Page 46 - 1963-01

eu» saiuani f»A«. 8

Mr. 55(16
ngM BM gggigwg

VIAŢA D E PA R TID Sortimente noi

fi R în industria alimentarâ

Să acordăm toată afenfia intensificării munc Aproape 40 ta sută din pro­

dusele Industriei aiLlmenta/re pre­

şi cultural-educative de roasă zentate la cel de-aJ TV-lea Pavi­

lion de mostre au şl fost puse
In fabricaţie de către întreprin­

derile din acest sector.

"Activitatea politică, şi cultural- duri permanente In diferite în­ acţiunea de popularizare a fil­ rii activităţii lor. In raionul Ha­ Printre acestea sint majori­
educativă de masă, îndreptată treprinderi şi instituţii s-a ajuns mului. Din această cauză numă­ ţeg brigăzile ştiinţifice sînt fo-
înspre dezvoltarea conştiinţei so­ ca in oraşul Deva valoarea căr­ rul spectatorilor este mic la une­ losite atît vara cît şi iarna, in ce. tatea preparatelor dlin lapte —
le mai Îndepărtate sate şi că­
tune. De oe nu se face oare şi in care au Întrunit cele mal tmtite
oraşul Deva la fel ? Condiţii e-
cialiste şi a noilor trăsături de ţilor vîndute pe cap de locuitor le filme. xlstă, dar trebuie folosite. Ora­ aprecieri din partea vlzltatorlioc
comportare a oamenilor, înspre să se ridice în anul 1962 la 28 — Există cinematografe — a şul Deva poate organiza brigăzi
Iei, ceea ce reprezintă o creşte­ ştiinţifice care să ajute, şi alte pavilionului — ca lapte concen­
plămădirea omului nou, membru re de 8 lei pe cap de locuitor fa ­ arătat tov. Grama Vasile — un­ raioane ce nu au asemenea posi­
demn al societăţii socialiste, con ţă de anul 1961. Şl în oraşul Si­ bilităţi. trat zaharat, creme de lapte
stituie una din principalele sar de nu sint condiţii optime pen­
cini care stau în faţa organiza meria a crescut mult valoarea tru vizionarea filmelor. La ci­ Practica de a Se face planuri concentrate, produse jUflieUce,
ţiilor de partid în această peri cărţilor vîndute, ajungînd la 13 peste planuri şl de a nu se trece
oadă. Ţinînd seama de impor lei pe cap de locuitor. Dacă ar nematograful din Simeria, de e- la o muncă concretă pe teren iaurturi care au si apărut in
fi existat insă o mal mare preo­ xemplu, sala nu e încălzită în­ trebuie înlăturată. Să ne ocupăm
tanţa acestei probleme, Comite cupare pentru popularizarea căr­ totdeauna. Acest lucru face ca mai bine, mai organizat pentru magazinele alimentare. Fabrica
tul orăşenesc de partid Deva a ţii, dată s-ar fi întreprins mal numărul spectatorilor să fie mic. a face o educaţie ştiinţifică ma­
dezbătut în recenta sa şedinţă multe acţiuni pentru difuzarea ei Deşi conducerea întreprinderii selor, pentru a le ajuta să în­ „RarăulT din dmpuiung-Moldo­
plenară felul în care se desfă­ în mase, atunci fără îndoială că regionale de cinematografie a ţeleagă legile naturii şi dezvol­
şoară munca politică şi cultural- şi rezultatele erau mult mai bune. fost sesizată despre această sta­ tării societăţii. venesc va produce în curtnd un

educativă pe raza oraşului. Ple­ re de lucruri, totuşi nu s-au luat Agitaţia vizuală va trebui să nou sortiment de lapte praf die­
măsuri. fie activizată, mal strîns legată
de sarcinile ce ne stau in faţă, tetic, pentru copiii mici. In fa­
de realizarea planului Ia toţi in­
dicii, de campania electorală. A* bricile de brînzeturi s-a început
gitatorli trebuie să fie lstruiţ! instalarea de maşini şl dispo­
cu regularitate şl in mod temei­
nic cu cele mal principale pro­ zitive pentru prepararea unor
bleme care-şl cer rezolvarea în
nara a apreciat că măsurile lua- Plenara Comitetului orăşenesc Au fost apreciate si rezultatele această perioadă. noi produse, printre care caş
te de biroul comitetului orăşe­ de partid a apreciat că au fost ce s-au obţinut pe linia propagan­ afumat de Vrancea, caşcaval de
nesc privind organizarea şi des­ obţinute rezultate satisfăcătoare Vorbind despre tnvătămintui
făşurarea învăţămîntulul de şi In ce priveşte propaganda dei prin conferinţe In anul tre­ agrozootehnic, tov. Pipoş a ară­ Argeş, oaş proaspăt de Năsăud
partid, a învăţămîntulul politic prin conferinţa, munca cu fil­ tat că acesta are o mare însem­
cut au fost ţinute aproape 800 nătate. Rău este însă că unii to­ — produs dietetic cu o durată
de conferinţe cu caracter poli­ varăşi nu înţeleg tnsemnătatea.
lui şi prin urmare nici nu-1 acor­ de fermentare de numai clteva
dă atenţia cuvenită. Aşa se face
U.T.M. şi a învăţămîntulul ideo­ mul. creşterea numărului for­ tic, Ideologic şl de cultură ge­ că la numeroase cercuri frecven­ zile şi altele. Se găsesc în ma­
logic al cadrelor didactice, lăr­ maţiilor de teatru etc. S-a Îmbu­ nerală. Sub îndrumarea comite­ ţa e nesatisfăcătoare. lerţ.il’e
girea sferei de cuprindere a pro- nătăţit activitatea cluburilor din tului orăşenesc de partid comite­ sint predate in mod scolastic, lu­ gazine, de asemenea, noi sorti­
cru ce face ca ele să nu fie atrac­
tive. Organizaţiile de partid vor mente de tobă, caltaboş, orem-
trebui să combată cu tărie lipsa vurştl, preparate de conserve
de preocupare fată. de bunul
pagandel prin ţinerea de con­ Deva şl Simeria, a căminelor tul pentru cultură şi artă, a or- mers al învăţămîntulul agrozoo­ carne sub formă de paste In di­
tehnic. Sarcina mobilizării colec­
ferinţe In faţa oamenilor mun­ tiviştilor la cursuri nu trebuie lă­ ferite amestecuri, preparate de
sată numai pe seama propagan­ şuncă, tocători preambaiate.
cii, realizarea unei cît mai strîn- P e m arginea plenarei Comitetului diştilor. De această problemă Tînărul Marin Trnna este ma caraghi Ia cubilourfle turnăto­
se legături Intre propagandă şl o ră şe n e sc de partid D eva răspund consiliile de conducere riei nr. 1 a Uzinei „Victoria“ din Călan. El se străduieşte să întreprinderile din industria
¦munca practică, intensificarea ale G.A.C., sfaturile populare, asigure echipelor de turnători fontă Ia timp. zahărului au realizat peste 60
organizaţiile U.T.M., comisiile de la sută din exponatele de pro­
activităţii cluburilor, căminelor femei. Organizaţiile de bază au duse zaharoase. Fabrica de cio­
datoria de a analiza periodic fe­
culturale, a formaţiilor artistice culturale de la sate. îndrumate ganlzat la căminele culturale, un lul în care se desfăşoară învă-
ţămîntul agrozootehnic si de a
'de amatori, toate acestea au dus de către organizaţiile de partid, ciclu de 10-12 conferinţe care se lua măsuri pentru înlăturarea Pentru ocrotirea vieţii şl sănătăţii colată din Bucureşti, de exem­
deficienţelor. Va trebui ca In cel oamenilor muncii plu, realizează în prezent toate
la ridicarea nivelului de con­ organizaţiile sindicale şi U.T.M., ţin din două in două săptămîni, mai scurt timp să se 1a măsuri produsele expuse la ultimul pa­
ştiinţă al maselor de oameni al sfaturile populare, comisiile de iar din oraşul Deva in fiecare pentru asigurarea unei frecven­
muncii, la mobilizarea lor în femei au adus o contribuţie de duminică pleacă la sate cite 3-5 ţe cit mai bune. pentru introdu­ vilion. In fabricile de conserve
cerea unei evidenţe cît mal co­
lupta pentru înfăptuirea hotărî* seamă la obţinerea acestor rea­ conferenţiari. Ţinînd însă seama respunzătoare a cursanţilor, pen­ An de an tn halele şi atelie­ pului de lucru şi acordarea do şl ulei s-a început pregătirea u-
tru asigurarea materialului di­ rele întreprinderilor din ţara
rllor partidului şl guvernului, lizări. de posibilităţile oraşului, trebuie dactic şi folosirea lui, pentru le­ noastră se îmbunătăţesc condi­ concedii suplimentare salariaţi­ tllajelor şi a muncitorilor îrt
garea problemelor teoretice de ţiile de muncă ale muncitorilor.
pentru realizarea sarcinilor de Plenara nu 8-a mărginit însă arătat că aceste rezultate sint viata practică din G.A.C., pentru Locurile de muncă devin mai lu­ lor din anumite ramuri unde vederea realizării noilor produ­
plan în industrie şl agricultură. numai ia aprecierea rezultatelor nesatisfăcătoare. Numărul confe­ a face ca predările să fie cît mai minoase, mal bine încălzite şl
interesante şi mal atractive. aerisite, iar utilajele şi instala­ procesele tehnologice sînt mal se de legume şi fructe, a uleiu­
Comitetul orăşenesc de partid pozitive. Atlt referatul care s-a rinţelor ţinute este mic. De ase­ ţiile mecanice, electrice şi ter­ grele. Sporurile pentru condi­ rilor vegetale vîtamlnizate şi a
tt.manifestat o preocupare mal prezentat cit şi participanţii la menea, este foarte mic numărul Lupt-înd pentru înlăturarea de_ mice sînt asigurate cu dispozi­
intensă,pentru continua îmbună­ discuţii au scos la iveală o serie conferenţiarilor care pleacă la ficienţelor semnalate, Comitetul tive speciale pentru asigurarea ţii deosebite de muncă însu­ margiarinolor. Măsuri asemănă­
orăşenesc de partid va putea să securităţii şi protecţiei muncii. mează în fiecare an peste 300 toare au fost luate şi tn fabri-<
tăţire a muncii cultural-educati­ de deficienţe. S-a apreciat că nu­ sate. In unele cazuri, conferin­ obţină rezultate şi mal bune în milioane lei Iar pentru echipa­ cile de panificaţie, in laboratoa­
ve de masă. Măsurile luate in a- mărul formaţiilor corale şi de ţele sint audiate de un număr activitatea d8 educare a oame­ Anul trecut au fost create şi In­
ceastă privinţă au dus la lărgirea dansuri, precum şi activitatea a- restrlns de ţărani muncitori din nilor muncii, de mobilizare a lor troduse în producţie noi aparate ment şi alimentaţia de protec­ rele cofetăriilor.
la înfăptuirea sarcinilor trasa­ pentru detectarea gazelor toxi­
şl îmbunătăţirea conţinutului ac­ cestora nu s-au ridicat la nivelul cauză că la multe cămine cultu­ te de partid şi guvern. ce şi inflamabile iar izotopii ra­ ţie întreprinderile au cheltuit Noile produse căt şl măsurile
tivităţii formaţiilor artistice de cerinţelor şi posibilităţilor. S-au rale ca acele din Sîntandrel. dioactivi au început să fie fo­ numai In ultimii doi a,nj aproa­ luate de unităţile alimentare fao
4f losiţi şi tn domeniul protecţiei
amatori, la descoperirea şi afir­ obţinut, ce-l drept, unele rezul­ Cristur şi altele, sălile nu sînt pe 800 milioane lei. l ca pînă Ia sfirşltuî anului cele
In urma dezbaterilor şl a pro­
marea unor noi talente. Pe raza tate pe linia creşterii numărului încălzite, iar la cele din Almaşul punerilor făcute, plenara a adop­ In urma acestor măsuri ţara 1.600 de exponate prezentate la
tat un plan cuprinzător de mă­ noastră înregistrează în prezent Pavilionul de mostre să se rea­
oraşului Îşi desfăşoară In pre­ formaţiilor de teatru, dar acti­ Sec, Cozla, Chergheş, Seuleştl, suri. Organizaţiile de bază din indici din ce în ce mai reduşi lizeze In cantităţi corespunză-'
zent activitatea 66 de formaţii vitatea acestora continuă să ai­ Timpa, Popeşti, Bîrcea Mare, să­ întreprinderi, din instituţii şi de de îmbolnăvire în rlndul !munci­
artistice în care sînt cuprinşi bă un caracter sporadic, limitin- lile au fost ocupate cu diferite lâ sate au sarcina de a lupta torilor industriali. toare planului.
pentru înfăptuirea acestor mă­
peste 900 de artişti amatori. La dii-se doar la programele pre­ produse pînă în luna octombrie. suri în scopul îmbunătăţirii con­ muncii. Numeroase procese grele (Ager preş) (HJgerpires)1*
Festivalul bienal de teatru „I. L'. zentate în fazele de concurs. Aşa Mic faţă de posibilităţi este şl tinue a muncii politice şl cultu­ de muncă au fost mecanizate,
Caragiale“ şl Festivalul cintecu- s-au petrecut lucrurile cu forma­ numărul brigăzilor ştiinţifice, ral educative de masă.
IN EDITURA POLITICĂ AU APĂRUT:lui şi dansului „Pe plaiurile hune- ţiile de teatru ale Sfatului popu­ iar Ieşirile lor pe teren sint foar­
T. MARIAN altele automatizate obţînîndu-se

dorene" au participat 59 for­ lar regional, clubului sindicatelor te rare. 99 în felul acesta uşurarea efortu­
maţii artistice, unele din ele din Deva, a Trustului minier şi. Plenara a mai scos la iveală lui fizic şi realizarea unei pro­
¦Corpurile de clădiri ale Uzi­
clasîndu-se pe locuri fruntaşe la cu altele. şl alte lipsuri din munca poli­ nelor şt secţiilor Combinatului ductivităţi a muncii din ce în ce K4 Marx — F. Engels î O P E R E rol. 13
din Norilsk se află pe nişte te­ mai ridicată, in ultimii ani, pen­
faza regională a concursului, Pe raza oraşuiui regional De­ tică şi cultural-educativă. Vino­ renuri înclinate. Ele au fost Volumul al 13-lea al Operelor cuprinde lucrările scrise de
Practica ne demonstrează că va, există doar două formaţii co­ vat de aceste lipsuri se face în căutate sub pămlntul veşnic în­ tru protecţia muncii s-au chel­
gheţat, scoţîndu-se un strat care tuit în tara noastră peste 5 mi­ K. Marx pi F. Engels tn perioada ianuarie 1859—februarie 1860.
pe alocuri atingea aăîncimea'de liarde lei.
brigăzile artistice de agitaţie au rale, număr cu totul nesatisfă­ primul rînd biroul comitetului 20 metri. Apoi pe cîteva fundaţii El tveepe cu lucrarea „Contribuţii ia, critica economiei politice“
au fost construite secţiile. Grija pentru ocrotirea vieţii
un rol însemnat In ridicarea cător. Nu sînt oare Întreprinderi, orăşenesc de partid care nu a şl sănătăţii oamenilor muncii se — una dintre cele mai de seamă opere economice ale marxismu­
Oraşul nu putea fi Insă con­ manifestă şi prin reducerea tim­
conştiinţei oamenilor muncii. instituţii şi cămine culturale pe controlat şi sprijinit In suficien­ struit tn acelaşi mod. Străzile, lui In care Marx a formulat tezele de bază ale materialismului
pieţele, clădirile cu mai multe
Prin programele pe care le pre­ lingă care să la fiinţă puterni­ tă măsură comitetul pentru cul­ etaje tiu pot fi risipite prin istoric, printre care teza că modul de producţie a vieţii mate­
zintă, ele popularizează reali­ ce formaţii corale ? Evident că tură şi artă, consiliul local al tundră, căutind terenuri incli-
riale determină procesul social, politic şi spiritual al vieţii so- {

zările, pe fruntaşii in producţie, există, dar nu există suficientă sindicatelor, sfatul popular oră­ cietăţti. ‘

scot în evidenţă elemente ale preocupare din partea comitete­ şenesc, organizaţiile de masă în E co n o m ii Printr-o serie de lucrări publicistice incluse tn volum, reiese

noului. In acelaşi timp critică lor sindicale; a organizaţiilor realizarea sarcinilor ce le au pe Sm p r i m a t il e c s s îS ă că tn centrul atenţiei lui Marx şi Engels a stat tn acea perioa­
cu eficacitate ceea ce este vechi, linia intensificării muncii poli­
satirizează .pe codaşl, pe chiulan­ U.T.M., a conducerilor întreprin­ tice şl cultural-educative de ma­ Ceferiştii staţiei Slmeriia-călă- dă mişcarea de eliberare naţională din Italia, lupta poporului
derilor, instituţiilor şi a consi­ să. torl au avut de Intlmplnat in
gii, combat indisciplina şl alte liilor de conducere ale cămine­ primele zile afe acestui an multe italian împotriva jugului austriac; ei demască esenţa războiului
greutăţi din cauza lapovlţei şl
ninsorii. Cu toate acestea, el au din Italia, politica expansionistă dusă de Ludovic-Napoleon şi
reuşit ca in perioada 1-10 ianua­
aspecte negative care frinează lor culturale. Conducătorii unor La plenară a luat cuvîntul tov. rie să nu Înregistreze nici un clica lui precum şi politica de falşă neutralitate dusă de
buna desfăşurare a activităţii la întreprinderi şi instituţii printre loan Pipoş, membru al biroului miM.it Intlrzlere din cauze im­
diferite locuri de muncă. Tocmai care se numără şi tovarăşii Far- Comitetului regional de partid. Prusia. \

Un loc important ocupă tn volum şt analiza situaţiei eco­

nomice şt politice a Angliei, demascarea tendinţelor ei colo-
nialiste.
de aceea, majoritatea organiza­ mazon Năstase, Sabău Lauren- Vorbitorul a apreciat rezultatele
ţiilor de bază de pe raza oraşu­ ţiu, Moskar Eugen, Constanti- obţinute în munca politică şl putabile personalului. Ba mal P. I. Nikitin: BAZELE ECONOMIEI POLITICE
lui s-au preocupat pentru a mări nescu Ovldiu, Tomescu loan, Ca. cultural-educativă de masă pe mult ciriar, au redus media de
numărul lor şi pentru a le ajuta zăcu Toma, Vidali loan, Ostaficiuq raza oraşului Deva, precum şl staţionare a vagoanelor In tran­ manual popular
să-şi înihnătăţească continuu orientarea biroului Comitetului zit ou manevră cu 1 la sută, In Editura politică a apărut de curtnd ediţia a ll-a, revă­
conţinutul programelor. In anul MIrcea, Oraviţeanu Octavian, Mii orăşenesc de partid de a pune iar Ia încărcare-descărcare cu 4 zută şi întregită, a manualului popular „Bazele economiei po­
4962 numărul brigăzilor artisti­ nea Leontin şl alţii nu manifestă in discuţia plenarei această pro­ iş sută. In felul acesta s-a ob­ litice“ de P. I. NiTdtin. Prezentlnd intr-o formă uşor accesibilă
ce de agitaţie de pe raza oraşu­ destulă răspundere in sprijini­ blemă. ţinut o economie de peste 2.000 categoriile şi legile economice ale formaţiunilor precapltaliste,
lui a crescut de la 5 la 21, pre- vagoane-ore. ale capitalismului şi ale modulul de producţie comunist, ma­
zentind aproape 100 programe la rea activităţii cultural-educative — Partidul nostru — a subli­
care au luat parte peste 20.000 In Întreprinderile şi instituţiile niat vorbitorul — acordă o mare B. CREŢU nualul vine In ajutorul celor ce studiază economia politică tn
'de spectatori. In urma îndrumă­ respective. Conducerile întreprin­ atenţie muncii de educare a ma­ corespondent diferite forme de invâţămînt de partid şi de stat.
rii primite din partea organi­ derilor şl instituţiilor puteau — selor, de creştere continuă a con­
zaţiilor de partid, majoritatea şi aceasta era de datoria lor — ştiinţei lor. Cu cît conştiinţa ma­ Fundamentul pe piloni a l li­
lor Îşi axează mal bine progra­ să dea mai mult sprijin clubu­ selor este mal ridicată, cu atlt ne/ asemenea case revine cu 25
mul pe cele mal importante pro­ rilor sindicatelor In selecţiona­ va fi mai mare elanul In lupta mii mble mai ieftin, beton ne­
bleme de la locul de muncă, se rea şl mobilizarea coriştilor şi pentru înfăptuirea măreţelor cesită numai 108 m.o. In loo de
Ocupă mai concret de populariza­ artiştilor amatori pentru â par­ sarcini pe care partidul le-a pus 780, iar oamevi-zile — 610 tn
ticipa la manifestările culturale. in faţa poporului în etapa de de- loc de 3.900. El poate fi executat
Miracolul ru sesc dinrea rezultatelor in întrecerea săvîrşire a construcţiei socialis­ tn 10-15 zile, tn loo ăe 40-50 cit
In această privinţă o mare vi­ te în ţara noastră. necesită fundaţiile obişnuite pe
socialistă, de calitatea produc­ nă o are şl biroul executiv al stilpi. Totuşi principalul nu
ţiei, de extinderea tehnicii noi, Datoria noastră este să nu ne constă numai tn aceste economii,
’de Întărirea disciplinei In mun­ consiliului sindical local care nu mulţumim cu rezultatele obţinu­ ci şi In faptul că munca manuală
că. Cele de la sate îşi axează pro­ a luat măsuri pentru mobiliza­ te in munca de educare a ma­ a fost total înlocuită de maşini,
gramele pe sarcinile ce , stau In rea artiştilor amatori să parti­ selor. Trebuie să luptăm pentru că in tundră şt-a făcut apariţia
faţa G.A.C. c a : aplicarea regu­ cipe la manifestările organizate o puternică industrie a construc­
in cadrul clubului din Deva. 6 trageţi minereu aici, pe şantie­ ţiilor,
rul de construcţie?
lilor agrotehnice in vederea spo­ Pe lingă căminele culturale au a îmbunătăţi continuu munca d e A. M U R Z I N ?
ririi producţiei la hectar, dezvol­ existat formaţii corale şi de tea­ politică şl cultural-educativă, Ă
tarea celor mal rentabile ramuri tru cu activitate bună. In ultimul pentru a lărgi sfera ei de cu­ două luni, ceea ce e prea mult. Troliurile au fost totuşi puse Fumegă coşurile, clocoteşte
'de producţie, grija faţă de avu­ timp Insă unele din acestea şi- prindere a maselor. In perioada Totodată, tn solul Taimlrului se in funcţiune. începuturile au
tul obştesc, dezvoltarea sectoru­ au încetat activitatea din cauză de iarnă este timpul cei mal înttlnesc bolovani, stlnci, pietre fost insă grele. Vasili Gorlov metalul încins in cuptoarele e-
lui zootehnic, participarea la In- că directorii căminelor le-au ne. potrivit pentru a desfăşura o şi ele sint greu de perforat cu muncea cu avînt, se intlmpla lectrice ale uzinelor din Norilsk.
văţămîntul agrozootehnic, creş­ glijat. Vorbind despre acti­ intensă muncă de educare la acul. Ce-ar fi să se foreze son­ insă adesea că undeva, pe la a- Pe străzi gonesc autobuze, scli­
terea nivelului de trai al colec­ vitatea pe care trebuie s-o sate. In acest scop este necesar dele cu ajutorul unor troliuri ăîncimea de 8 metri, aparatul pesc reclamele ăe neon ale
tiviştilor etc. In această privin­ desfăşoare căminele cultura­ să facem totul pentru a irnbu de foraj ? magazinelor. Modernul şi fru­
ţă pot fi date ca exemplu brigă­ le, tovarăşii Ardeu Petru, Ari- nătăţi activitatea căminelor cui- I ™te. Ceea ce se construise pe să se lovească de ceva şi să mosul oraş european — perla
zile artistice de agitaţie de la mescu Viorel şi alţii au arătat turale, pentru a le ajuta să în­ solul veşnic îngheţat s-a năruit Vâslii Gorlov s-a pus pe stu­ nu mai poată continua să se a- Taimlrului — denumit adesea
iE. M. Deva, Uzina de preparare, că nu numai formaţiile de dan­ lăture deficienţele ce le au. Clu­ in pustiul fără fund al uriaşe­ dii. A studiat structura şi „de­ dincească. Atunci Vasili dădea „Micul Leningrad“, trăieşte şi
suri şi corale au fost neglijate de burile, casele de citit vor trebui, prinderile“ solului veşnic în­ fuga la inginerul-şef adjunct al munceşte in acelaşi ritm cu în­
întreprinderea „1 Mai“, Şcoala de asemenea, ajutate să-si îm­ lor lacuri subterane ele gheaţă. gheţat, troliu1 de foraj. împreu­ şantierului: treaga ţară. El zmulge tundrei
v.dr. Petru Groza", brigada că- către conducerile căminelor cul­ bunătăţească activitatea. Comi­ Aceasta din cauză că solul ăe nă cu el munceau Mihail Guş- cvartal după cvartal, măturlnd
minulul cultural din Simeria Ve­ turale, ci şi diferite alte forme cin, Vilctor Jăanovslci, Boris Bu- — De ce să săpăm in sttvcă? in calea sa coline şi lacuri, a-
de educare a colectiviştilor cum tetul pentru cultură şi artă, sub sub o clădire in mai multe e- Icin — in total vreo 25 ăe oa­ Poate că in această sondă ar duetnd asfaltul peste lichenii
che şi altele. meni. Vreo săptămină s-au căz­ fi mai bine să introducem un tundrei şi pămlntul veşnic în­
Rezultate frumoase s-au obţl- ar f l : conferinţele, serile de în­ îndrumarea biroului Comitetu­ taje se ăezgheaţă. S-au ciocnit nit cu un singur troliu. Ei mun­ pilon mal scurt. Rezistenţa este zăpezit,
hut şi In ce priveşte munca cu trebări şi răspunsuri, jurnalele lui orăşenesc de partid, are deci aici doi duşmani eterni — ceau ziua şi noaptea, înfruntau mare.
vorbite, călătoriile pe hartă, sarcina să se ocupe in mai mare ploi, geruri, viscole. Apoi se pu­ Iar tn America, tn valea rlu-
cartea. Sub îndrumarea organi­ consultaţiile pe diferite teme măsură şi mai organizat de ex­ căldura şi frigul. Cum ar pu­ neau din nou pe studii. — Nu se poate, Vasili. Nu pe lui Malcenzie, acolo unde au
ştiinţifice, seri ale fruntaşilor şi tinderea experienţei pozitive a tea fi el conciliaţi ? 'Astentau rezistenţă punem noi accentul, trăit pe vremuri eroii lui Jack
zaţiilor de partid, bibliotecile au A trecut jumătate de an. In ci pe îngheţul veşnic. El va fe­ London au fost construite in­
reuşit să-şi îmbunătăţească acti­ cele din urmă troliurile au fost reca pilonii şi clădirea se va tr-adevăr In anii războiului două
vitatea, să muncească mai orga­ altele. Vorbitorii au arătat că căminelor culturale, a formaţii­ soluţia problemei oamenii care aduse pe şantier. A venit o co­ sprijini pe ei, fără să depindă oraşe industriale. Astăzi ele nu
nizat, atrăgind in jurul lor un este necesar să se înlăture aces­ lor artistice de amatori frunta­ locuiau in barăci, o aştepta şi misie să vadă ce are să se tn- de stlncile sau lacurile subte­ mat există. Sint din nou pustii
şe. Faptul că unele formaţii ar­ imensul oraş ăe lemn, unde nu tîmple. Şi din nou s-au ciocnit rane. malurile legendarului rlu. Ora­
humăr din ce In ce mai mare de te deficienţe. Căminele culturale tistice de pe raza oraşului, cu o curajoşii cu scepticii... şele s-au ruinat. Nu pentru că
cititori. In cadrul Întreprinde­ trebuie ajutate să folosească ce­ bogată activitate în anii trecuţi, exista nici una, din comoăită- Şi tată-l pe Vasili lovind din ar fi fost bombardate sau că
rilor, instituţiilor, cluburilor şi — Troliu ăe foraj pe şantier ? nou tn piatra tare a latitudini­ acolo ar fi avut loc un cutremur
căminelor culturale s-au organi­ le mai atractive forme de educa­ acum nu mai activează, nu este I We obişnuite ale oraşelor, ale Ce născocire. Nimeni nu a mai lor nordice. In virful troliului de pustiitor. Le-a distrus îngheţul
ţie, să lichideze activitatea spo­ construit aşa. foraj s-a defectat un dispozitiv. veşnic. In legătură cu aceasta,
zat un număr important de ac­ radică. In această privinţă tre­ o notă bună nentro tovarăşii din civilizaţiei. El se caţără pentru a-l repara ziarul „New York Herald Tri­
ţiuni de popularizare a cărţii ca : buie să îie sprijinite de către or­ biroul comitetului orăşenesc; Soluţia a fost găsită ăe patru — Noi vom construi, a răsu­ bune“ scria: Pentru ruşi Norii-
pentru sfatul popular al oraşu­ nat calm glasul lui Mihail Kim. împreună cu ajutorul său Ana- skul este simbolul victoriei re­
recenzii, simpozioane, seri lite­ ganizaţiile de partid, sfaturile lui. comitetul pentru cultură si entuziaşti — Kim, Lazarev, Bi- Fundaţiile pe piloni reprezintă toli Rusak. Vintui e gata să-i purtate ăe om asupra naturii
populare, comitetul orăşenesc tadze, Kuşnev. Nu împăcarea viitorul construcţiilor tn regiu­ doboare, le frige faţa şi ochii. nordului“. Peste hotare t se mai
rare, consfătuiri cu cititorii etc. pentru cultură şi artă. artă, consiliul local al sindicate­ căldurii cu frigul este soluţia, nea ăe dincolo de pol I Dispozitivul a fost insă reparat, spune oraşului Norilsk „miraco­
care au făcut să crească, numărul lor. Aceste formaţii vor trebui să ci a-i lipsi ăe punctele de con­ piuliţele înşurubate si imediat lul rusesc
cititorilor şl al volumelor citite, Unii dintre participanţii la fie cît mai repede reactivizate. tact : fundamentul şt pămlntul. ¦— Metoda voastră nu.e nouă. Ea tn sondă este turnată o solv,ţie
îndrumate de organizaţiile de discuţii au arătat că deşi s-au Casa regională a creaţiei popu­ A separa fundamentul clădirii de se aplică tn sudul ţării. Acolo caldă. Stropii de apă le lovesc
ţpartid, organizaţiile U.T.M. au obţinut rezultate frumoase in lare are obligaţia să dea mal pilonul stă înfipt ca un cui in feţele cu ace de gheaţă. Dar to­
teuşit să atragă un mare număr munca cu filmul, totuşi se mal scindură. tul a fost dus la bun sfirştt.
mult sprijin formaţiilor artisti­ Cu ajutorul unei macarale, pi­
de tineri la concursul „iubiţi car­ semnalează şi In această privin­ ce din raza oraşului Deva. tundră, a ridica oraşul deasupra — Şi la noi stă la fel, dar nu lonul poate fi coborlt in sondă.
tea“. Unele organizaţii U.T.M. ca ţă unele deficienţe. Anumite fil­ pămintului, a construi case pe se bazează pe forţa fricţiunii,
acele de la Atelierele R.M.R. Si­ me nu. sînt îndeajuns de popu­ Este necesar să se acorde o piloni — tată soluţia ! Iar alături se află alte două
meria, I.C.R.A., G.A.C. Cristur, larizate cu toate că au un atenţie deosebită Îmbunătăţirii troliuri de foraj. Astfel, in cîte
B.R.P.R. şi altele au hotărît în profund caracter educativ. Orga­ continue a programului brigăzi­ O sondă ponte fi perforată trei rtnduri se deplasează ele
prin tundră, forează orificit, lă-
adunări generale ca toţi tinerii nizaţiile de partid nu au îndru­ lor artistice de amtatie. nrecum intr-un sol îngheţat cu ajutorul
din unităţile respective să fie a- mat In suficientă măsură con­ şl a repertoriilor formaţiilor ar­ unul ac acţionat de abur, aşa stnd In urmă gmiruri de piloni
tistice de amatori. Oamenii sovietici au făurit
jutaţi pentru a deveni purtători ducerile cinematografelor să or­ cum se practică in Ia.kutsk. Fo­ ci pe forţa îngheţării. Iată cal­ ce se înalţă deasupra pămtntu- multe asem.enea miracole. Prin­
ganizeze recenzii in întreprinderi O atenţie deosebită trebuie să losind insă această metodă, pro­ culele. lut. Pe aceştia se va sprijini fun­ tre ei se află şi Vasili Gorlov,
al Insigne! „Prieten al cărţii“. se acorde pronatrandel prin con­ cesul ăe îngheţare a pilonului damentul unui bloc cu patru
şi instituţii pentru a populariza ferinţe, creşterii numărului hri- — Va rtde lumea de voi. Oare umil din constructorii Norii-
In urma unor acţiuni Intre- aceste filme. Slab au fost antre­
p-ln<!p oentru difuzarea cSrt.il şkuhii.
cum sint; Înfiinţarea de ştan- nate şi organizaţiile de masă In găzilor ştiinţifice şi îmbunătăţi- împreună cu solul ar dura vreo nu cumva vă pregătiţi să ex- etaje şi 80 de. apartamente