Page 44 - 1963-01

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA 1
Anal XV. Nr. 2508
Tot fierul vechi — r i
dirlfat spre © |elărll!
Zilnic vedem, citim şl auzim des­
pre noi tipuri de maşini, utilaje, apa­ gospodărirea metalului se lntîlneşte
rate şi instalaţii complexe ce se con­
struiesc la noi In ţară. Toate acestea
Insă cer, ca o necesitate obiectivă,
continua sporire a producţiei de me­
tal a ţării. In anul care s-a încheiat
de curînd majoritatea Întreprinderi­ Resurse importante de fler vechi
lor, instituţiilor şl celelalte colec­ se găsesc In exploatările forestiere
tive de muncitori din cadrul regiunii Petroşani şi Dobra, precum şi In în­
noastre, s-au achitat cu cinste de o treprinderile de industrie uşoară din
importantă sarcină: colectarea şi cadrul regiunii.
predarea deşeurilor de metale fe­
roase şl neferoase. Ca urmare a a-
cestul fapt I.C.M. Hunedoara a pu­
tut să-şi realizeze planul de slat pe
anul 1962 cu 6 zile mai devreme şi
să dea in plus oţelarilor aproape
9.000 tone fier vechi, 580 tone fontă
şi 23 tone metale neferoase.
Un sprijin preţios au primit oţe-
larii hunedoreni din •partea celorlal­
te secţii din combinat, care le-au tri­ vele de muncitori, tehnicieni, ingi­
mis cantităţi suplimentare de fier
vechi. De asemenea, E. M. Teliuc,
I.C.S. Hunedoara, I.R.T.A. şl alte uni­ cum şi organizaţiile U.T.M. şi sin­
tăţi socialiste au livrat cantităţi în­ dicale, comisiile de femei, comisiile
semnate de fier v'echi peste sarcinile
de plan.
Nu acelaşi lucru putem spune des„
pre alte întreprinderi din regiune cum
sîn t: Atelierele R.M.R. Simeria,
C.C.V.J., E. M. Ghelar, Trustul mi­
nier Deva, Uzina „Victoria“ Călan şi
altele, care nu şi-au respectat obli­
gaţiile contractuale Încheiate cu
I.C.M.
Nerealizarea sarcinii de colectare
şi predare a fierului vechi s-a răs-
frint negativ in producţia de oţel.
Spre exemplificare e suficient să ară­ casare. Achizitorii aparţinînd U.R.C.C.
tăm că minusul de fier vechi al în­ vor trebui să depisteze din gospo­
treprinderilor enumerate mai sus dăriile individuale ale ţăranilor co­
echivalează cu 392 autocamioane, sau lectivişti toate atelajele învechite ce
251 de strunguri.
Se pune firesc întrebarea: „Pu­
teau oare aceste întreprinderi să-şi
realizeze sarcina de colectare şi pre­
dare a fierului vechi?“
Din controalele efectuate de noi
reiese că da. De exemplu, Atelierele
R.M.R. Simeria motivează că nu au
de unde să predea cele 188 tone fier
vechi, în timp ce peste 100 de utilaje
îndeplinesc absolut toate condiţiile
pentru a fi casate. Şi uzina „Victo­
ria“ Călan dispune de însemnate iz­
voare de fier vechi nevalorificat. Di­
verse rame metalice de turnare, stîl-
pi metalici ele. stau nefolosiţi de ani fierului vechi să devină o cauză per­
de zile. Justificările C.C.V.J. că ne­
realizarea planului s-ar datora, chi­
purile, secării „izvoarelor“ de fier
vechi, nu sînt deloc întemeiate. La
exploatarea minieră I.onea mal multe
vagonete 6tau nefolosite de ani de
ţile. Conducerea exploatării nu în­
tocmeşte formele de casare pe motiv
că vor fi reparate, deşi ele trebuie
casate. La mina Cimpa II, din cadrul
aceleiaşi exploatări, un culbutor stă
nefolosit din 1960. Aceeaşi lipsă de
preocupare o manifestă şi conduce­
rea Exploatării miniere Aninoasa,
unde liniile ferate şl stllpil metalici
folosiţi la armarea abatajelor nu se
recuperează întotdeauna, d se aco­
peră cu steril
Miercuri 16 ianuarie 1663
O practică cu totul nesănătoasă în
la U.R.U.M. Petroşani, unde laufurile
rezultate din turnarea fontei, In loc
să fie strînse şi predate I.C.M., se
aruncă pe malul Jiului la un loc cu
gunoiul.
Anul acesta în faţa oţelarilor stau
sarcini importante. Faţa de 1962, pro­
ducţia de oţel va creşte cu circa 11
Ia sută. CRelarit hunedoreni s-au
angajat să depăşească sarcinile de
plan şi să îmbunătăţească continuu
calitatea oţelului. Acest lucru este
însă condiţionat de aprovizionarea
ritmică şi în cantităţi suficiente cu
fier vechi. De aceea, toate colecti­
neri şi funcţionari din Întreprinderile
şi instituţiile regiunii noastre, pre­
de deputaţi pe străzi şi cartiere, sînt
chemate să intensifice prin toate mij­
loacele acţiunea de colectare a fie­
rului vechi.
Conducerile tehnice ale întreprin­
derilor au datoria să privească cu
mai mult simţ de răspundere acţiu­
nea de colectare şi predare a fie­
rului vechi. Fără a da dovadă de
superficialitate, procedînd cu discer-
nămînt, va trebui urgentată întoc­
mirea formelor de casare a utilaje­
lor care îndeplinesc condiţiile de
v nu se mai folosesc.
O altă problemă, care va trebui
de urgenţă rezolvată, este amenaja­
rea boxelor de colectare a deşeuri­
lor feroase pe sorturi, în fiecare în­
treprindere. In acest scop conduce­
rile tehnice ale întreprinderilor tre­
buie să întocmească de îndată docu­
mentaţiile. tehnice necesare construi­
rii. acestor boxe şi le vor înainta
I.C.M. -Hunedoara pentru finanţarea
sumelor necesare.
Izvoare de fier vechi există în re­
giunea noastră. Este nevoie însă ca
acţiunea de colectare şi predare a
manentă a fiecărui colectiv de mun­
că. Să privim ilecare bucată de fier
vechi prin prisma obiectelor ce se
pot obţine prin retopirea lui.
Colectarea fierului vechi va fi în­
lesnită prin înfiinţarea a încă două
centre la Deva şi Hunedoara, pre­
cum şl prin lărgirea activităţii noas­
tre pentru a cuprinde toate colecti­
vele de muncă din regiune.
O atenţie sporită vom acorda-o
folosirii judicioase a utilajelor din
dotare, cit şl celor închiriate, urmă-
rlndu-se pe bază de grafie funcţio­
narea fiecăruia în parte.
ALEXANDRU MOLEA
şeful secţiei I.GM, Hunedoara
TELEGR A A
Mantia albă ds zăpadă
a acoperit totul. Cenuşiul
monoton de plnă mai acum
cîteva zile a dispărut ca
prin farmec.
IN FOTOGRAFIE: Pei­
saj de iarnă din oraşul
Deva.
Schimburi de experienţă intre agitatori
După terminarea şcolarizării colec­
tivelor de agitatori de pe lingă or­
ganizaţiile de bază P.M.R., Comitetul
raional de partid Orăştie a indicat
organizaţiilor de parlid de pe raza
raionului să organizeze schimburi de
experienţă, discuţii intre agitatori
pentru popularizarea celor mai efica
ce forme şl metode dë muncă -'fold-
site de aceştia în activitatea lor,
Asemenea acţiuni au fost organizate
la Fabrica chimică, întreprinderea lo-
restieră, in satele Geoagiu, Şibot, in torii Dionisie Ureche, Vasile Voinea,
oraşul Cugir şi în alle localităţi.
Deosebit de fructuos a fost schim­ oficiul PT.T.R. şi alţii.
bul de experienţă organizat la Cu-
Cuplanul îndeplinit ritmic
Colectivul secţiei turnătoria veche a uzinei „Victoria“ Călan extindă suprafaţa grădinii la 130
şi-a propus ca în cursul acestui an să-şi depăşească sarcinile de
plan în mod ritmic. Datorită acestui fapt între colectivele di­
feritelor sortimente se desfăşoară o întrecere însufleţită. In
fruntea acestei întreceri se află pînă în prezent turnătorii de la sor­
timentul piese sanitare, care în perioada 1-11 ianuarie şi-au de­
păşit planul cu 28,7 la sută. La sortimentul radiatoare planul derilor planului de producţie, co­
a fost depăşit cu 18,2 la sută, la piese mecanice cu 1,6 la sută,
iar Ia vane-băi cu 34 bucăţi. In total pe întreaga secţie, în pe­
rioada amintită, s-a înregistrat o depăşire de plan de 11,1 la
sută,
4 pagini 20 bani
Prin contribuţia cetăţenilor
Prin participarea la muncă
patriotică şi prin contribuţiile
băneşti ale cetăţenilor, s-au efec­
tuat în regiunea Hunedoara in
anul 19^2, lucrări in valoare de
peste $.000.000 lei. Pe raza ra­
ionului Orăştie, cetăţenii, mobl-
A din raza oraşului regional Pe­
gir, între agitatorii de pe. lingă or­
ganizaţiile de bază din oraş. Mulţi
dintre participanţii la acest schimb
de experienţă au vorbit despre di­
ferite forme şi metode folosite în
activitatea desfăşurată, ca agitatori,
despre felul cum sînt îndrumaţi de
birourile orgamzaUiloride'.bază P.M.R.
prcciini şi despre .spryijtju^p^ cape.,,. •>'***î ji »*L*• 4.w a. u -v- ţţ'«iw'-Mwr'.'
1-au primit"cu ocazia şcolarizării.
Extind suprafaţaDiscuţii interesante au purtat agita­
Nicolae Albu, Nicclae Rutcovsky de grădinii de legume
la U.M.C., Eleonora Zamoniţă de la
A. D.
I. CRAŞCA
corespondent
Tovarăşului TOD O R J1V K O V
Prim secretar al Comitetului Central al
Partidului Comunist Bulgar,
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria.
Tovarăşului D IM I TA R G A NE V
Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria
SOFIA
Dragi tovarăşi, Ne exprimăm convingerea că relaţiile trainice
In numele Comitetului Central al Partidului de prietenie şi colaborare frăţească dintre Re­
Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Stat şl al publica Populară Romlnă şl Republica Populară
Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, consfinţite prin acest tratat, vor con­
Rornîne, în numele poporului romln şi al nos­ tinua să se dezvolte spre binele ambelor noastre
tru personal, vă transmitem dv., Comitetului
Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiu­ popoare, In interesul lagărului socialist, al păcii
lui Adunării Populare, Consiliului de Miniştri al In Balcani şi în lumea întreagă.
Republicii Populare Bulgaria şi poporului frate Cu prilejul acestei aniversări, vă urăm, dragi
bulgar, un salut frăţesc şi felicitări cordiale cu
prilejul aniversării a 15 ani de la semnarea Tra­ tovarăşi, dv. şl întregului popor frate bulgar, noi
tatului de prietenie, colaborare şl asistenţă mu­ şl tot mai mari succese pentru desăvlrşirea con­
tuală intre Republica Populară Romlnă şl Re­ strucţiei socialismului In Republica Populară
publica Populară Bulgaria. Bulgaria, pentru consolidarea păcii In lume.
GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ ION GHEORGHE MAURER
prim-secretar al Comitetului Central preşedintele Consiliului de Miniştri
al Partidului Muncitoresc Romîn, al Republicii Populare Romlnă
preşedintele Consiliului de Stat
sl Republicii Populare Romine
Telegrama tovarăşului Corneliu Mănescu
adresată tovarăşului !van Başev
Cu prilejul celei de-a 15-a a- Populară Romlnă şi Republica legramă de felicitare tovarăşului
niversări a semnării Tratatului Populară Bulgaria, tovarăşul Ivan Başev, ministrul afacerilor
de prietenie, colaborare şl asis­ externe al Republicii Populara
tenţă mutuală între Republica Corneliu Mănescu, ministrul afa­ Bulgaria.
cerilor externe al Republicii
Populare Rornîne, a trimis o te-
Şedâo (a lărgită, a seefiei de cereale şi plante
tehnice a (o n silm lu î Superior al A griculturii
Marţi după-amiază au Început La şedinţă participă tovarăşul Consiliului Superior al Agrlcuîi
In capitală lucrările şedinţei lăr­ Mihai Dalea, secretar al C.C. al turii, directorul Institutului cen­
gite consacrate culturii porum­ P.M.R., preşedintele Consiliului tral de cercetări agricole, care a
bului a secţiei de cereale şi plan­ Superior al Agriculturii, membrii
te tehnice a Consiliului Superior secţiei de cereale şi plante teh­ prezentat referatul „Rezultatele
al Agriculturii. nice a Consiliului Superior al cercetărilor obţinute In cultura
Agriculturii, preşedinţi şi şefi de porumbului dublu hibrid de către
secţii ai consiliilor agricole re­ staţiunile- experimentale ale
gionale, directori şi Ingineri şefi I.C.C.A. In perioada 1957-1962“;
Uzaţi de deputaţi, prin muncă ai trusturilor Gostat, specialişti
patriotică şi contribuţie băneas­ de la institutele de cercetări şi In continuare, tov. Dezlderlu
că. au efectuat lucrări In valoa­ de invăţămlnt superior agricol, Torje, preşedintele Comisiei de
re de 3.407.000 lei, iar in raionul conducători al unor instituţii stat pentru Încercarea şl omolo­
Sebeş valoarea lucrărilor execu­ centrale şl organizaţii obşteşti. garea solurilor, a prezentat re­
feratul „Comportarea hibrizilor
tate se ridică la peste 2.500.000 In cuvîntul de deschidere, tov. de porumb In perioada 1957—•
lei. Nicolae Ionescu, vicepreşedinte 1962 în reţeaua C.I.S.“, iar tov.-
al Consiliului Superior al Agri­ Trlţă Făniţă, director general
adjunct al Trustului central
Numai pe drumurile publice culturii, a arătat importanţa Gostat, a expus referatul „Re­
culturii porumbului, subliniind zultatele obţinute de gospodă­
troşani s-au transportat şi aş­ rolul pe care-1 are generaliza­ riile agricole de stat la cultura
ternut 4.000 m.c. piatră şi balast, rea In producţie a rezultatelor porumbului pentru boabe în anul
cercetărilor ştiinţifice şi a expe­ 1962“.
au fost reparate 26 de poduri rienţei înaintate in vederea rea­ A fost prezentat apoi filmul
şl podeţe, s au construit două lizării In acest an a unor recolte în culori „Porumbul hibrid asL.
poduri noi la Iscroni şi Petrila, sporite. gură recolte bogate“.
au fost extinse zonele verzi pe A luat apoi cuvîntul tov. Ni­ Lucrările şedinţei continuă.
colae Giosan, vicepreşedinte al
o suprafaţă de 15 ha. (Agerpres)1.-
COST1N ALBEANU
corespondent Din munca şţ viaţa ceferiştilor
Dupa grafic
Regularitatea circulaţiei trenurilor cinilor de plan pe anul 1963, acest
de călători ţi marfă după grafic, eli­ indice de calitate nu a lipsit din
mină orice posibilitate de a se pro­ angajamentul nici unul mecanic.
duce evenimente de calo ferată. De Bine îndrumaţi de către operatorii
acest lucru ¦ ţinut cont personalul
de pe celo trei secţii do remorcar®
de locomotive din depoul C.F.R. şl avind locomotivele bine Întreţi­
Teluş. De aceea, cind au pornit lupta nute, in prima decadă a anului 1963
De pe cele 79 hectare cultiva­ pentru Îndeplinirea ţi depăşirea sar­ mecanicii de locomotive nu au Înre­
te în anul trecut cu legume şi gistrat nici un minut intlrzlere.
zarzavaturi, colectiviştii din Mi-
ceşti, raionul Alba, au realizat
producţii şi venituri sporite.
Acest lucru i-a determinat să
hectare, ceea ce le va permite să Condiţii optime de lucru
sporească considerabil producţia
de legume şi veniturile băneşti In anul trecut la depoul de locomotive sprijinit conducerea administrativă (rt
ale gospodăriei. Potrivit preve­ C.F.R. din Teiuş, s-au cheltuit pentru toate acţiunile întreprinse in acest
protec(ia muncii cu peste 100.000 lei scop.
mai m ilt decit în anul 1961. Un ac­
cent deoseüit s-a pus pe crearea de A mobilizat întreg personalul la
condiţii tot mai bune. de muncă, fără munca patriotică pentru amenajarea
de parcuri şi spatii verzi. Toate căile
lectiviştii au stabilit ca in acest pericol de accidente sau îmbolnăviri de acces din incinta depoului, care
înainte erau pline de băltoace şi no­
an să livreze statului pe bază de profesionale. Comitetul sindicatului a roi, au fost pavate cu piatră cubicăi
contract 645.000 kg. legume.
N. IRIMIE
corespondent
Din încăperea de Ungă atelierul de
strungărie a fost scos rezervând de
apă de 50 m.c., care nu avea între­
j In anii noştri, fabrica de ciorapi şi buinţare. Prin aceasta s-a mărit ate­
I tricotaje „Sebeşul“ dir. Sebeş, a cunos- lierul de strungărie, pulindu-se aran­
i cut o dexvoltare continuă. Ea a fost ja toate strungurile intr-un singur loc.
' reutilată şi înzestrată cu maşini şi uti­ S-a înlocuit transmisia strungurilor, iar
pardoseala de beton s-a înlocuit cu
laje moderne. In cursul acestui an fa­ calupi de lemn. S-a mărit atelierul de
brica va fi dotată cu încă 85 de ma­ fierărie. Atelierul de sudură a fost
şini circulara dublu cilindru, 14 ma­ mărit, s-a introdus aici un sistem de
şini pentru confecţii şi 15 maşini de încălzire cu aer cald.
încheiat ciorapi.
Grija şi interesul deosebit al colec­ Pe lingă aceste măsuri tehnico-orga-
tivului pentru calitatea produselor, au { nizatorice, organele sindicale au dus o
făcut ca bi cursul anului 1962 pe adre- J susţinută muncă de educare in riadul
sa fabricii să nu sosească nici o re- ţ muncitorilor. Instructajul teoretic şi
elamaţie din partea beneficiarilor. ) practic făcut cu mult simt de răspun­
dere de responsabilii de producţie a
In fotomontajul de fa(ă prezentăm avut un efect pozitiv in eliminarea
ciţiva dintre cei mai buni muncitori accidentelor de muncă. In tot cursul
ai fabricii.
Foto nr. 1: Tov. Florica Cărăşel din anului 1962, nu am avut nici un acci­
secţia depănat şi-a realizat planul de dent de muncă în unitatea noastră.
produefie in primele 7 zile ale anului
V. STREMŢAN
in propor(ie de 126 la sută şi toate corespondent
bobinele produse de ea au fost numai
de calitatea 1. O mare bucurie
Foto nr. Xt Tov. Florica Petrescu
(Un sec[ia circulare, în timpul lucru­ In seara zilei de 9 ianuarie 1964»
tovarăşul loan Bîrcean se întorcea
lui la maşina de tricotai ciorapi. Ea de la Direcţia regională C.F.R. Ti­
mişoara, ai o nouă veste pentru
tfl depăşeşte xibiic norma şi reali­ muncitorii din staţia Simeria-călători.
zează numai produse de bună calitate.
O dată intrat in birou, aşeză do­
Foto nr. 3: 'Tov. Elena Rişco din f sarele pe masă şi se gindi să pleqcŞr
acasă. Se uită insă la ceasul din
lecfla circulare şi-a realizat planul de perete şi văzu că era ora 18 şi 45
Producţie in perioada amintită bi pro­
porţie de 119 la sută, iar la calitate
100 la sută. j
Foto nr. 4: Tov. Letiţia Păcurar i de minute. Se răzcjîndi. „Nu plec
din secţia confecţii şi tricotaje. In pri- J acasă pînă nu voi comunica vestea
mele 7] zile ale anului, ea a înscrii J personalului care intră in noaptea
pţ graficul ’de producţie o depăşire a aceasta de serviciu“ — se hotărî
Planului tu 60 la sută. tovarăşul Bîrcean.
Foto nr, i i Tov. loan Stricatu, este Se întoarse Înapoi, luă un dosar
fine, pregătit, profesional. Buna organi­ şi plecă spre sala de şedinţe. In
zare * muncii tl conduce la depăşirea sală, tura a IlI-a se pregătea să intre
zilnică g planului ţi executarea unor In serviciu. Tovarăşul loan Bîrcean
deschise un dosar şi aduse la cu­
produse de calitate superioară. noştinţa celor prezenţi mărirea sa­
Foto nr, 6 1 Tov. Ovidiu Socol şi-a lariilor pe funcţii cu 10 la sută şi
'depăşit, planul in primele 7. zile ale cu peste 10 la sulă. Răspunse apoi
Oftului cu 33 la sută, dind produse Întrebărilor puse.
M bună eoHtate, Cei prezenţi s-au angajat să mun­
cească mai bine pentru realizarea
Text. S. TRUŢ.A tuturor indicatorilor de plan.
Foto i .V, ONOIU IOSIF MARJŞ
r corespondent