Page 45 - 1963-01

PAG. S
A dunări generale pentru d ezb aterea planurilor
d e p ro d u cţie Tn G ,A .C .
Rezultate şi perspective
Duminică a avut loc adunarea
generală a membrilor gospodă­
riei agricole colective „Ţara Ha­
ţegului* din Haţeg. Darea de
seamă prezentată de tov. Lu­
cian Fona, preşedintele gospo­
dăriei, a făcut bilanţul activită­
ţii pe 1962, Iar planul de pro­
ducţie prezentat colectiviştilor de
către Inginera agronom Marla
Medrea, constituie programul porcinelor va spori ajunglnd la dar pe suprafaţa Insămlnţată cu
dezvoltării de viitor a gospodă­ 120 de capete, din care 40 cape­ soiul Ponca s-au realizat clte
riei colective.
La capătul unui an
Colectiviştii din Haţeg au în­
cheiat bilanţul anului 1962 cu
succese care au ajutat gospodă­
riei să se Întărească şl mai mult.
Alături de alte construcţii ridi­
cate mal Înainte, s-a dat In fo­
losinţă un grajd pentru o sută
ide capete, o magazie, o remiză
etc; sectorul zootehnic a ajuns
la 238 de bovine, la 30 de porci­
ne şl 200 de oi, Iar ferma creată
în primăvara trecută numără
peste 220 de găini matcă.
Suprafaţa livezilor s-a extins
prin plantarea a încă 3.600 de
pomi, Iar volumul lucrărilor a-
grlcole executate mecanizat (ară­
turi şl însămînţărl de primăva­
ră, recoltat păloase, arături de
vară şl ide toamnă, etc.) a cres­
cut mult.
Cantităţile însemnate de
produse vîndute statului, pro­
ducţiile mari de grlu şl porumb'
realizate, veniturile de peste
240.000 lei aduse de grădină —
slnt 'doar clteva rezultate obţi­
nute anul trecut de către colec­
tiviştii din Haţeg,
i întărirea economică a gospo­
dăriei rezultă şl din sporirea a-
veril obşteşti care, anul trecut, a
înregistrat o creştere de 456.000
, lei ajungtnd să depăşească acum
Taloarea de 1.230.000 lei.
fn sectorul zootehnic
se pot obfine rezultate
mal bune
Creşterea şl întărirea secto­
rului zotehnlc este unul din o-
btectivele de seamă ale planu-
Cultivăm legu m e şi zarzavaturi
pe suprafeţe tot m ai m ari
Fădnd bilanţul realizărilor ob­
ţinute in anul trecut colectiviştii
noştri s-au convins că în afară
de cultura plantelor cerealiere
şi a zootehniei, legumicultura
este o ramură importantă care
aduce mari venituri atît gospo­
dăriei cît şi colectiviştilor.
Anul trecut noi am cultivat le­
gume şi zarzavaturi pe o supra­
faţă de 15 hectare, din care 10
hectare au fost Irigate. Folosind
metoda culturilor duble pe circa
75 la sută din suprafaţă, gos­
podăria noastră a obţinut un
venit total de 450.735 lei, reve­
nind peste 30 000 lei Ia hectar.
ŢInînd seamă de aceste rezul­
tate frumoase, In pianul de pro­
ducţie pe 1903, pe lingă dezvol­
tarea culturii plantelor de cîmp
— 412 hectare grlu, 293 hectare
porumb, din care 85 hectare pen.
tru 5.000 kg. boabe, 40 hectare
cartofi de toamnă, 25 hectare mate apoi de castraveţi, vinete,
sfeclă de zahăr, 6 hectare floa­ roşii şi varză de toamnă.
Oricine trece azi prin noul
centru al oraşului Deva, chiar
şl localnicul, are întotdeauna de
spus cuvinte de admiraţie pen­
tru cel care au proiectat şl con­
struit noile blocuri. Noile con­
strucţii, ridicate după o linie
modernă, dau oraşului un as­
pect plăcut, modern. Desigur că
este meritul proiectanţilor şl al
constructorilor.
Acum Insă la început de riou
an făclnd bilanţul muncii des­
făşurate de constructorii şan­
tierului nr. 1 T.R.c.H. Deva se
constată o serie de deficienţe.
In primul rind planul fizic nu
numai că nu a fost Îndeplinit,
dar ritmul de lucru este departe
de a satisface. Să fie aceasta o
situaţie Intimplătoare ? 1 Nici­
decum. De mal mulţi ani, şan­
tierul T.R.C.H. Deva nu se În­
cadrează în termenele de pre­
dare a lucrărilor. Ele slnt cu
mult depăşite. Iată de pildă
blocurile din etapa f i a din
noul centru al oraşului Deva.
Deşi lucrările la blocurile nr.3
şi 4 (cu un total de 96 aparta­
mente) au Început Încă în luna
decembrie 1961, primul bloc
de-abia a fost predat săptămîha
trecută, în vreme ce la blocul
nr. 4 se lucrează şi acum. 'Aşa
stau lucrurile şi la blocul bară
din centrul oraşului Simbria cu
şi cu cinematograful din IIia,
unde s-au stabilit plnă acum
nu mai puţin de trei termene de
predare, care insă nu au fost
respectate. Un ritm de melc cu­
nosc şi lucrările din satul Iuba.
Care să fie cauzele care fac
ca aici lucrările să se desfă­
şoare intr-un ritm atlt de ne­
satisfăcător ?
Unii tovarăşi de aici Încearcă
să dea vina pe lipsa unor ma-
, teri ale, Dar ea nu poate constl-.
DRUMUL SOCIALISMUL!* Nr. 2508
53USB5SI
Cursuri de rid icare
a calificării
Zilele trecute In cadrul C. S.
Hunedoara, au fost deschise
cursurile de ridicare a calificării
pentru electricienii care vor de­
servi' laminorul continuu de se­
mifabricate. Cursurile slnt con­
lul de producţie aprobat de adu­ Recolfe mari în cîmp duse de Ingineri şi maiştri bine
narea generală pentru anul 1963. pregătiţi şl cu multă experienţă.
Ţinlnd seama de posibilităţile şi la grădină In cadrul lor cursanţii (întregul
gospodăriei, numărul bovinelor personal ce va deservi partea e-
va spori cu 62 de capete, iar prin Experienţa anului trecut a do­ lectrică a agregatului) lşl vor În­
trecerea a 90 de junlncl In grupa vedit tuturor colectiviştilor că suşi cunoştinţe de electrotehni­
vacilor, numărul acestora va a- Insămînţlnd seminţe de calitate că la nivelul tehnicii moderne la
junge la 150 de capete. şi apllclnd Întregul complex a- care este construit laminorul.
grotehnic, producţia cerealieră
Turma de ol va creşte de la 200 creşte. In medie, pe gospodărie, S. FILIP
la 500 de capete, iar numărul s-au obţinut 1.500 kg. grlu la ha., corespondent
Pod nou
peste rîul Sfrel
te vor fi contractate cu statul. In 2.215 kg. la ha. Iată pentru ce
In toamnă, cu acest soi de grlu,
afară de acestea se va mări şi au fost Insămînţate 109 ha. De Prin grija Sfatului popular re­ In anii regimului de de­ L
ferma de păsări, In acest an co­ pe Întreaga suprafaţă cu grlu — gional a fost construit în satul mocraţie populară în ora- S
lectiviştii urmînd să cumpere 169 de hectare — colectiviştii şl- Petrenl un pod peste rîul Strei. şui Cugir s-a construit un
2.500 pul şl boboci de raţă şl de au propus să obţină o producţie Noul pod construit din beton ar­ nou club. Aici oamenii
gîscă. Prin aceasta gospodăria medie mal mare ca anul trecut. mat are o lungime de 100 m., lă­ muncit din oraş desfăşoară
va putea livra cooperaţiei de ţimea de 6 m, (partea carosabi­ o intensă activitate cultu-
consum 500 kg. carne de pasăre Se vor mal Insămlnţa In pri­ lă) Iar trotuarul de un metru. ral-educativă.
şl va asigura pentru sflrşltul a- măvară şl 103 ha. cu porumb, de
nuluî 1.000 de găini şi 500 de pe care se vor obţine clte 2.000 Pentru construcţia acestui pod In fotografie: Noua clă­
raţe şi glşte matcă. kg. boabe la ha., Iar suprafaţa a fost cheltuită suma de 835.000 • dire a clubului din Cugir.
de porumb pentru o producţie de lei. I
Creşterea sectorului SJooteKnîc 5.000 kg. boabe la ha. va creşte
Impune şl mărirea spaţiului de şl ea de la 10 la 30 de ha. Anul O carte despre ţara celor 7 milioane
adăpostire. Tocmai de aceea, co­ trecut, pe acest lot s-au reali­
lectiviştii vor construi o Ingrăşă- zat producţii de 6.480 kg. ştiu- Cartea „Cuba — teritoriu li­ tatul viteaz Camilo Cienfuegos, pentru prima dată viitorul -A GEN E» Â -
torle — maternitate pentru 120 leţl la hectar. In 1963, colec­ ber al Americii“, scrisă de tî- la bătrlnul negru de 101 ani — dictator — sergentul Batista.
porcine, un saivan pentru 500 de tiviştii slnt hotărlţl să recolte­ nărul prozator Titus Popovici, Miguel Garda, care, alături de Revoluţia populară din 1956-59, (Qiulso
ol, coteţe pentru păsări şl altele. ze şl mal mult. este menită să facă cunoscut tinărul Lazaro Valdes 'Raml- cu profundul ei caracter anti-
tuturor cititorilor din ţara rez de 14 ani, s-a prezentat imperialist, este o verigă în- 17 IANUARIE 1963
Printre cel 14 colectivişti care Grădina, sursă de mari veni­ noastră eroismul poporului cu- „para la defensa de la patria“ tr-un lanţ de încercări de-a PROGRAMUL I : 5,07 Val­
au luat cuvlntul se numără Fran- turi, va creşte cu Încă 7 ha., a- ban In lupta sa pentru liber­ (pentru apărarea patriei). Oa­ clşttga libertatea, este încorona­ suri interpretate de fanfa­
clsc Roşlanu, Ştefan Hovati şl jungînd astfel la 30 de ha., din tate dusă împotriva imperia­ meni cu o mare bogăţie sufle­ rea marilor eforturi şi a ne­ ră ; 5,40 Cintece patriotice;
Ştefan Laslău. Ei au arătat că care 15 se vor Iriga. Pentru a-şl lismului mai bine de trei tească, simpli dar măreţi prin număratelor sacrificii pentru 6,20 Emisiunea pentru sate;
In ce priveşte veniturile, In 1962, asigura răsadurile necesare, gos­ veacuri. Cartea, nu este un sentimentele şi faptele lor ce Cuba liberă. 6.30 Viaţa nouă a satului,
sectorul zootehnic n-a dat tot podăria are nevoie de 800 rmp. simplu jurnal de călătorie, o te cuceresc şi te determină să program de cintece din fol­
ceea ce putea să dea. Producţia răsadniţe, din care 500 m.p. au înlănţuire de reportaje sau o fii alături de ei cu inima şi Dar Cuba liberă, mică şi în­ clorul nou şi jocuri populare
de lapte pe cap de vacă fura­ şi fost deja confecţionate. monografie istorică. E clte pu­ ghidul. depărtată, far nestins al liber­ romlneşti ; 7,10 Melodii de
jată a fost mică, din cauză că ţin din toate acestea şt mai tăţii în coasta întunecatei lumi estradă; 7,30 Sfatul medicu­
nu au fost bine fngrljite şl hră­ — Planul de producţie oglin­ presus de orice, e o carte tz- Instantaneele alese şt pre­ lui : Regimul de viaţă al bol­
nite Iar In vară animalele n-au deşte întocmai posibilităţile vorltă dintr-o inimă tinără şi zentate de Titus Popovici din a imperialismului american, nu navilor de inim ă; 8,08 Cin­
avut asigurată păşunea necesară. gospodăriei şl stă in puterea aprinsă, călăuzită de o minte marea epopee a eliberării Cu- este de loc pe placul monopo- tece şi jocuri populare roml­
Aceasta din cauză că atlt tinete­ noastră, a colectiviştilor, să-l clară şi ageră. Aşa cum men­ lişttlor americani şi a guver­ neşti ; 9,00 Vreau să ş tiu ;
le cit şl păşunile n-au fost cu­ realizăm şi chiar să-l depăşim, ţionează In prefaţă, autorul a- WC U B A —teritoriu nului din S.U.A. De aceea s-a 10,00 Din operele lui Gllnka;
a spus In cuvlntul său colecti­ cestei cărţi a exprimat în cu­ şi pus la cale invazia insulei 11,05 Muzică uşoară ; 12,00
vistul Axente Viţlonescu. prinsul ei „tot ce a văzut, a lib er »1 A m ericii“ cu ajutorul mercenarilor care Concert de muzică populară
au debarcat tn 1961 pe Playa romlnească; 13,10 Fragmente
Asemenea lui au vorbit şl co­ Giron şi care au fost zdrobiţi din opereta „Valea de aur“ de
lectiviştii Arsene Coţolan, Nei- Dunaevskl; 14,00 Melodii
donl loan şl mulţi aiţil. populare rom lneşti; 14,30
Muzică uşoară de compozitori
Folosirea unor seminţe de rom înl; 15,00 Din folclorul po­
poarelor ; 16,15 Vorbeşte Mos­
răţite. sol, Ingrăşămlntele naturale şl simţit, a trăit, a auzit sau a de TITUS POPOVICI In mat puţin de 72 ore de for­ cova I ; 17,10 Ansambluri ar­
chimice ce se vor administra, lu­ citit In Cuba, timp de şase ţa neinfrîntă a eroicului popor tistice şcolare; 18,00 Univer­
Realizarea obiectivelor cuprin­ crările de calitate ce se vor e- sitatea tehnică rad io; 18,15
fectua — slnt clteva din căile săptămîni. Intr-o perioadă in cuban. Melodii populare rom lneşti;
se In planul de producţie şl a care vor asigura In acest an o 18,40 Muzică de estradă; 19,15
dezvoltare şl mai mare gospodă­ care... un popor eroic a stat bei începută în noiembrie 1956 După ce îmbrăţişează şi a- Program muzical pentru, frun­
propunerilor făcute de majori­ riei colective din Haţeg. tn picioare, cu arma şi cu car­ de un grup de 12 patrioţi în cest capitol al înfrlngerii mer­ taşi In producţie din indus­
trie ; 22,55 Muzică de dans.
tatea vorbitorilor, vor face ca ^ PETRE FABCAS1U tea in mină, fără să-şi piardă jurul cărora s-a grupat întreg cenarilor asmuţiţi împotriva PROGRAMUL H : 13,25Mu­
corespondent zică populară romlnească şi a
sectorul zootehnic să asigure a- surlsul...“. poporul cuban sînt episoade ce Cubei, lucrarea lui Titus Fo- minorităţilor naţionale ; 14,10
Muzică sovietică de estradă
nul acesta venituri mult mal Folosind cu ingeniozitate ex­ emoţionează şi entuziasmează povici se încheie cu un scurt Interpretată la diferite Instru­
perienţa clştigată deja in mî- cititorul, dovedindu-i că oame­ capitol orientat şi intitulat mente ; 15,10 Muzică uşoară;
mari.- .«Am- , nuirea abilă a cronicii, a re­ nii pot ridica libertăţii şi alt­ după cea mai autentică şt stric­ 20.30 Noapte bună, copii,
„Mama“, poveste Indonezia-
portajului, a evocării istorice fel de monumente mult mai tă actualitate: „Cuba no esta n ă ; 20,40 Prelucrări de fol­
şi mai ales a unui stil patetic, durabile şi reale decit cel de so la !“ (Cuba nu este singură), clor de Mlrcea Chlrlac: 21,15
antrenant, căruia t-a asociat la New Yorie ce străjuie, inu­ fapt ce l-au dovedit cu priso­ Muzică uşoară romlnească ;
căldura şi sinceritatea proprii­ til, între apă şi uscat. sinţă recentele evenimente pri­ 21,45 Părinţi şl cop il; 22,00
Muzică de d an s; 23,10 Con­
lor sale emoţii trăite pe insu­ Cucerit el însuşi de măreţia vitoare la situaţia din Marea cert de muzică din opere.
lă, autorul ne poartă In cele acestui popor, autorul s-a do­ Caraibilor, cină marea uniune
rea soarelui, 23 hectare orz, 10 In scopul producerii unui ma- 334 de pagini ale cărţii pe pă- cumentat şi ne-a prezentat în Sovietică, ţările socialiste şi în­ (Cinema
hectare ovăz, 25 hectare porumb terlal săditor corespunzător şi a lucrarea sa tradiţia luptei de treaga lume doritoare de pace
siloz — şi a zootehniei unde vom unor legume timpurii se va con­ mtntul Cubei de azi, sub ce­ eliberare a poporului cuban a fost alături de Cuba liberă. 17 IANUARIE 1963
avea : 391 bovine din care 164 strui o seră înmulţitor şi se vor rul ei albastru şi cald, printre DEVA : Miracolul lupilor —
vaci, 225 porci, 1.413 ol, 1163 pă­ cultiva legume protejate cu ma­ cinematograful „Patria“; HU­
sări, în acest an am prevăzut să terial plastic pe o suprafaţă de ţăranii liberi de exploatare şi Incepînd de la rezistenţa — înconjurată de atenţia, sim­ NEDOARA : Dacă ţii la mine
cultivăm legume şl zarzavaturi 1.000 m.p. analfabetism, printre construc­ prima rebeldia — tribului ca- patia şi ajutorul popoarelor — cinematograful „Victoria“ ;
pe suprafeţe tot mal mari. Pla­ torii ce mînuiesc deopotrivă cic tn frunte cu Hatney împo­ care luptă pentru pace, Cuba
Folosind numai seminţe de soi mistria şi arma, printre mun­ liberă, hotărită şi unită in ju ­
nul de producţie dezbătut şi a- şi producînd un material săditor citori, printre membrii guver­ triva cotropitorilor spanioli, nii guvernului său revoluţio­
probat acum cîteva zile de adu­ corespunzător, executînd lucrări­ soli ai inchiziţiei şi ai coroa­
narea generală a colectiviştilor le de întreţinere a culturilor în nului revoluţionar, printre co­ nei Spaniei nesătulă de aur. nar va învinge şi tn viitor
condiţiuni cît mai bune, ridicînd pii. femei, bătrini, care — cu
prevede extinderea suprafeţei Incursiunea făcută de autor orice încercare de răpire a li­
cultivate cu legume şi zarzava­ nivelul de cunoştinţe agrotehni­ toţii — alcătuiesc astăzi o fa­ In istoria luptei pentru liber­ bertăţii.
turi la 35 hectare, din care 20 ce a colectiviştilor care lucrează milie mare şi unită, hotărită tate a poporului cuban ne face
hectare vor fi Irigate. cunoscute momentele principa­ Cartea lut Titus Popovici
Ia grădiiiă, noi sîntem siguri că să-şi apere patria cu orice le ale acesteia : lupta pentru „Cuba — teritoriu liber al A-
invăţînd din experienţa anu­ preţ. mericii“ are puterea de a-ţi
lui trecut, în scopul sporirii pro­ vom reuşi să producem, asa cum
ducţiei de legume la hectar, ne­ ne-am propus, 680 tone legume Taginile cărţii ne fac cu­ abolirea sclaviei ; „La Guerra spori această certitudine şi de
noştinţă cu oamenii Cubei. In- Grande“ — primul mare răz­ a-ţi strecura treptat tn minte
am propus să obţinem 2-3 cul­ şi zarzavaturi şi să realizăm cepind de la eroul naţional Fi­ boi de cucerire a independen­ şi inimă imaginea vie a Cubei
turi de pe o suprafaţă de 21 hec­ del Castro. ostaş neînfricat, o- ţei, început în 1868 ; marele revoluţionare care scandează
sectorul legumicol un venit rator neîntrecut, conducător război pentru independenţă din unanim şi susţine hotărit cu
tare, în special de pe suprafeţele hotărit, chibzuit şi încercat, 1895 in care a murit eroic gin- tot ce mişcă pe pămtntul ei
tal de 1.000.000 lei! legat cu mii de fibre de po­ ditorul şi poetul cuban José lozinca :¦,,Patria sau moartea !
cultivate cu spanac, ceapă, ri­ porul său, la comunistul Felix M arti; revoluţia din 1933 care Vom învinge /“.
dichi, Salată şi care vor fi ur­ NICOLAE HERLEA
preşedinfe Torres, tlnărul economist şi a fost infrintă de intervenţia Prot. DUMITRU SUSAN
ostaş Râul Castro, medicul in­ străină nord-americană, cu directorul Şcolii medii
MIRCEA GLODEANU genios „Che“ Guevara, regre­ care prilej se face cunoscut „DecebaT‘-Deva
Inginer G.A.C. Vinerea
SIMERIA: Frumoasa ameri­
Este timpul să se tragă învăţămintele cuvenite! mare s-a recurs la o serie de cană — cinematograful „I.
Improvizaţii pe şantier. De alt­ Pintilie“ ; PETROŞANI: Des­
tul cit de cit o justificare de­ sit complet Iniţiativa In ce pri­ Despre întrecerea socialistă de bază (secretar tov. Vasile Ara­ fel aici s-a. pierdut mult prea tăinuiri — cinematograful „Al.
oarece din aceeaşi bază s-au a- veşte aprovizionarea cu unele asemenea nu se poate spune mă) s-a situat pe o poziţie gre­ mult timp cu lucrările de să­ Sahia“ ; Cind copacii erau
provizionat şi celelalte şantiere materiale, lăslnd ca totul să fie mare lucru. Aici nu este o evi­ şită, aşteptind totul de-a gata pături. Aici a fost adusă şi o mari — cinematograful „7 No­
din Cugir, Petrila, Petroşani,' rezolvat de trust. şi susţinind poziţia de piingă- macara turn de mare capacita­ iembrie“; ALBA IULIA: Omul
denţă olară a angajamentelor, reală a conducerii şantierului. te. Ea Insă stă nemontată de de lingă tine — cinematogra­
care au reuşit să termine blocuri Multă vreme s-au amînat' şi mal bine de o lună. Mal mult, ful „Victoria“ ; Focuri în
asemănătoare în 4-6 luni, deşi• unele lucrări de organizare. A iar comitetul sindical (preşedin­ !A! început un nou an de mun­ nici măcar calea de rulare nu munţi — cinematograful „23
lucrările au început mult mai fost necesar mai bine de un an te loan Moţa) nu se preocupă că. Era de aşteptat ca, aşa cum a fost făoută. Or, nu peste August“ ; SEBEŞ : Casa de ia
tlrztu. Lipsa de efective, o altă s-au angajat majoritatea mun­ mult timp vor Începe lucrările răscruce — cinematograful
motivare a şantierului, de ase­ pentru a se pune In funcţiune de îndeplinirea lor, de mobili­ citorilor in adunarea de prelu- de zidărie şi aici macaraua va „Progresul“ ; Revista visuri­
menea nu-şi are temei. Cauzele o staţie centralizată de prepa­ zarea Întregului colectiv. Rău orare a cifrelor de plan, lucră­ avea un cuvint greu de spus. lor — cinematograful „M. sa-
este că nici consfătuirile de rile să pornească pe un drum Tocmai de aceea ea trebuie doveanu“ ; ORĂŞTIE : Start
mai bun, să se ridice cel puţin către necunoscut — cinema­
sînt cu totul altele. Bună parte rare a betoanelor, ca pină la producţie nu slnt temeinic or­ la nivelul sarcinilor. Dar şi a- montată urgent. tograful „V. Roaită“ ; Priete­
cum pe şantier continuă să-şi Cele relatate demonstrează că nul nostru comun — cinema­
din ele slnt cunoscute de con­ urmă ea să nu funcţioneze In ganizate, iar propunerile făcute facă loc mereu aceleaşi lipsuri. tograful „Flacăra“ ; HAŢEG:
ducerea şantierului (ing. şef Oc­ La blocul 1 a—1 b, se lucrează nici acum şantierul din Deva al Fantomele din Spessart — ci­
tavian Oravlţan), dar din păcate cele mai bune condiţiuni. Legat de muncitori nu slnt urmărite intr-un ritm cu totul nesatis- T.R.C.H. nu a găsit cadenţa ne­ nematograful „P o p u l a r“ ;
l'âcător. Lipseşte praful hidro- cesară Încadrării lucrărilor în BRAD: Planeta furtunilor —
ea nu a luat măsurile corespun­ sarcinile stabilite. Aceasta de­ cinematograful „Steaua ro­
fob pentru acoperiş. Deşi ase­ monstrează că „metodele pom­ şie“ ; LONEA : Vals pentru un
zătoare. Constructori şi construcţii pieristice“ de muncă dăinuie milion — cinematograful „Mi­
In ce priveşte aprovizionarea menea praf se găseşte la C.T.E. Încă în practica conducerii şan­ nerul“ ; ILIA; Gardianul —
tierului, nu au fost trase nici cinematograful „Gh. Doja“ ;
cu materiale şantierul nu a des­ Paroşeni nimeni nu a Întreprins acum învăţăminte din activita­ ZLATNA: Vizita preşedinte­
tea de anul trecut. lui — cinematograful „Mun­
făşurat o muncă In perspectivă, nimic. Dar nici celelalte lucrări citorul“ ; TEIUŞ: Vîntul su­
de finisaj nu cunosc un ritm Cu atit mal rău se prezintă dului — cinematograful „V.
a ‘ mers pe linia aprovizionărilor de organizarea muncii trebuie şl traduse in viaţă. De aceea ele se situaţia dacă ne gîndim că ast­ Roaită“ ; APOLDUL DE SUS :
„la zl“. Ca urmare s-a trezit amintit şi modul defectuos de repetă de la o consfătuire ia mai susţinut. Cam aşa merg lu­ fel de lucruri se petrec pe şan­ Cind vine dragostea — cine­
deseori In faţa unor lipsuri de Îndrumare şl control al echipe­ alta. In ce priveşte acordarea tierul din Deva, aflat doar la matograful „23 August“.
lor. Săptămîni la rind echipe de unor sporuri şi prime, ele s-au crările şi la blocul nr. 4. Con­ clţlva paşi de conducerea
materiale, pentru aprovizionarea T.R.C.H. Se pare Insă că nici Ofaileiifi
cărora s-a aşteptat timp de zile structorii care lucrează aici ne-
aici nu s-au găsit căile şi meto­ meteorologie
şi săptămîni, în vreme ce lu­ zidari, zugravi, parchetari au dat nu echipelor cu cele mai fiind suficient de îndrumaţi şi dele de a pune lucrările pe roate.
crările la blocuri se opreau. Nu stat în gol de lucru, s-au au bune re?,ultate ci acelora care PENTRU 24 ORE
este de loc explicabilă nici lipsa făcut lucrări mărunte sub ca­ nu şi-au realizat norma din di­ controlaţi, lucrează încet, cu Conducerea T.R.C.H. trebuie
de cunoaştere a propriilor pacitatea lor de muncă. iată ferite motive, ca adaus la sa­ să la măsuri prin care Vremea se menţine rece cu ce­
stocuri de materiale. De mai doar un exemplu. Echipa de zi­ lariu. randament scăzut. Deseori se In- să se asigure Îndeplinirea rul temporar noros. Izolat vor că­
ritmică a sarcinilor de plan, să dea ninsori slabe. Temperatura sta­
multe ori şantierul cerea trus­ dari a tov. Gh. Drăgoi a fost Deşi organizaţia de partid a oing pe şantier discuţii intermi­ se ridice gradul răspunderii ţionară, ziua va fi cuprinsă inlre
tului urgent materiale, care de mutată In decurs de o lună la analizat în mai multe rlnduri personale a fiecărui tovarăş care —8 şi —12 grade, iar noaptea intre
fapt existau in propriul depo­ patru locuri de muncă (două activitatea de pe şantier ea s-a nabile Intre unii constructori şi lucrează pe acest şantier. Sînt —13 —18 grade. Vîntul va sufla
zit, Aici trebuie vorbit de slaba în Deva şi două în Simerla). rezumat doar la atit. Nu s-a moderat cu intensificări temporare
activitate a magazionerilor şi meşterii lor. toate condiţiile ca activitatea să din sectorul vest si nord vest.
manipulamilor care s-au tran­ Peste tot însă nu a găsit cele luat nici o hotărire in vederea cunoască o Îmbunătăţire sub­
sformat in „manipulatori de necesare: materiale şl scule. impulsionării ritmului şi res­ Lipsit de perspectivă au în­ stanţială, să se ridice la nivelul PENTRU URMĂTOARELE
Cind insă lucrurile începeau să pectării termenelor de dare in TREI ZILE
ceput lucrările la noile blocuri sarcinilor ce le are,
hirtii“. Este demn de scos yi se pună pe roate erau mutaţi folosinţă a construcţiilor. Ast­ Vremea te menţine rece cu cerul
evidenţă cele ce. spunea unul din la alt loc unde o luau de la fel, organizaţia de partid nu a din etapa a IlI-a. Toate cele 4 "v y, ţU&R puţin noro* yl tem peratura staţio­
constructorii de aici în legătu­ început. Aici parte din vină re­ putut trage la răspundere in nar S.
ră eu aprovizionarea: „Noi În­ vine şi unor meşteri ai şantie­ primul rind conduoerea şantie­ blocuri, cu peste 200 aparta­
cepem lucrul la orele 7, In vre­ rului printre care Paul Dobozl, rului şl apoi pe comunişti pen­
me ce magazloneiul vine de- DOrling şl alţii care lucrează tru nerespectarea unor hotărlrl. mente, se găsesc cu fundaţiile
abla la orele 8. Iată cum se fără perspectivă, nu Îndrumă Mal rău este că In unele cazuri,
pierde timp preţios“. săpate. Acum a inceput turna­
Îndeaproape echipele, urcă rar mal ales In legătură ou aprovi­
.. Conducerii şantierului l-a Un* pe sohele. rea betonului. Se toarnă la toate
zionarea, biroul organizaţiei M
o dată. Aceasta Insă nu asigură
o aotivjtate desfăşurată pe me­
serii. Din aceeaşi cauză nici sta­
ţia de betoane nu poate satls.
îaco necesarul de beton, Ca ut«