale despre bo
şi universală (mai ales contem înconjoară vă oferă destule su găţiile naturale şt economia
porană) şi o muncă mai stârni biecte interesante. De asemenea, continentului african, despre
toare asupra versului. pentru un ajutor mai substan lunca rodnica la căminul cultural populaţia lui, despre istoria
Tov. Vesa Fiorian, elev — ţial şi mai concret, adresaţi-vă
Deva. „Odă Cubei“ nu este încă cercului literar al Casei de cul La căminul cultural din Poia nea, formaţiile artistice ale că stngeroasă a înrobirii coloniale
na, raionul Sebeş, sc desfăşoară minului cultural prezintă cu regu şi despre lupta de eliberare na
o poezie publicabilă. In forma tură din Brad. o bogată activitate cultural-edu- laritate reuşite spectacole în lo ţională a popoarelor Africii. A
actuală ea nu reuşeşte să co I. MÎNDRU
dată construcţiilor sanitare In anul acesta, pentru o- cativă. In ultimele trei luni aici calitate şi în satele învecinate. doua parte cuprinde o prezen-.
şi înfiinţării de noi unităţi crotirea sănătăţii oamenilor D. ARON
Brigadă ştiinţifică pe teren medico-sanitare. în această muncii, Sfatul popular regio au fost expuse 16 conferinţe pe corespondent tare politică şi economică a ţă-,
diferite teme, două jurnale vor rilor Africii.
Brigada ştiinţifică nr. 2, ce-şi des calnici. Cei circa 120 de partici privinţă putem arăta că in nal a alocat suma de 133.000.000 bite, şase audiţii muzicale, două
anul trecut au fost construi lei. Din această sumă se va
făşoară activitatea în cadrul comi panţi la căminul cultural, dintre care te şi date in folosinţă dispen continua construcţia spitalu călătorii pe hartă, seri literare, A O SE M B A -----
siei pentru răspîndirea cunoştinţelor majoritatea colectivişti, au ascultat sarele medicale din luba, Me- lui de la Hunedoara, in va
şezători, şi alte asemenea mani
ştiinţifice de la Comitetul pentru cu viu Interes răspunsurile date de teş, Feneş, Unciuc şi Cioara. loare de 11.550.000 lei, vor festări care au stîrnit un viu in domni „N" — cinematograful
cultură şl artă al oraşului regional membrii brigăzii, eadre de specia Au mai fost înfiinţate apoi fi înzestrate serviciile de „Patria“: HUNEDOARA: Dacă
teres printre localnici. Dintre a- (V'adio
Deva, s-a deplasat zilele trecute în şapte dispensare de circum cestea mult apreciate au fost
satul Băcla, pentru a da răspuns la litate, la Întrebări c a : „Ce posibi scripţie la sate şi două la ţii. la mine — cinematograful
A.o serie de Întrebări ridicate de lo- lităţi există pentru zborul omului oraşe, iar la Hunedoara şi urgenţă de pe lingă spita conferinţele intitulate „Sputnici, 16 IANUARIE 1963 „Victoria“ ; SIMBRIA : Fru
t' tn Lună la ora actuală ?“, „De ce Sebeş au fost date in folosin lele raionale şi orăşeneşti cu rachete şi nave cosmice“, „Pă- Programul / : 5,40 Melodii moasa americană — cinema
Bln«*ar fi daca... se vede cerul albastru?", „Care sint ţă două maternităţi. Pe lin încă 10 autosalvări noi, se va mîntul şi locul Iui în univers“, tograful „I. Pintilie“; PETRO
Seminţecudlteursiloei şdie dperimc aălvitaarteă ! pentruicauzele apariţiei gripei şl cura tregă spitalul din oraşul Bradcontinua acţiunea de dotare populare romîneşti; 6,07 Cin- ŞANI: Destăinuiri —- cinema
•„.In deplasarea lor, caravanele în buie tratată ?“ şi altele. a luat fiinţă o secţie de copii a unităţilor sanitare cu apa „Cum să ne comportăm“, călăto tece colhoznice; 6,20 Emisiu tograful „Al. Saliia“ ; Moar
treprinderii regionale cinematogra j şi s-au început lucrările de rate Roentgen, electrocardio tea are o faţă — cinemato
fie* ar trece şl pe la Riul Alb din SCHULLERI LIANE ! construire a noului spital din grafe şi alt aparataj de înaltă ria pe hartă cu tema „Prin nea pentru sa te; 6,30 Melodii graful ,,7 Noiembrie“ ; ALBA
raionul Haţeg. Nu de alta, dar ce 3 corespondentă tehnicitate, de muzică uşoară ; 6,45 Salut
tăţenii le aşteaptă cam de mult. schimb la dispoziţia gospodării U.R.S.S. în 1980“, serile literare lULIA: împotriva zeilor —
Producţiile mari de grlu rea lor agricole colective. , Dr. MIRCEA GIURGIU „Maiakovskl — viaţa şi opera“, voios de pionier ; 7,10 Marşuri cinematograful ,,Victoria“ ;
L. AUREL lizate la G.A.C. din Miercurea, sportive ; 7,30 Sfatul medicu Foc In linia a doua — cine
corespondent G.A.C, Leşnlc, G.A.S. Galda pre Indiferent de provenienţa se ţie, mărimea şi greutatea boa „M. Eminescu — marele nos lui : Guturaiul; 7,45 Jocuri matografia „23 August“ :
cum şi producţiile de porumb minţelor (din producţie proprie belor, umiditatea şi altele, nece tru poet“ şl altele. De aseme- populare romîneşti; 8,00 Su SEBEŞ: Lăsarea nopţii — ci
...Localului şcolii din Mlhălenl, co obţinute de către G.A.C. din sau asigurată prin Agrosem),a- sare stabilirii valorii culturale marul presei centrale; 9,00 nematografia „Progresia“ ;
muna Buceş, raionul Brad, 1 s-ar Bucerdea, Guvasada, Glstel, Lă- cestea trebuie curăţate de cor şi a cantităţii de săminţă ce ferite culturi de la unităţile a- Concert de dimineaţă; 10,00 Şefia de gară — cinematogra
acorda mal multă grijă. Aici există puşnic (5.000-6.700 kg. la hectar purile străine şi de boabele seci trebuie calculată pentru a* se a- gricole socialiste din regiune. Muzică din operete; 10,30 ful „M. Sadoveanu“ ; ORAŞ-
Încă din luna octombrie geamuri de pe suprafeţe Însemnate) şi prin triorare sau vinturare. Uti sigura densitatea culturii în Muzică uşoară; 11,00 Melodii T1E: Piraţii aerului — cine
nespălate, Iar curăţenia din interior din multe alte comune din re lajul de condiţionare ca : trioa- cîrnp. In anii din urmă mai Sint multe boli şi dăunători matograful „V. Roattă“ ; O
Iasă de dorit. De asemenea, se im giunea noastră, dovedesc mari re, vinturători, trioare spirale ales, s-a dovedit că sporurile de care se dezvoltă şi trăiesc pe se populare romîneşti; 12,00 Pot slujbă sigură — cinematogra
pune mal multă atenţie fată de apa le posibilităţi şi rezerve de spo (melc) trebuie revizuite şi puse producţie, atit la griu cit şi la minţe şi care o dată cu eleajung puriuri şi suite de estradă:
pe care o consumă copiii de la rire a producţiei agricole prin in stare de funcţionare In cel porumb se datoresc, atit calită în pămint unde produc mari pa 12.30 Muzică din opere; 14,00 ful „Flacăra“ ; HAŢEG : Fan
puţul din apropiere. ţilor de producţie ale seminţe gube in culturi. La cerealele tomele din Spessart — cine
lor folosite, cit şi numărului păioase de primăvară apare tă Concert de prinz; 15,00 Mu matograful „Popular“: BRAD:
UN GRUP DE PĂRINŢI ciunele zburător care atacă u- zică populară romînească in Numai o glumă — cinemato
neori pină la 5 la sută din nu terpretată de Natalia Gliga, graful „Steaua roşie“ ji LO-
...La cinematograful din Dobra, mărul de plante, iar la legumi Ion Oprea, Benone Damian NEA: Ultima repriză — cine
raionul Ilia, operatorul de cinema noase alimentare (mazăre şi fa şi Nelu Stan ; 15,29 Selecţiuni matograful „Minerul“ ; ILIA :
ar acorda grija cuvenită întreţine sole) apare antracnoza care pro Gardianul — cinematograful.
rii aparatelor şl rulării filmelor. De duce pete ruginii de diferite mă din operete : 16,15 Vorbeşte „Gh. Doja';' ZLATNA: seceri
rimi pe tulpini, frunze, păstăi Moscova.; 16,45 Muzică uşoa şul verde — cinematograful
şi boabe. ră romînească; 17,10 Clntece
din ţări socialiste; 18,00 So „Muncitorul“ ; TEIUŞ : vin
Dintre dăunătorii animali, găr lişti şi formaţii artistice de
folosirea In cadrul unei agro găriţele produc cele mai mari amatori; 19,00 Jurnalul sate.
tehnici raţionale a seminţelor de lor ; 19,25 Cintă Gigi Marga
soi şi a hibrizilor dubli de po şi Victor Bunea; 19,40 Ro
multe ori spectatorii sint nemulţu rumb, potrivit zonelor pedocli mai scurt timp. După cum se mai mare de plante cultivate la pagube în loturile de seminţe de manţe ; 20,30 Noapte bună tul sudului — cinematograful
miţi de telul cum rulează aici fil matice din regiunea noastră. ştie Insă, nu toate seminţele se hectar. Astfel, cele mai multe copii: „Cîntecul cloclrliei“ ; „V. Roaltă"; APOLDUL DE
mele. pot curăţa cu utilajele existente gospodării colective şi de stat mazăre şi măzăriche. 21.30 OIntece şi Jocuri popu SU S: Ctnd vine dragostea —
în gospodărie. Astfel, trifoiul, care au obţinut producţii mari, Pentru combaterea tuturor a- lare romîneşti şl ale minori cinematograful „23 August".
P. CONSTANTIN lucerna şi ghizdeiul care pe lin au luat măsuri ca la însămin- tăţilor naţionale cerute de as
cestor boli şi dăunători sint pre
văzute a se executa diferite tra
corespondent Acum, ciad In unităţile agri gă Impurităţi obişnuite ca : ţare să se asigure la grîu in tamente, fie înainte de insămin- cultători ; 23,15 Concert de es
cole se lucrează pentru pregăti boabe seci, seminţe de buruieni, tre 500-600 fire la metru pă ţare, fie în diferite stadii de tradă. (Buletin
rea campaniei de primăvară, diferite gozuri, mai conţin şi trat, la porumb între 25 şi 35 dezvoltare a plantelor in care Programul U i 12,45 Din
una din principalele preocupări
Nou clnem aîograî trebuie să o constituie asigura seminţe de cuscută (riie galbe mii de plante la hectar, iar la scop s-au asigurat Însemnate muzica popoarelor ; 15,01 Mu meteoţ'dleqie
sătesc rea seminţei : curăţirea de cor nă) care au aceeaşi formă, mă îloarea-soarelui intre 30 şi 35 cantităţi de substanţe chimice zică uşoară ; 16,10 Cîntă for
puri străine, verificarea valo rime şi greutate ca şi boabele mii plante la hectar. care au fost repartizate coope maţia de muzică uşoară con
Duminică, 13 Ianuarie, la Ră- rii culturale prin analizele de de trifoliene, nu se pot separa rativelor.
dtileşli, raionul |lia, a avut loc laborator şi tratarea ei Împo decit la staţiunile de decuscuta- Prin analizele efectuate, la dusă de Cornel Popesou ; PENTRU 24 ORB
inaugurarea unui nou cinemato triva bolilor şi dăunătorilor. re. In regiunea noastră, func boratorul pentru controlul se Cunoscînd că recolta viitoare 16.30 Muzică populară din
graf sătesc. Cu acesta, numă ţionează o asemenea staţiune la minţelor vine în ajutorul unită este condiţionată in mare mă
rul cinematografelor (Un satele In scopul extinderii oulturll Orăştie unde trebuie trimise ţilor agricole socialiste făcîn- sură de seminţele ce se vor fo Banat; 17,00 Arii şi duete de Vreme friguroasă cu cerul ma)
regiunii noastre se ridică la 198. porumbului hibrid pe suprafeţe toate seminţele de trifoi, lucer du-le cunoscut prin buletinele de losi la Insăminţări, este necesar
cit mai mari de către gospodă nă şi ghlzdei ce s-au produs de analiză datele privitoare la va a se acorda acestei probleme dragoste din operete; 18,35 mult acoperit. Vor mal cădea nin
La inaugurare, localnicii au vi riile agricole colective, s-au adus către gospodării. importanţa cuvenită. Unităţile
zionat filmul sovietic „Fii aten în regiune seminţe de hibrizi loarea culturală şl recomandîn- agricole socialiste, In cadrul Cintă violonistul Nlcu Stă- sori temporare. Temperatura sta
tă, bunlcuţo 1“, însoţit de docu dubli 101,103 şi 203 care, chiar Tot In cadrul pregătirii se pregătirii campaniei de primă nesou ; 18,15 Microfolletoane; ţionară : ziua Intre minus 8 ţi
mentarul întitulat „Lucrările me şl In condiţiile de climă nefa minţelor intră şi stabilirea va du-le totodată măsurile ce tre vară, vor trebui să procedeze de
canizate, de calitate superioară“. vorabile ale anului trecut, au lorii culturale prin analizele de îndată la exeoutarea întregului 19,40 Arii din opere; 20,10 minus 14 grade, Iar noaptea Intre
laborator, oare se fac pe baza buie luate In vederea îmbunătă complex de lucrări amintite, care
A, MARDARI dat recolte peste aşteptări. Să- au drept scop îmbunătăţirea ca Muzică de estradă de compo. minus 10 ţi minus 16 grade. Vlnt
corespondent probelor extrase din loturile de ţirii calităţii seminţelor. Pentru litativă a seminţelor, aslgurîn- zitorl romlnl; 21,15 Interpreţi potrivit din sectorul nord-vest ţl
mînţa respectivă se află In de du-se astfel obţinerea unor re de muzică uşoară. nord. Dimineaţa ceafă.
seminţe. Prtn analiza de labo campania din primăvară a acestui colte bogate.
pozitele Agtrosem din Orăştie şl \ PENTRU URMĂTOARELE
rator se determină gradul de ari, verificarea calităţii seminţe t ta* m us Pop.GVjçj
EH» îuiHa gj este !ju.«* ooîvtra» TREI ZILB
aurftiente, fiute m de «ermiha- lor prtn analize de laborator est»
& u te n m Vremea sa menţine friguroasă,
în curs, zîlnio contlnulnd să so.
1« IANUARIE 1968 «ru cerul noros yi temperatura va
Beasoă prob« ide seminţe dîn
D M V A i M i s t e r u l celor, d o i riabilă.