Page 43 - 1963-01
P. 43
PAG. 4 ORUMUL SOCIALISMULUI iM r. 2 5 0 5
ULTIMELE STIR I * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Situaţia din Katanga
Trupele O. N. U. îşi continuă înaintarea
LEOPOLDVILLE 14 (Agerpres). — Iiatanga — Shinkolobwe, situată la
Şeful secesioniştilor katanghezi 15 mile sud-vest de Jadotville. Uni
Chombe s-a reîntors la IColwezi, prin tăţile de mercenari s-au retras din
SÄ cipalul punct de sprijin al secesio- această bază înainte de a sosi trupele
niştilor, unde sint concentrate ma O.N.U. Autorităţile O.N.U. desfă>-
joritatea unităţilor de mercenari şi şoară o Intensă activitate în vederea
jandarmeriei katangheze. După cura restabilirii circulaţiei pe şoseaua din
Plenara C. C. Sosirea la Berlin a delegaţiei P.C.U.S. care . Şedinţa, gu vern u lu i provizoriu se ştie, Chombe a fugit vineri din tre Jadotville şi Kolwezi. A fost a-
d e c o a liţie n a ţio n a lă a Haosului Elisabethville in Rhodesia de nord nunţată restabilirea circulaţiei pe
al P.S.U.G. va participa la lucrările Congresului P.S.U.G unde a rămas cîfeva zile. La Kolwezl calea ferată dintre Elisabethville şi
se află şi ceilalţi membri ai „guver Mokambo. Un batalion katanghez din
BERLIN 13 (Agerpres). — BERLIN 14'(Agerpres). — . pleanţi ai Biroului Politic al C.C al VIENTIANE î i (Agerpres). — me ca unificarea armatei şl a for nului“ Iui Chombe. apropiere de localitatea Kabundji din
La 12 ianuarie a avut loc plenara In seara zijei de 14 ianuarie a so PIS.U.G,, membri ai Consiliului de Recent a avut loc al Vientiane o ţelor de ordine interioară, unifica nordul Katangăi s-a predat cu în
Comitetului Central al P.S.U.G. Ple- sit la Berlin pentru a participa la Stat şi Consiliului de Miniştri, con şedinţă a guvernului provizoriu de rea monedei şi a bugetului, au fost Intre timp, forţele O.N.U. işi con tregul armament forţelor O.N.U. Mari
nara a discutat proiectul hotarîrii lucrările celui de-al Vl-lea Congres ducători ai partidelor democratice şi coaliţie naţională al Laosului Ia caro tinuă operaţiunile. Agenţia Associa cantităţi de arme şi muniţii au fost
Înregistrate deja unele succese. La ted Press, citind surse ale O.N.U., capturate de forţele O.N.U. în dife
relatează că forţele O.N.U. au ocu
celui de-al Vl-lea Congres al P.S.U.G. al P.S.U.G,, delegaţia P.CU.S. con organizaţiilor de masă. au luat parte, alături de miniştri, re şedinţă s-a cerut continuarea efor pat cca mal mare bază militară din rite puncte ale Katangăi.
cu privire la sarcinile industriei dusă de N. .S. Hruşciov, prim-secre- Erau prezenţi conducătorii delega prezentanţi ai celor trei grupări po-„ turilor în vederea îndeplinirii cu As-Saih? : Poporo! y e M i t va Sopia f m Ea sapăt
transporturilor şi telecomunicaţiilor, tar al C.C al P.CU.S. ţiilor partidelor comuniste şi munci litice laotiene. In cadrul şedinţei au stricteţe a prevederilor acordurilor
precum şi alte probleme legate de toreşti sosite la cel de-al Vl-lea Con fost discutate mai multe probleme din noiembrie 1962 şi s-a hotărit al împotriva orisăror uneitiri
apropiatul congres. LI. ¦Axen a in ,La gara de est a capitalei, delega gres al PiS.U.G. referitoare la situaţia actuală din
format Comitetul Central asupra unor ţia P.CU.S. a fost întîmpinată de Wal* Laos. Printre acestea au fost unifi cătuirea unei delegaţii guvernamen SANAA 14 (Agerpres). — sein, şi ale imperialiştilor, împotriva
probleme Internaţionale. ter Ulbricht, prim-secretar al CC. al La mitingul care a avut Ioc Ia gară, carea forţelor armate şi a forţelor de tale în frunte cu prinţul Suvănna „Revoluţia din Yemen este revo reacţiunii şi tiraniei, inculturii şi bo
PiS.U.G., preşedintele Consiliului de Walter Ulbricht şi N. S. Hruşciov au ordine Interioară, problema unifică Fumma, care împreună cu regele luţia poporului de cinci milioane şi lilor.
Plenara a hotărit să recomande Stat ăl R.D.G., membri şi membri su- rostit cuvîntări. rii monedei, măsuri în vederea fa nu a unor personalităţi“ — a decla
Consiliului de Miniştri al R.D.G. să-l cilitării comerţului şl transportului Laosului, va întreprinde o vizită în rat preşedintele Yemenului, As-Sal- „In lupta noastră nu slnie n sin
numească pe E. Apel preşedinte al Deschiderea unei expoziţii consacrată pe teritoriul Laosului, alcătuirea unui ţările ale căror reprezentanţi au luat Ial, luînd cuvîntul în faţa absolven guri — a subliniat Saiial. Avem prie
Comisiei de Stat a planificării şi vi celui de-al Vl-lea Congres al P.S.U.G. parte Ia Conferinţa de Ia Geneva ţilor şcolii religioase din Sanaa care teni pe marea Uniune Sovietică şi
cepreşedinte al Consiliului do Miniş buget comun şl altele. cu privire la Laos. S-a hotărit, de a dat ţării numeroşi participanţi la ceielalle ţări libere care sint gata
tri şi să-l elibereze pe K. Mewis din Participanţii la această şedinţă au revoluţie. să ne acorde şi care ne acordă deja
funcţia de preşedinte al Comisiei de asemenea, stabilirea de relaţii diplo tot ceea ce avem nevoie. Dacă vom
constatat că într-o serie de proble matice cu un număr de ţări. Referindu-se I? anunţarea de către fi aruncaţi în viitoarea războiului,
BERLIN' 14. Corespondentul Ager poziţia oglindeşte realizările oame
pres transmite: nilor muncii din R.D. Germană în pe- Conferinţa d e p r e s ă
La Palatul tineretului şl sporturilor ¦rioada dintre congresele al V-lea şi
Stat a planificării, precum şi din de pe Karl Marx Alee din Berlin s-a al Vl-lea ale P.S.U.G. a generalului d e G au le emirul Feisal a mobilizării în Arabia dacă imperialiştii şi cozile lor do
funcţia de ministru şi membru al deschis expoziţia consacrată celui La deschiderea expoziţiei au parti Saudită, Sallal a spus că poporul ye- topor vor îndrăzni să pătrundă pe
Prezidiului Consiliului de Miniştri. de-al Vl-lea Congres al P.S.U.G. Ex- PARIS 14 (Agerpres). — marea ţârii în conformitate cu ce menit va lupta pînă la capăt împo teritoriul tării noastre, atunci va
cipat conducătorii Partidului Sotlalist In cadrul conferinţei de presă care rinţele civilizaţiei contemporane. El
Unit din Germania în frunte a i Wal- a avut loc la 14 ianuarie la palatul a insistat îndeosebi asupra creării triva oricăror uneltiri ale Iui Feisal trebui să cerem ajutor statelor prie
ter Ulbricht, prim-secretar al C C al Elysee, in prezenta citorva sute de „mijloacelor necesare de apărare“.
P.S.U.G., reprezentanţii partidelor de ziarişti francezi şi străini, preşedin şi Saud, aie regelui Iordaniei, Hus- tene pentru a zdrobi pe agresori“.
mocratice şi ai diferitelor organizaţii tele Franţei, de Gaulle, a abordat o Preşedintele de Gaulle a reafirmat
ln memoria lui Karl Liebknecht .de masă din R.D. Germană. serie de probleme importante prin orientarea spre intensificarea milita
tre care: situaţia internă din Franţa rizării tării şi crearea „forţei atomice
şi a Rozei Luxemburg G. Bail şi-a încheiat după referendumul în problema re de şoc“ proprii. El a declarat că PE SCURT ® PE SCURT ©
formei constituţiei, recentele alegeri Franţa, hotărînd să creeze o „for
nERLIN 13. — Corespondentul A- organizaţiilor de masă, precum şi de v ia sîta l a B o n n parlamentare, atitudinea Franţei fată ţă de şoc atomică“ proprie nu poate MOSCOVA. — Ziarul „Ekonomi- lor trupei cunoscutului teatru din
gerpres transmite: legaţii ale partidelor frăţeşti sosite de aderarea Angliei la Piaţa comună accepta propunerea S.U.A. privind ccskaia Gazeta" scrie că populaţia R.D.G. „Berliner Ensemble“. Califi-
la Berlin pentru a participa la lu BONN 14 (Agerpres). — si fată de propunerea S.U.A. cu pri eroarea „forţelor nucleare multilate Siberiei răsăritene va creşte pînă în cînd această hotărîre „lipsită de sens
Sute de mii de berlinezi au parti crările celui de-al Vl-lea Congres al Subsecretarul de stat al S.U.A., vire "la constituirea asa-numiteîor for rale ale N.A.T.O.“. anul 1980 la 12.700.000 de locuitori şi josnică“, ziarul subliniază că, de
cipat duminică la marea demonstra P.S.U.G. .Oaspeţii şi numeroasele de George Bail, care din însărcinarea sau cu peste 5 milioane locuitori
ţie din capitala R.D.G., organizată in legaţii ale întreprinderilor au depus preşedintelui Kennedy a întreprins te .nucleare multilaterale ale N.A.T.O., Referindu-se la apropiata vizită a fată de numărul actual. In orientul fapt, în urma acestei liotărîri, au do
memoria eroilor clasei muncitoare coroane de flori Ia obelisc. un turneu în Europa occidentală cancelarului vest-german, Adenauer, irdepărtat se prevede aproape ace pierdut amatorii englezi de artă tea
germane, Karl Liebknecht şl Roza pentru a explica partenerilor din ca „axa. Parls-Bonn“, Franţa şi proble in Franţa generalul de Gaulle a ri laşi ritm de creştere a populaţiei. trală şi nu Republica Democrată
Luxemburg. Coloanele de demon Primarul Berlinului, Friedrich Ebert, drul N.A.T.O. esenţa „pactului de mele dezarmării. dicat în slavă coaliţia cercurilor gu Germană.
stranţi s-au format în diferitele cir membru al Biroului Politic al CC. la Nassau“, a părăsit luni seara SOCI. 1.500.000 de oameni ai mun
cumscripţii ale oraşului şi s-au, în al ţP.Ş;U.G„ a rostit o cuvîntare în Bonnul, îndreptîndu-se spre Wa Referindu-se Ia actuaia situaţie din vernante din Franţa cu militariştii de cii şi-au petrecut concediul în anul ROMA. — Citeva mii de antifas
dreptat, timp de ore tn şir, spre locul care, după ce a evocat meritele eroi shington. 1962 la Soci, renumita staţiune cauca cişti au participat la mitingul din
memorial din Friedrichsfelde unde lor căzuţi, succesele obţinute în con . La Bonn se consideră că rezulta tară, preşedintele a prezentat acti la Bonn, pe care el a prezentat-o ziană de pe malurile Mării Negre. oraşul Arezzo (nordul Italiei). Ei
sint înmormîntaţi eroii clasei munci-, strucţia socialismului tn RtD., Ger A fost elaborat proiectul de dezvol
toare germane. mană, a chemat forţele progresiste vitatea guvernului într-o lumină fa drept „colaborare“ între popoarele tare in cantinuare a staţiunii. După şi-au exprimat indignarea în legătu
ră cu acţiunile fasciştilor care în
In fruntea primei coloane, care se din Germania occidentală si din Ber tele vizitei lui Bail, care deocam vorabilă. El a elogiat „puterea au celor două tăvi. realizarea acestui proiect, Soci va cearcă să împiedice ca organelor
apropia de obeliscul comemorativ din linul occidental să sprijine propune toritară“ din Franţa şi măsurile pen Răspunzînd Ia întrebarea referitoare putea găzdui anual pînă la 5.000.000 nutoconducerii regionale să li se
granit roşu, înconjurat de steaguri, dată nu au fost aduse la cunoştin tru întărirea ei continuă. de persoane. acorde drepturi mal largi.
•— se aflau conducători de partid' şi rile constructivă ale R.D. Germane la atitudinea Franţei fată de adera
de stat din R.D.G., conducători ai pentru rezolvarea paşnică a proble ţa opiniei publiée, vor influenta tra De Gaulle a declarat că principala rea Angliei la Piaţa comună, preşe SOFIA. — In R.P. Bulgaria există SALISBURY. — Noul guvern al
mei germane. sarcină pe plan intern este transfor- dintele a subliniat că structura şi ca aproximativ 4.500 de cluburi-biblio-
tativele pe care Adenauer le va duce racterul economiei engleze se „deo teci. Ele au devenit, în special la Rhodesiei de sud, condus de Wins-
sebesc profund“ de economiile ţărilor sate, centre de activitate culturale
la 20 şi 21 Ianuarie la Paris cu pre participante la Piaţa comună. El a ton Field, a preluat de la fostul gu
declarat că dacă tratativele de la de mase şi educative. In ultimii cinci
şedintele de i Gaulle. i Bruxelles privind aderarea Angliei la ar,i, fondul de cărţi al bibliotecilor vern Whitehead „ştafeta“ politicii
Piaţa comună nu se vor încheia cu rasiste. La 12 Ianuarie, noul guvern
Congresul femeilor din ţările americane (n sprijinul reglementării paşnice a coaJIicfului succes, atunci nimic nu va împiedi cluburilor a crescut de la 5,5 milioa
ca Anglia să intre Intr-o anumită for din Rhodesia de sud a pus în vede
HAVANA 14 {Agerpres}. — numai, printr-o .luptă susţinută pen indiano-chinez mă de asociere eu- Piaţa comună. ne la 10 milioane volume.
WASHINGTON. — Statele Unite re profesorului englez Ternes Rein-
In capitala Cubei continuă lucrările tru .transformarea, tarilor din ' uriaşa In încheiere, generalul de Gaulle
s-a pronunţat împotriva încetării ex au avertizat ţările care primesc aju ger să părăsească teritoriul Rhode
Congresului femeilor din ţările ame Americă, Latină aşuprite de imperia Comunicatul cu privire Ea încheierea tratativelor perienţelor cu arma nucleară, afir- siei de sud In două săptămîni. Vina
ricane. Participantele la congres au lism, în state libere, eu adevărat in mind că aceasta nu ar aduce nici o tor american şi ale căror nave trans
schimbare. El a subliniat că Franţa lui Reinger constă In aceea că s-a,
ascultat cu deosebită atenţie rapoar dependente şi suverane: •> '' de la C o M i o va continua politica sa de creare a portă mărfuri *n Cuba, că în urma
te despre participarea femeilor la Delegaţiile Mexicului şl Canadei' „forţei atomice de şoc“ atîta timp hotărîrii Congresului S.U.A., li se vă pronunţat Împotriva discriminării ra
lupta pentru progresul popoarelor, cit arma nucleară nu va fi distrusă. siale.
pentru cucerirea drepturilor lo r, ca au întocmit nn raport despre' lupta DELHI- 14 (Agerpres). — militare. Această politică, a subliniat retrage acest ajutor dacă nu vor
mame, ca oameni ai muncii şi ,cetă- pentru menţinerea şi consolidarea su-, el. este singUra politică justă. TOKIO. — La 1 decembrie 1962,
ţence, pentru cucerirea de drepturi La Delhi a fost dat publicităţii Co înceta transportul mărfurilor în
pentru copii pentru ca aceştia să se yeranităţil popoarelor ,şi .păcii în în-, municatul, în legătură cu încheierea Luînd cuvîiitul la recepţie, primul Cuba. capitala Japoniei număra 10.209.537
bucure de sănătate, şcoli, fericire şi tratativelor dintre reprezentanţii con ministru al Ceylonului, dn. S. Ba r- de locuitori.
bunăstare. Aceste drepturi, se subli treaga lume. iRaportul, care demască ferinţei celor şase ţări neangajate, daranaike, şi-a exprimat speranţa că LONDRA. — Ziarul „Observer"
politica agresivă a> Imperialismului’ care a avut loc ’ la Colombo, şi pri India şi China vor reglementa la critică cu asprime hotărîrea Minis-. DAMASC — După cum relatează
niază In rapoarte, pot fi dştigaţe mul ministru Nehru în problema re
american; cuprinde şi1o chemare în glementării^ paşnice a conflictului in-, masa rotundei a tratativelor diver terului Afacerilor Externe al Angliei presa siriană, la 12 ianuarie a în
flăcărată’ lă luptă pentru pace, gentele de frontieră.
de a refuza vize de intrare membri- cetat din viată în orăşelul sirian
¦ , y• *i «i t cUano-chinéz de frontieră. Preşedintele Consiliului Executiv al
Izaz, cetăţeanul Mahmud Vardan,
Demonstraţie antiguvernamentală . „Primul ministru al Indiei, se spu- R.A.U., Aii Sabri, a subliniat în cu-
tré în .comunicat, a informat pe con vîntarea sa că reglementarea conflic care era considerat cel mai bătrin
în capitala Venezuelei ducătorii celor. ,trei delegaţii că gu
•; s • I t / vernul Indiei- salută iniţiativa ţări tului indiano-chinez ar contribui la Puferniee greYe în fării© capiîalylui om din Siria si, probabil, din în
CARACAS 14 (Agerpres). — lor car,e au, participat la conferinţa
Incidente violente a u .avut loc în alegerile prezidenţiale. Pe şPSeâua de la Colombo. India va da un răs consolidarea solidarităţii afro-asia- ANGLIA de la şantierele din Nagasaki ale fir treaga lume. Mahmud Vardan a de
noaptea de 12 spre 13 Ianuarie, în de la aeroport spre Caracas, auto puns deflnity la propunerile confe tice şi la întărirea păcii ?u întreaga LONDRA 14 (Agerpres). — mei constructoare de nave „Mitubisi“
capitala Venezuelei, Caracas, atunci mobilul în care se afla amiralul a rinţei de la Colombo după ce ele vor lume. Agenţia Associated Press anunţă au început o grevă de 72 de ore, în cedat la vîrsta de 163 de ani,
cînd mulţimea a organizat o demon că greva muncitorilor de la centra s6mn de protest împotriva concedie
straţie antiguvernamentală su prile fost atacit de mulţime. Larrazabal a fi examinate de Parlamentul Indian“. dr lele electrice din Anglia, declarată rii de către administraţia a 56 de Zăpezi şi geruri
putut scăpa numai după ce a schim In cadrul unei conferinţe de presă, In semn de protest împotriva con muncitori.
bat automobilul. Politia a deschis ¦* Aii Sabri s-a referit la tratativele de cedierilor şi refuzului administraţiei mari în Occident
la Pekin şi Delhi duse de reprezen de a accepta cererile muncitorilor NORVEGIA
jul sosirii viceamiralului Wolfgang focul, trei persoane au fost ucise La recepţia oferită la Delhi în cin tanţii Conferinţei de la Colombo a nrivitoare la sporirea salariilor, con LONDRA 14 (Agerpres). —
Larrazabal. Potrivit agenţiei Associa şi alte nouă rănite. Demonstranţii, stea şefilor delegaţiilor Ceylonului. celor şase ţări neangajate. El a sub tinuă fără a se vedea vreo posibili OSLO 14 (Agerpres). — Mari căderi de zăpadă însoţite de
ted Press, Larrazabal a sosit Ia Ca indignaţi, au manifestat pe străzile tate de Încetare a ei. Negocierile De abia s-a terminat greva gene un val puternic de frig au fost sem
racas de la Santiago de Chile, unde capitalei venezueliene scandînd lo R.A.U. şi Ghanei, primul ministru al liniat că guvernele Indiei şi Chinei care au avut loc pînă în prezent nu rală a pescarilor norvegieni şi în nalate la sfîrşitul săptăminii in nu
deţine postul de ambasador al Vene sint de acord că litigiul de frontieră au dus la nici un rezultat. Această această tară a fost declanşată sîm- meroase (ări, inccpînd cu S.U.A., tre-
zinci antiguvernamentale, şi incen- 1 Indiei, Nehru, a declarat că pentru arevă a paralizat part;al aprovizio bătă o nouă grevă. cînd prin întregul continent european
zuelei, cu scopul de a-şl prezenta diind mai multe autobuze. 30 de per- • India este imperios necesar să pro- dintre ele poate fi îeglementat paş narea cu energie electrică a Angliei. fi terminind cu Japonia.
După cum relatează agenţia Asso In Statele Unite, gerul a cuprins
demisia pentru a putea candida la soane au fost arestate. | moveze politica neaderării la blocuri nic, în spiritul principiilor de la MALAYA ciated Press 6.000 de şoferi de la statele situate în răsăritul fării iar ză
societăţile particulare care deservesc pezile mari îngreunează circulaţia pe
Bandung. LONDRA 14 (Agerpres). — transporturile rutiere' din Norvegia fosele. In Anglia — transmite agenţia
La 14 ianuarie s-a încheiat greva au intrat în grevă cerînd sporirea France Prcsse — situaţia este deosebit
I n f a ţ a h ă r ţ i i : T Og O Aii Sabri a relevat că guvernul do 22 de zile a feroviarilor malayezi. salariilor. de gravă, zăpada, ceafa fi poleiid fă-
R.P. Chineze a răspuns pozitiv la ini anunţă agenţia Reuter. Intre grevişti cind circulaţia pe foselele naţionale
si patroni s-a realizat un acord ai ECUADOR aproape imposibilă. De asemenea.
ţiativa conferinţei de la Colombo. privire la majorarea salariilor şi achi 260.000 de km. de fosele secundare
tarea unor indemnizaţii — revendi GUAYAQU1L 14 (Agerpres). — au dispărut complet sub zăpada care
~ Republica Togo („Tara de dincolo lonialistă a avut drept rezultat je ) Ciocniri între patrioţii cări pentru care feroviarii au de cade de 15 zile fură încetare.
jr 'de mare" — cum i se spune într-un fuirea sălbatică a bogăţiilor (ării fi că in perioada de la proclamarea in- ~) clanşat cea *mai mare grevă din is Guvernul ecuadorian a trimis de Scăderea temperaturii a provocat în
I dialect local), este situată în partea exploatarea feroce a băftinafilor. Mi dependentei. Togo nu a putut merge 1 omanezi şi trupe,e engleze toria mişcării muncitoreşti din Ma- taşamente ale poliţiei şi trupe în ora gheţarea marilor fluvii navigabile din
zerie, suferinţe nenumărate, analfa pe calea aşteptată de togolezi în do- 1 laya. şul Ambato (partea centrală a Ecua centrul Europei. In Germania occiden
» de apus a continentului african. Te- betism fi boli — iată consecinfa do CAIRO 14 (Agerpres). — dorului) unde continuă greva mun tală termometrul a scăzut la minus *27
L rltoriulj s.yă.u.. este o„ ffîifi•e„ îngustă fi minaţiei colonialiste în Togo. In sa meniul consolidării independentei 1 După mm anunţă Biroul din Cairo ÎA'PONIA de grade, iar în Italia s-au înregis
»l lungă, care se întinde de la ţărmu- tele mici fi sărăcăcioase de pescari economice fi a reformelor sociale. J ai Imamatului Oman, recent luptă TOKIO 14 (Agerpres). — citorilor din serviciile municipalităţii. trat căderi mari de zăpadă în diferite
din Togo, modul de viată fi de mun tori din armata de eliberare naţio La 13 ianuarie, 12.000 de muncitori regiuni.
^ tile golfului Guineei pînă la fluviul că de acum 100 fi 200 de ani s-a Din 1960 fi pină la lovitura de .j nală a Omanului au atacat un mare Greviştii cer să li se plătească sala
^ Niger. Vecinii săi sini Republica păstrat intact. stat din 13 ianuarie anul acesta, fej post militar englez în apropiere de
^ Gliana, Dahomey fi Volta Superioa- Nizva şi au omorît 12 soldaţi en riile pe ultimele opt luni care au
Togolezii au luptat întotdeauna al statului Togo a fost Sylvanus glezi.
^ ră. Suprafaţa (arii este de 57 de mii împotriva colonialiftilor. Olympio, conducătorul Partidului Patrioţii au atacat garnizoana en fost reţinute in mod abuziv de auto
L de km.p., iar populaţia de aproxi- unităţii din Togo. Cele mai influcn- } gleză din oraşul Rostaka. Ciocniri rităţi.
Nenumărate sini cazurile cînd te partide de opoziţie „Uniunea de- ) serioase între patrioţii omanezi şl
ţ mativ un milion fi jumătate de lo- lupta togolezilor a fost înăbufită In mocratică a populaţiei din Togo" fi ) trupele engleze se desfăşoară şi în
f cuitori. singe de către colonialiftii francezi „J u v e n lo a u criticai politica aces- )
fi englezi. Era suficient ca cineva tuia ca fiind ncsotisfâcăloare pentru )
C Togo este o tară aproape tn între- să pronunţe cuvîntul libertate ca ime dezvoltarea economiei naţionale fi )
schimbării structurii sociale a fării. )
t girne agrară. O trăsătură negativă
I. DRĂGUŞANU j
c a agriculturii Togoului, rămăfită a
J- colonialismului, o constituie cultiva-
7 rea cu precădere a produselor agri- diat să fie supus prigoanei poli regiunea „munţilor verzi“.
L cole destinate exportului: cafea, ca- ţieneşti. i
' cao, bumbac, ulei de palmier, nuci In ciuda terorii, togolezii au con După lovitura de slat din Togo
( de cocos etc. Această orientare a dus tinuat lupta pentru independentă na
[ la o lipsă acută de produse alimcn- ţională. care după cel de-al . doilea LpME 14 (Agerpres). — | Casa Albă din Washington a dat pu
război mondial a căpătat o amploare .
( tare.
[ Subsolul Togoului posedă bo- deosebită. Agenţiile de presă relatează că si blicităţii o declaraţie în care îşi ex
( gate zăcăminte de fosforiţi, bauxită. Din 1946 cele două teritorii .au tuaţia din Togo,'unde la 13 ianuarie primă „regretul profund“ • fată de
I grafit, minereu de cupru. Industria trecui sub vumdatul O.N.U., fiind \ a avut loc o lovitură de stat care ' răsturnarea Iui Olympio. Declaraţia
C naţională este din nefericire aproape însă administrate mai departe de j a , răsturnat guvernul lui Sylvanus reaminteşte că Olympio a fost pri
( inexistentă. Cele cîteva întreprinderi Anglia fi Franţa. O dată cu procla-<ţ Olympio, este calmă. Intr-o procla mit „deosebit de călduros" In mar
l care funcţionează, aparţin unor com- marea independentei Ghanei in 1956. maţie a Comitetului insurecţional tie 1962 la Casa Albă în cursul vi
L panii străine, cum este cazul fabricii Togo englez a obţinut independenta. j transmisă ,de,, postul de radio Lome zitei sale in Statele, Unite. O decla
l de fosfaţi de la Lome (cu aproape In 1958, sub presiunea poporului se arată, ca în întreaga ţaţă a fost raţie similară a fost publicată şi de
C. '500 de muncitori), proprietate a so togolcz, autorităţile colonialiste fran- 1- decretată, stare excepţionala. Comi guvernul britanic. Acesta îşi expri
cietăţii franceze „Compagnie togo- ceze nu fost silite să organizeze ale- ’ tetul insurecţional controlează, po mă „consternarea“ în legătură cu lo
laise“ geri generale. Rezultatul alegerilor a i trivit proclamaţiei, întregul teritoriu vitura de stat din Togo.
Înaintea primului război mondial. dovedit încă o dată zădărnicia în al Togo-ului, toate instituţiile civile La rindul ei presa franceză progu-
Togo, teritoriul care figurează pe cercărilor colonialiftilor de a opri ‘ şi militare. Proclamaţia condamnă yernamcntală se lamentează de răs
vechile hărţi geografice sub denu in loc istoria. La 27 aprilie 1960, ¦ guvernul,lui, Olympio pentru gravele turnarea guvernului lui Olympio. Zia
mirea de Tarmul Sclaviei, a fost co- Togo francez s-a declarat stat iude- : încălcări ale democraţiei pentru creş rul „Le Figaro" subliniază că Olym
^ lonie germană La Versailles, Togo pendant în cadrul afa-zisei Comuni- . terea îngrijorătoare a şomajului, blo pio urma .să fie primit în lunile vi
( a fost împărţit în două părţi, una tâti franceze Colonialiftii francezi | carea salariilor şi declinul comercial. itoare de guvernul francez care „a
L revenind colonialiftilor englezi, iar fi-au menţinut însă aici în continua- ^ Totodată subliniind că guvernul prer sprijinit eforturile sale în stabilirea
( cealaltă colonialiftilor francezi. re poziţii serioase. In aparatul de ,v cedent a promovat o politică izola- unor legături de colaborare eficace
L Asuprirea populaţiei togoleze de stat au continuat să fie folosiţi pe tionistă, proclamaţia exprimă hotărî- cu Franţa". ,
C către colonialiftii englezi fi francezi scară largă funcţionarii fostei admi- ( reă noilor conducători ai Togo-ului După cum s-a mai anuntat, în
( s-a împletit mereu cu disputa dintre nistrafii colonialiste. Rezultatul aces- ^ de a contribui la realizarea unităţii timpul loviturii de stat, Sylvanus
t cei doi „protectori“. Dominaţia co tei situaţii este.oglindit fi in faptul i africane. , Olympio, care a opus rezistentă, a
După lovitura de stat din Togo, fost ucis. La oii ciul poştal al unei gări din Frarnta în timpul grevei personalului ofioiilor poştale.
Redacţia şi administrata ziarului :str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 268.528 din 6 noiembrie 1049. — Tiparul: întreprinderea Poligrafic* .1 Mal* — Deva.