Page 42 - 1963-01

NT. ?5Ü5 PAG. S

O preocupare permanentă — Deputatul din Dumbrăviţa W âM âj:M i0LHs

Deputatul Ionel Buştea, ca şi toti în vara anului trecut s-au apucat

îngrijirea şi păstrarea avutului cetăţenii din satul Dumbrăviţa, raio­ de treabă. Cetăţeni ca Traian Feneş, In cinstea Congresului al Vl-lea al P.S.U.G. Aparate
nul Ilia, nu se împăca cu gindul că Gheorghe Ferent, Petru Roncea, Ro­ de înaltă frecvenţă

obştesc copiii lor Învaţă tntr-un local neco­ man Magda, Aurel Crişan şl alţii

respunzător. Fiecare îşi dădea seama au muncit mult la construcţia noii Succese im p o r ta n te în în tr e c e r e a s o c ia lis tă La întreprinderile din Lelpzlg şl
că este nevoie de construirea unui scoli. Acum localul şcolii de patru

'Cu prilejul Instruiţilor lunare se ducea să se odihnească. De local nou. Gîndurile tuturor au fost ani din satul Dumbrăviţa este a- Oamenii muncii din R.D. Germani Leipzig ţi Magdeburg ţi din partea Bautzen au lost construite aparate
aceea el a reuşit să menţină exprimate tntr-o adunare populară proape gata. Mal trebuie montate obţin succese importante in cadrul în­ multor altor întreprinderi vor raporta de tnaitS Irocvenţă cu 60 de canale
ct ni se fac, ni se atrage aten­ pentru votarea contribuţiei volunta­ sobele, bătută duşumeaua şi zugră­
ţia să desfăşurăm o largă şi tractorul într-o bună stare de re. Atunci, împreună au hotărît să vite sălile. Cetăţenii de aici au ho­ trecerii socialiste desfăşurate în cin­ la congres despre succesele obţinute care vor permite ca o parte din li­
susţinută activitate in direcţia funcţionare şl să-şl depăşească construiască o şcoală nouă din con­ tărît ca in luna mai a.c. copiii să
îngrijirii şi păstrării avutului ob­ tribuţie voluntară. Pentru că deputa­ înveţe în şcoală nouă. stea Congresului al Vl-lea al P.S.U.G. în producţie. niile telefonice Internationale să de­
ştesc. De aceea, fiecare agita­ sarcinile de plan. Convorbirea tul Ionel Buştea era cunoscut ca un
tor din cadrul gospodăriei noas­ priceput gospodar, a fost ales pre­ Datorită muncii patriotice desfă­ Delegaţii din partea unor întreprin­ Colectivul uzinei cpnstructoare de vină automate. A fost stabilită o le­
tre colective militează în per­ avută cu colectiviştii a dat roa­ şedinte al comitetului de cetăţeni. deri metalurgice, ca cea din Eisenhut- locomotive din Babelsberg a pregătit gătură automată directă Intre cen­
manenţă pentru cultivarea sim­ de. Chiar atunci, colectiviştii De atunci oamenii au răspuns cu şurate ca şi folosirii resurselor loca­ Unstadt, uzinei de oţeluri superioare un frumos dar pentru congres. Aici trul regional Neubrandenburg şi o-
ţului de răspundere la fiecare entuziasm la toate chemările depu­ le la construcţia noii şcoli s-au rea­ „8 Mai“ din Freital, a uzinei con­ a început producţia tn serie a puter­
colectivist, a dragostei şi grijii Traian GMara, Molse Simoc, tatului. Ei au confecţionat cărămidă, lizat pină în prezent economii de
pentru păstrarea avutului ob­ Petru Iuga şi alţii s-au Îndrep­ au procurat materialele necesare şl structoare de maşini din Garlitt, a nicei locomotive Diesel „V.A.U.-I80*. raşul Neustrelltz In curtnd Neubran­
aproape 60.000 lei.
ştesc. tat spre atelaje. După ce le-au uzinei de cabluri electrice din Berlin, Succese însemnate au obţinut ht denburg va ave& o legătură directă
In convorbirile pe care le or­ curăţit, ele au fost adăpostite în V. A.
a uzinelor constructoare de maşini din cinstea congresului ţi minerii R.D. cu Berlinul, cum au şl alte centre
ganizez ou colectiviştii, în mun­ remize. ,&ermane. Colectivul întreprinderii de regionale printre eare ie numără
Tot aşa am procedat şl cîn'd Noi m aşini şl utilaje lignit „Cottbus“ a realizat cea mai şi Lelpzlg.
mare productivitate înregistrată pină
unii colectivişti au înstrăinat
lucruri ce aparţin gospodăriei. acum in regiunea Cottbus, extrăgînd In prezent Inginerii din întreprin­
numai în două schimburi 808.000 tone derea pentru tehnica comunicaţiilor
ca de la om la om, le vorbesc De exemplu, colectivistul Viorel jC.xJ^Cronica ju d icia ră agricole
acestora despre însemnătatea Buştea a încărcat un car de fin
dezvoltării continue a proprie­ de ’pe tarlaua brigăzii de cîmp „încercare“ nereuşită organelor în drept. Pentru de cărbune, întreprinderile miniere
tăţii obşteşti, le dau exemple din Ohaba şi l-a dus acasă. In Parcul da maşini şl tractoare ale din Lauchnammer, Senftenberg ţi din Lelpzlg pregătesc folosirea unor
* faptele sale C. Pîrvulescu a \ agriculturii R.D. Germane a primit Graifenhein, au adus, la rîndul lor, o dispozitive de mlcromodulafle la
concrete de co- .............-...=............convorbirile care Cetăţeanul C. Pîrvulescu din fost judecat de TribmunnIan lr ul l \ in anul care s-a scurs 14.000 de noi contribuţie importantă la mărirea pro­ construirea aparatelor de Înaltă frec­
le-am organi­ tractoare şi zeci de mii de alte ma­ ducţiei de cărbune. venţă pentru comunicaţiile telefonice.
lectiviştii care .• şini şi utilaje agricole. Pină la sfîr-
1 riDlinCJ zat am folosit şi
îngrijesc şl păs- acest exemplu. Sighet avea depus la C.E.C. popular raional Alba, care l-a şltul anului 1963, la dispoziţia coo­
trea ă uneltele şt AGITATORULUI perativelor de producţie agricole se
atelajele agricole Fapta lui a fost numai 10 lei. Atunci i-a venit condamnat la un an închi­ "'” - '""!p rT" W M M

ideea să modifice cifra de pe soare corecţională. vor afla 112.000 tractoare. Se preve­
carnet. Cu carnetul modificat
sau care ne- --..... ........ • ......... ¦- - ' — mult discutată de înlocuirea vechilor tractoare cu
C. Pîrvulescu a mers la A- Cînd bei peste măsură
glijează buna păstrare a lor. de colectivişti. împotriva Iul genţia C.E.C. din comuna altele noi, de 40 cai putere.
Aşa de pildă, după terminarea Viorel Buştea a fost creată în
Miercurea, raionul Sebeş, de La restaurantul din orăştle Cooperativele de producţie agri­
campaniei de toamnă colectiviş­ acest fel o adevărată opinie de
unde a scos suma de 475 lei. se aflau în acea seară mai colă vor primi, de asemenea, 7.300
tii din brigăzile de cimp de la masă. Mulţi tovarăşi de-ai lui
Ohaba şi Strigoanea n-au adă­ din brigadă, i-au arătat greşeala Bucuros că a păcălit pe lucră­ mulţi consumatori. Una din maşini de recoltat cartofi. Ele vor

postit atelajele gospodăriei in gravă pe care a săvîrşit-o. In torii agenţiei amintite C. Pîr- mese era ocupată de tînărul permite recoltarea mecanizată pe 40

remiză. Ele au fost lăsate la voia faţa lor, el şi-a luat anagaja- vulescu s-a prezentat la nu­ Teodor Florea, cu domiciliul Ia sută din suprafaţa cultivată cu

întimplării, pe lingă grajduri. ment'ul de a dovedi prin muncă mai cîteva zile la agenţia în Vulcan, împreună cu mai cartofi.

Observlnd acest lucru, am strîns că acest obicei nu-1 caracteri­ C.E.C. din Alba Iulia de unde mulţi prieteni. La un moment
a vrut să scoată 800 lei. A dat, după ce golise mai mul­
pe toţi colectiviştii care lucra­ zează. doua încercare Insă a fost ne- te sticle, Teodor Florea, spre
Dezvolfarea
seră cu ele şi le-am vorbit des­ Anul cate a trecut ne-a adus t reuşită. Lucrătorul agenţiei a- surprinderea tuturor, s-a scu­
construcţiei de nave
pre daunele ce pot fi aduse multe satisfacţii. Rezultatele mintite a observat că cifra lat de la masă şi a început
La şantierul naval „Warnow-
gospodăriei prin deteriorarea a- bune pe care le-am obţinut În­ din, carnet este modificată şi să facă unele lucruri neper- Werft“, unul dintre cele mai mari
telajelor agricole. Le-am expli­ deamnă pe colectivişti la o şantiere din R.D. Germană, a fost
a reţinut buletinul de identi­ mise. Mai întîi s-a dezbrăcat lansat la apă cu o lună înainte de
cat că atelajele „adăpostite“ de muncă mai rodnică. Pentru ca tate şi carnetul C.E.C. ale lui de haină şi de cămaşă şi a termen un cargobot pentru transpor­
tul cărbunelui şi a minereului cu un
ei in acest fel sint o parte din el să Înţeleagă mai profund po­ C. Pîrvulescu. început să se plimbe printre deplasament de aproximativ 10.000
tone.
avuţia obştească a gospodăriei litica partidului nostru, impor­ Pentru a nu fi deferit mi­ mese. Apoi, a început să în­
Construcţia de nave este una din­
colective. Or, acest lucru pre­ tanţa întăririi economlco-orga- liţiei C. Pîrvulescu a pliidit jure consumatorii, să spargă tre cele mai tinere ramuri ale In­
dustriei R.D. Germane. Pe şantierele
supune o grijă deosebită faţă nlzatorlce a gospodăriei, a păs­ momentul potrivit şi a fugit sticlele, să răstoarne mesele. regiunii Rostock In care construc­
ţia de nave s-a dezvoltat in mod
de atelajele de care dispune trării şi Îngrijirii avutului ob­ fără buletin de identitate şi Teodor Florea nu s-a liniştit considerabil au fost lansate la apă
după Congresul al V-lea al P.S.U.G.
gospodăria. In convorbirea mea ştesc şi noi agitatorii ne propu­ carnet C.E.C. Dar cum călă­ nici atunci cînd au venit or­ 535 de nave.
m-am folosit de un exemplu nem să desîă-şurăm o activitate
torea mult avea nevoie de bu­ ganele de miliţie.
concret cunoscut de toţi colec­ mai vie, să fim în permanenţă letin de identitate. Şi, a... re­ Judecind acest caz, Tribu­

tiviştii. Pe ogoarele gospodăriei între colectivişti, să răspîndim zolvat şi acest lucru prin nalul popular al raionului O- Excavatorul exploatării de cărbuni la xi a minei Haselbach, R.D.
Germană, a cărui colectiv ţi-o îndeplinit planul anual la 18 noiembrie
noastre a lucrat mult timp trac­ experienţa bună şi să ajutăm modificarea buletinului soţiei răştie l-a condamnat pe Teo­ 1962.

toristul Verghil Ghiara de la la eliminarea lipsurilor. sale. In timp ce călătorea cu dor Florea la 6 luni închisoa­ In foto t Excavatorul 520 D.S. 750, lucririd la mina de cărbune brun
Haselbach.
S.M.T. Dobra. Prin conştiincio­ AUREL BĂCEANU trenul a fost găsit şi deferit re corecţională.

zitatea cu care a muncit, prin agitator G.A.C. Răduleşti

calitatea lucrărilor agricole pe raionul Ilia

care le-a efectuat, el s-a făcut

cunoscut ca un muncitor des­

toinic. Eu Insă, am insistat mal y»;v.•úMM•: C reierul electronic de la Leuna
:¦ *
mult asupra felului în care el V-.•' Unul din cele mal Interesante o- trică, necesităţile de materii pri­ şi care anume depozite trebuie să
îşi îngrijea tractorul. Kstfel, y* blectlve la uzinele chimice „Leuna
le-am arătat colectiviştilor, că W erke“ (regiunea Haile) este prin­ me, consumul diferitelor feluri de asigure staţiunile cu combustibil,
cipalul lor creier — centrul de energie electrică eta. era legată de pentru a se obţine rutele de tran­
seara, după ce termina lucrul, calcul electronic.
tractoristul se Îngrijea să-l cu­ nenumărate dificultăţi şi de colec­ sport cele mal scurte. Prin aceas­
reţe, să-l greseze şl să-l ali­ Stmburele centrului de cal­
cul este maşina automată tarea migăloasă a unor date şi tă rezolvare a problemelor lega­
menteze cu carburanţi. Abia Z.R.A.-l, construită de firma Cari fapte. Toata aceste probleme au te de transport, s-a obţinut In
Zeiss-Jena. Puţind efectua 200 de fost rezolvate In condiţii optime medie o economie de 15-20 la su­
după ce termina toate acestea, operaţiuni matematice pe secundă,
ea este de 500 de ori mai rapidă
vxlptc’ decit un matematician care lugrea- in ianuarie 1962, o dată cu Intra­ tă la km./tonă. Pentru a demon­
ză ’cu o maşină de calcul cdSlşnul- rea în acţiune a centrului electro­ stra avantajul economie al aces­
Primii cititori tă. La maşina de calcul Z.R.A.-1
în 1963 lucrează un colectiv de 9 matema­ nic — de celcule al uzineL tei proceduri, este de-ajuns să
ticieni, un Inginer, doi tehnicieni,
B ib lio te c ile c o m u n a le d in Să*, un economist şi un personal auxi­ Dar uzinele Leuna nu păstrează menţionăm că la transportul de
laşul Superior şi Toteşti au ob­ liar format din 7 persoane. numai pentru ele avantajele teh­ brichete In Întreaga ţară se esono-
ţin u t rezu ltate fru m o ase In m un­
ca lo r pe an u l 1962. L a Siălaş, Practica economică a reclamat nice oferite de centrul său de misesc anual cheltuieli de tran­
unde este bibliotecar to r. A ndrei de urgentă o metodă cu ajutorul «alcul. Leuna a propus întocmirea sport de 10.000.000 mărci şi capa­
N ăstase, planul la cititori a fost căreia să se poată euprlnde şl su­
'd e p ă ş it cu 24, i a r l a c ă r ţi c iti­ praveghea procesul de producţie matriţelor Uteiulul In toate cele cităţi de transport do 300 do va­
te cu 4.507 v o lu m e ; la T o te şti tot mal complicat şl mal greu de nouă uzine de eombustiblli din goane zilnic.
unde este bibliotecară tov. Mă­ pătruns de la Uzinele Leuna. Cău­
ria Floroni, planul a fost depă­ tările au început Încă din 1952. R.D. Germană. întreprinderea „Mi­ La aonstructla nnor reactorl noi,
ş it cu 40 de c itito r i şi cu 336 v o ­ Factorii economici şl tehnici actlo- neralöle“ este prima care a răs­ sau a unor coloane sau agregate
lum e la cărţi citite. nînd in cadrul acestei uzine, tre­ puns la Iniţiativa uzinei Leuna. de distilaţi«, odinioară nu se pu­
buiau concretizaţi negru pe alb. Din matriţele pentru Utel ale în­ tea calcula decit tn mod aproxi­
Cele două biblioteci continuă Formularea matematică a unor fac­ treprinderilor menţionate, centrul
să fie fru n taşe pe raio n şi In p re ­ tori ca producţia de energie elec- electronic de la Leuna calculează mativ, Înainte de execuţia tehni­
zent. In p rim a decadă, la S ă­ şl întocmeşte matrlta generală pen­
laşul Superior au fost înscrişi că a proiectelor, cum trebuie con­
115 citito ri noi care au îm p ru ­
m u ta t 360 c ă rţi, ia r Ia T o te şti 72 tru titel pe plan republican. struite instalaţiile In condiţiile cele
d e c itito ri cu p e s te 250 c ă rţi îm ­
prum utate. La Lupenî s-a construit fa ultimii ani un mare număr de apartamente pentru oamenii Alte informaţii privesc organiza­ mai bune. Cu ajutorul metodelor de
muncii de aici. Numai în anul trecut s-au dat In folosinţă 169 apartamente în blocuri. rea transportului combustibililor In calcul modern şl al folosirii din
condiţiile cele mal avantajoase. plin a maşinii de calcul, orice
ÎN FOTOGRAFIE : Vedere parţială a noilor blocuri din Lupeni. Centrul electronic poate calcula „neprevăzut“ tn procesul de con­
automat care anume uzină trebuie

să aprovizioneze anumite depozite strucţie este exclus.

PE .—as»TEME E X T E Rai-jwm1N^Lnxiwm:jiEmnma. aproape un miliard de dolari. Circa Iiene însă se poate discerne in ulti­ rităţile rasiste „cetăţeni străini” şl Tat”. Ziarul adaugă că In acest fel Re­
ut 1.000 de firme din S.U.A. au înfiinţat ma vreme o atitudine tot mai comba­ vor putea fi expulzaţi orieînd. publica Sud-Africană concurează ea
filiale. în Australia sau au încheiat di­ tivă împotriva dominaţiei străine, a „stat poliţist cu Germania hltleristă
Frăm iaiărlle aciuate ferite aranjamente, asociindu-se cu atragerii ţării pe o pantă primejdioa­ Ideea bantustanurllor este veche. şl Italia fascistă“.
firme australiene. „Amploarea activi­ să, împotriva prejudiciilor ce-i sint Prototipul lor ii constituie aşa-numi-
a le celui d e-al 5-lea eomtiiseni tăţii americane este atît de mare, incit impuse. Proteste împotriva prezentei tele rezervaţii. Transkeistanul însuşi In concepţia acestei legi rasiste,
a provocat un val crescînd de re­ avioanelor de spionaj „U-2“ pe teri­ a fost organizat pe teritoriul rezer­ care a fost Înfierată şl de către o co­
Vech'ea şi „splendida“ izolare a ce­ Londra, cel doi lideri australieni au re de lină şi că este, de asemenea, toriul australian şi acţiunile desfă­ vaţiei Transkei, cu o suprafaţă de 5 misie internaţionala a juriştilor, vi­
lui de-al 5-lea continent —Australia — acuzat guvernul englez că nu apără principala furnizoare de carne de vi­ sentimente din partea australienilor şurate împotriva exploziilor nuclea­ milioane morgeni (un morgen este novat este oricine nu-şi poate dovedi
a intrat de mult in domeniul istoriei. în suficientă măsură (mal bine zis ig­ tă pentru Anglia. însemnătatea rela­ împotriva preluării afacerilor de că­ re experimentale americane din Pa­ egal cu 0,85 ha.) şi o populaţie de nevinovăţia. Acuzatul trebuie să de­
Exploziile nucleare americane din Pa­ norează) interesele Australiei şi ale ţiilor economice cu Anglia poate fi tre firmele americane“ — scrie „For­ cific se îmbină cu lupta pentru re­ circa 1.500.000 de locuitori. In această monstreze că n-a avut Intenţia să fa­
cific, prezenta pe teritoriul austra­ Commonwealthulul în ansamblu. La apreciată chiar şi numai din faptul tune“. vendicări economice. In ultimele luni, regiune călătorul Intilneşte cele mai vorizeze sau să Încurajeze un anu­
lian a bazelor militare folosite atît Bruxelles, In cadrul tratativelor pri­ că unul din 30 de australieni lucrea­ în toate statele federale au avut loc mizere sate. Ele sint formate, din mit ţel politic şi, mal ales, să con­
de Anglia, cit şi de S.U.A., — acestea vitoare la aderarea Angliei la Piaţa ză intr-un fel sau altul pentru ex­ Expresia politică a acestei influen­ greve şi demonstraţii ale oamenilor jalnice colibe din lut acoperite cu tribuie la schimbarea soelal-polltlcă
din armă au amplasat avioane de comună, ei au pledat pentru o înţele­ portul destinat Angliei. Tocmai de ţe a fost impunerea participării Aus­ muncii. 12.000 de muncitori din tran­ a ţării
spionaj „U-2“ —, perspectiva aderării gere mai îngăduitoare a problemelor aceea s-a aflat premierul australian traliei la SEATO şi crearea blocului sporturi, cărora li s-au alăturat tipo­ stuf. „Rar întîlneşti în rezervaţia
Angliei la Piaţa comună, seea ce le­ la conferinţa şefilor de guverne ai Anzus (alcătuit din S.U.A., Austra­ grafi, metalurgişti, lucrători din in­ Transkei un tînăr sănătos“, scrie zia­ Pedepsele prevăzute de această le­
zează economia acestui continent, Australiei, iar la Washington ei au ţărilor Commonwealthului, printre lia şi Noua Zeelandă), la care Anglia dustria alimentară, 22.000 de docheri ristul sud-african Brian Banting. El ge — inclusiv pentru minori — varia­
frămintările economice, sociale şi po­ încercat să găsească pe piaţa ameri­ a fost împiedicată să participe. In din 40 de porturi australiene, o ma­ adaugă că pe drumurile rezervaţiei ză de la „cel puţin cinci ani în­
litice, I-au atras tot mai mult in vîr- cană posibilităţi de desfacere a măr­ cei care s-au opus aderării Angliei aceste blocuri, diplomaţia americană nifestaţie la Sydney, la care au par­ întîlneşti în permanentă „copii care chisoare pină la pedeapsa cu moartea
tejul contemporaneităţii. Telegramele furilor tradiţionale australiene. Totul Ia Piaţa comună, iar după încheierea vrea să impună Australiei rolul, de ticipat 3.000 de persoane reprezentînd cerşesc. Ei sint recunoscători dacă Ie prin spînzurătoare“. Si piuă la a-
daiate Canberra vestesc nu numai ex­ a fost însă zadarnic. Dincolo de ex­ conferinţei a declarat în parlament neinvidiat, de păzitoare a interese­ 600.000 de muncitori din mai multe dai o Coajă de pîlne“. Rezervaţiile ceastă lege regimul rasist sud-african
primarea „simpatiei“ şi a „compa­ că „Australia va fi foarte deziluzio­ lor neocolonlalismului în regiunea O- state federale — toate acestea evocă a dispus de un mare număr de mij­
perimentarea de rachete la vreunul siunii“, nu s-a mişcat nicăieri nici nată dacă Anglia se va alătura Pie­ ceamilui Pacific şi în Asia de sud- dîrzenia cu care acţionează oamenii sint stabilite pe terenurile cele mai loace pentru înăbuşirea oricărei opo­
dia poligoanele engleze sau activi­ măcar un deget, Printre condiţiile ţei comune în condiţii care ar lipsi est. Pe bună dreptate prof. Brunce muncii australieni în apărarea drep­ sărăcăcioase şi secetoase. Chiar au­
tatea legată de participarea la grupă­ impuse Angliei — şi acceptate ¦—pen­ economia australiană de piaţa engle­ MciPhurlain de la Universitaiea din turilor lor legitime. torităţile rasiste sint nevoite să recu­ ziţii africane: legea pentru interzi­
rile agresive SEATO şi Anzus, ci şi tru intrarea în Piaţa comună s-a pre­ ză şi cea europeană“. Totodată în Queensland, atrage atenţia că „Aus­ noască că o familie de şase persoane cerea partidului comunist, legea cu
poziţia tot mai fermă a opiniei pu­ văzut ridicarea tarifelor preferenţiale tralia ajută regimurilor feudale odioa­ Frămintările din Australia si difi­ care locuieşte tn această rezervaţie privire la organizaţiile neconstituţio-
pentru exporturile în mai multe ţări comunicatul comun americano-austra- cultăţile cercurilor conducătoare arată şi posedă un pelec de pămînt cişligă nah*, legea privitoare Ia procedura
blice australiene. Au apus timpurile lian, publicat după vizita primului se din Asia. Ajutorul pe care îl a- că in actualul context al relaţiilor în medie 42 de lire sterline pe an, din proceselor penale etc. Dar legea „îm­
eind virfurile burgheziei locale, ză­ ale Commonwealthului, printre care ministru australian la Washington, se cordă ţărilor unde există aceste re­ internaţionale, numai o schimbare a care este imposibil de trăit. potriva sabotajului“ creează o nouă
mislită in mare parte din colonii en­ si Australia, ceea ce, potrivit calcu­ arată că dl. Menzies a tinut să subli­ gimuri, merge in buzunarele pumnu­ orientării poate să Îmbunătăţească si­ gamă de delicte, care stnt definite în
glezi sau din descendenţii ocnaşilor lelor experţilor, se va solda pentru lui de oameni aflaţi la putere, iar tuaţia celui de-al 5-lea continent. Iată de ce populaţia băştinaşă, în- textul Original al legii prin 779 de
trimişi să-şi ispăşească pedeapsa in economia Australiei cu un deficit a- nieze, in tratativele duse cu Kennedy, restul populaţiei nu se alege cu ni­ fruntîrid represiunile barbare ale au­ cuvinte I
Noua Galie de sud, dominau nestin- nual de peste 20 de milioane de lire că „ar fi regretabil dacă condiţiile mic”. Z. FLOREA torităţilor rasiste, se ridică in apă­
sterline. puse de cei şase pentru intrarea An­ rarea drepturilor sale. Patrioţii din Pe baza acestei legi sint suprimate
gherile — împreună cu reprezentan­ gliei în Piaţa comună ar prejudicia In poziţia opiniei publice austra- Republica Sud-Africană au creat un şi cele mal elementare drepturi in­
ţii monopolurilor din Anglia — alun- Pentru a Înţelege mecanismul' pă- legăturile comerciale şi expansiunea comitet de luptă pentru eliberarea dividuale pentru africani, ei pot fi o-
r ’ndu-şi plictiseala •— după modelul gubirii Australiei, ale cărei legături economică a ţărilor Commonwealthu­ „Colonii în m eia'opolă“... Transkeistanulul, care a Organizat o bligaţi să se prezinte zilnic la poli­
metropolei — la cursele de cai şi la economice preferenţiala cu Anglia ii lui“. serie de greve şi demonstraţii In în­ ţie pentru control, să nu părăsească
jocul de cricket. dădeau anumite avantaje, trebuie a- sau concurent** cu nazism ul? treaga ţară, Comitetul cere libertate
mintit că în calitate de exportatoare Pe de altă parte, S.U.A., exercită o şl drepturi pentru populaţia bantusta­ domiciliul, să nu primească oaspeţi
Pentru actuala situaţie economică de produse agricole, poziţia Austra­ influentă mereu crescîndă în econo­ De necrezut, dar adevărat! In A- Noţiunea de bantustan provine de nului Transkei. ete. Tot în baza legii respective se
a Australiei, in ciuda dezvoltării in­ liei se înrăutăţeşte: în ultimii opt mia australiană. Potrivit aprecierii fîica, continentul pe care ultimele po­ Ia bantu i denumirea grupului de na­ poate institui fără o hOtărîre judecă­
dustriale din perioada postbelică, este revistei americane „Fortune“, dacă ţionalităţi care formează 70 la sută împotriva politicii apartheidului se torească domiciliul forţat pentru a-
concludent numărul tot mai mare de ani,. preturile produselor de export in primii ani de după ultimul război sesiuni coloniale abia se mai menţin din populaţia Africii de Sud. Bantus- ridică cei peste 10 milioane de băşti­ fricanl.
şomeri care a depăşit, potrivit date­ au scăzut cu 25 la sută, in timp ce mondial, investiţiile britanice formau în faţa avîntulul general al luptei de tanurile au o particularitate şi anume: naşi din Republica Sud-Africană. Gu­
lor furnizate de ia deschiderea ul­ preturile produselor importate au majoritatea investiţiilor de capital eliberare naţională, a apărut In zilele ele sint create în limitele frontiere­ vernul ultrareactionar al lui Verwo- Extrem de gravă este şi „refornia“
timei sesiuni parlamentare, 100.000. crescut cu 10 Ia sută. Cu toată dez- străin — circa 70 la sută — în pre­ noastre o nouă colonie. Numele ei lor de stat ale metropolei. Astfel, Re­ erd îşi bazează regimul pe cele mal procedurală in legătură cu noua le­
Grijile s-au abătut şi asupra cercu­ voltarea industrială din perioada post­ este Transkeistan, situată la extremi­ publica Sud-Africană se va Împărţi respingătoare teorii rasiste, pe crun­ ge. Tribunalele not condamna fără să
rilor onducătoare, altminteri primul belică, agricultura dă şi la ora actua- zent acest procent a scăzut la 50 la tatea de 6iid a Republicii Sud-Afri- în metropolă şi colonii. Metropola, efectueze cercetări, dacă un acuzat
ministru Menzies şi adjunctul său, sută, în timp ce investiţiile americane cane. Făuritorii ei sint conducătorii eare va ocupa 87 la sută din terito­ te represiuni, lagăre de concentrare, este act tat, el poate fi adus din
McEvan, n-ar colinda Anglia, Europa lă principalele produse destinate ex­ reprezintă o treime din volumul to­ rasişti ai „republicii albe“ Sud-Afrt- riu, urmează să fie locuită de 30 Ia închisori supraîncărcate. In R.S.A. se nou în fata tribunalului pentru ace­
occidentală şi America. In toamna portului. Nu trebuia uitat că Austra­ tal al investiţiilor străine. După cel cane. Ei se laudă că acesta este doar sută din populaţia ţării, în majori­ aplică Inumana „lege a permisiilor“, laşi „delict“.
lia deţine cel mai bogat parc de ovi­ de-al doilea război mondial, volumul Începutul şi că intenţionează să mai Care reprezintă una din cele mai
Iui 1962, in timpul vizitei făcute la ne din lume, este o mare exportatoa­ Investiţiilor americane s-a ridicat la formeze cîteva colonii asemănătoare tate albi, iar băştinaşii, care reprezin­ Odioase măsuri sclavagiste. In ciuda tuturor legilor rasiste, te­
pe teritoriul Republicii Sud-Africane. rorii poliţiste de tip fascist, popu­
Toate vor purta denumirea comună tă 70 Ia sută din populaţia ţării, vor Nu de mult, guvernul statului po­ laţia Republicii Stid-Africatte luptă cu
de bantustanuri şi împreună vor con­ liţist al lui Verwoerd a introdus a$a- hotărîre şl curaj împotriva autorită­
stitui „imperiul colonial“ al Republi­ ft siliţi să se stabilească In restul te­ ţilor rasiste ale lui Verwoerd, pentru
cii Sud-Afrlcana, numita lege Împotriva sabotajului, libertate şi drepturi democratice.
ritoriului. Africanii care lucrează in
care „anulează complet libertăţile In- L DRÂGUŞANU
metropolă vor fi consideraţi de auto­
dlviduale”, scria ziarul elveţian „Dle