Page 49 - 1963-01

DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2507

PAG. k Mamim

Ş T IR ID I N S99 k L1111W..PIWW HIJ

&OOOOOOOOC V O IRl B II Ml

Unitâţi special« tnchlrlazd amatorilor li iă ?orienteoreei“

echipament de Iarna G ra m a tic ă şi o rto g rafie

Pe Valea Prahovei ale că­ sporturilor de Iarnă săniuţe,
rei pitoreşti localităţi stnt vi­ schiuri şi echipament. Vizita­
zitate acum de mii de oa­ torilor staţiunilor climaterice Cei oare au reţinut numai fap­ fologic, ajută la evitarea unor deosebesc de cele discutate mal
tul că trebuia să scriem aşa cum Inconsecvenţe In rostire şl scrie­ înainte la persoana a IlI-a, sin­
meni ai muncii veniţi să-şi şi a cabanelor din această pronunţăm continuă să greşeas­ re. Astfel, cel care au reţinut că gular şl plural, şl la persoana

petreacă concediul, coopera­ parte a ţării le slnt de ase­ la Început de silabă, după voca­ 1 plural.
ţia meşteşugărească a organi­ menea puse la dispoziţie, sub
zat de curind o nouă formă formă de împrumut, aparate că la scrierea unor cuvinte.
Este adevărat că ortografia lă, se rosteşte şl se scrie Ie nu e Astfel verbe ca T a audia, a în­
de prestări către populaţie. de fotografiat, magnetofoane, noastră actuală e bazată pe prin­ aplică procedeul şl In cazuri ne- chiria, a îngreula, a sublinia, a
cipiul fonetic şl, Intre stipulaţii­ Justlficate (accentulază, crelea-
Unităţi speciale din Sinaia şi benzi de magnetofon etc. le din ÎNDREPTARUL ORTO­ zâ etc). Uneori este transformat studia şl altele de acest fel, se
GRAFIC, ORTOEPIC ŞI DE e In I (se situlază, creiază etc.).
Buşteni închiriază amatorilor (Agerpreş) rostesc şl se scriu la persoana
a IlI-a: audiază, Îngreuiază (nu
PUNCTUAŢIE (p. 18) se arată In astfel de cazuri este ne­ îngreunează), închiriază, sublii
•ooooooo'Pregătiri pentru campania de primăvară' că „ea redă, pe cit posibil pro­ cesar să ţinem seama de mor­ nlază, studiază (nu: audiează*

Plnă acum mecanizatorii gata pentru începerea munci­ nunţarea“. fologie. Indicativul prezent al studiază etc.), Iar la persoana I„

din staţiunile de maşini şi lor In cimp aproape 80 la Această intercalare explicativă verbelor de conjugarea I se for­ plural: audiem (nu audiam)*
tractoare din întreaga ţară sută din numărul de tractoa-. „pe cit posibil“ trebuie Înţeleasă mează din tema verbală, adâu- Inchiriem, subliniem, studiem, a-
re şl maşini agricole. Succe­ în sensul pe cit ne permit sem­ gîndu-se desinenţele personale.
au revizuit şi reparat aproa­ sele lor se datoreso aprovi­ nele grafice <literele) existente Verbele care produc unora ne­ semănîndu-se cu verbele de con-j
pe 60 la sută din numărul zionării din timp cu piese de şl in măsura In care pronunţa­ siguranţă slnt cele care au tema Jugarea a Il-a (numai la aceas­
tractoarelor şi o mare parte schimb şi bunei organizări a rea este cea literară. terminată In vocală : a accentua, tă persoană).
din cel al semănătorilor, gra­ a atenua, a crea, a situa ş.a.
pelor şi celorlalte utilaje pe muncii In ateliere. Lucrările Altfel nici nu s-ar putea, căci Tot cunoştinţele de morfologiei
de pregătire a utilajelor pen­ ar Însemna să se redea In scris Pentru a pronunţa şi a scrie ne ajută să evităm inconsecven­
pronunţări dialectale, ori s-ar corect aceste verbe la indicativ ţele In rostirea şl scrierea unor,
care le vor folosi In campa­ tru muncile de primăvară denatura aspectul morfologic al prezent, trebuie Înlăturată ter­ sufixe, în special după oonsoa-
cuvintelor, ceea ce ar dăuna u- minaţia Infinitivului — a, spre nele ş şi J. Sufixele f eală, —t
nia agricolă de primăvară. sint avansate in regiunile Qabor rAna, de la fabri­ nităţll limbii literare. a obţine tema verbală: accen- ean, slnt rostite şl scrise de că­
ca „Sebeşul“ din oraşul tu —, atenu —, ere — ,sifu —•. tre unii c a : — ală, — an, dupS
Fruntaşi la lucrările de re­ Hunedoara şi Mureş-Autono- Sebeş, este una dintre cele Pe seurt de la De aceea, la principiul fonetic, La aceasta se adaugă desinenţe­ ş şl j. Normele ortoepice şl or­
este asociat principiul morfo­ le personale (şl sufixele temei: tografice cer să le respectăm*
paraţii sint mecanizatorii din mă Maghiară. mai harnice muncitoare corespondenţii logic, care cere să se păstreze Deci corecţi greşeală (nu gre-
din secţia încheiat. forma sufixelor şl a desinenţelor ă, a) i — ez, —, ezl, —, eazâ —, şală)', «fîrşeală (senzaţie de slă­
regiunea Ploieşti. rAicl slnt (Agerpreş) — voluntari — biciune, de leşin) oblojeală, oră-
verbale. fim, —, aţi, — eazfi. Deci T accen­ şean (nu orăşan), mureşean,
>00<KKK><>«<><><*><>0<><><*><><><><>00000000<>^00* XXZOOOOOOOOOOO • Recent, In sala de cul­ tuez (nu accentuiez), atenuează oşean, clujean, dejean etc.
tură a sectorului mecanic- Acad Iorgu Iordan arată că (nu atenulază), creează (nu cre­
O normare justă asigură reducerea cheltuielilor şef A.C.R. din cadrul „regulile morfologice pot şl tre­ iază) creăm (nu creiem), se si­ Legătura strlnsă care există
I.C.S.H., peste o sută de buie să ne servească drept că­ tuează, ne situăm etc. între ortoepie, ortografie şl gra­
de zile muncă pe unitatea de produs tineri au sărbătorit majo­ lăuză la redarea In scris a cu­ matică, scoate In evidenţă im­
ratul. Cu acest prilej ei au vintelor şl formelor gramatica­ 'Această indicaţie nu trebuie în­ portanţa practică a studierii
Experienţa pe care a acumu- bului, s-a ţinut seama de fap­ hectar. In schimb, am planifi­ fost felicitaţi de tov. Ioan le, dnd, din cauza pronunţării să să fie aplicată mecanic. Pro­ gramaticii. De acest lucru tre­
lat-o gospodăria agricolă colec­ Florescu, secretar al Sfatu­ neoonforme cu limba literară sau cedeul este valabil numai pen­ buie să se ţină seama In şcoala
tivă din Ra.polt, de pe raza o- tul că am introdus In cultură cat şi creşterea producţiei pe a- lui popular orăşenesc Hu­ din alte cauze, sintem In primej­ tru verbele de conjugarea I care de cultură generală.
raşulul regional Deva, dovedeşte pe suprafeţe Întinse soiuri cu ceastă unitate de suprafaţă cu nedoara, şi de Ivanov Ser- die de a greşi“. (Limba rotmlnâ au In temă altă vocală decît I
productivitate ridicată şl am ex­ 5.200 kg. De asemenea, pentru giu, prim-secretar al Comi­ contemporană, 1956, p. 218). (şl, bineînţeles, orice consoană). y . ŞERBAN
că reducerea cheltuielilor de zi- tins volumul lucrărilor de În­ o creştere cu 24 zile-muncă la tetului orăşenesc U.T.M. Verbele care au în temă pe I se
le-muncă pe unitatea de produs treţinere executate mecanizat'. (KIRAlLY ALEXANDRU). Respectarea principiului mor­
hectar la cultura ardeiului, am

depinde In mare măsură de a- In plus, faţă de anul trecut, vom stabilit sporirea producţiei cu * Biblioteca mobilă a De ce la căminul cultural Creşte numărul
doptarea unor norme de mun­ face cu o praşilă mal mult. La 6.500 kg. la ha. Prin revizuirea sectorului IX de la mina
că corespunzătoare condiţiilor întocmirea devizelor de lucrări, normelor In acest an am prevă­ Lupeni deţine In rafturile nu se desfăşoară nici o activitate ? cititorilor
tehnico-organIzatarIce ale unită­ pe baza normelor revizuite, cînd zut să reducem cu 2.000 numă­ sale peste 500 volume, stoc
ţii, de planificarea raţională a am calculat necesarul de zile- rul de zile-muncă executate pe pe care-l împrospătează cu In satul Bucureşci din raionul matograf s-au depozitat saci cu Biblioteca centrală orăşenească
zilelor-muncă şl de controlul ri­ muncă am constatat că la lu­ gospodărie. Acest lucru nu se regularitate de la bibliote­ Brad s-a ridicat construcţia unul ciment. Sacii insă s-au rupt şi din Petroşani este vizitată zil­
guros asupra modulul lor de fo­ crările de Întreţinere la cultura va face Insă In dauna produc­ ca centrală. Pe fişele aces­ frumos cămin cultural. întregul cimentul e acum vraişte. Intr-o nic de peste 110 cititori. In pri­
losire. De asemenea, am consta­ porumbului vom cheltui cu două ţiei, deoarece Ia toate culturile tei biblioteci au fost înre­ sat a participat la construirea încăpere alăturată se găseşte mele 15 zile ale acestui an s-au
tat că unele deficienţe legate de zile mal puţin pe lua. faţă de şi pe cap de animal am stabi­ gistraţi 318 cititori, lucră­ lui. S-au efectuat zeci de ore de biblioteca. Aici nu există sobă. înscris un număr de peste 1.000
normarea şl organizarea mun­ anul trecut. lit să realizăm producţii mal ri­ tori al sectorului amintit. muncă patriotică la confecţio­ cititori care au Împrumutat a-
cii, de crearea de funcţii ad­ dicate faţă de cele obţinute in (EUGEN POPA). narea cărămizilor, la transpor­ In asemenea condiţii este uşor proape 3.000 de cărţi.
ministrative inutile, precum şl Acelaşi lucru s-a lntlmplat şl anii trecuţi. tul materialelor, la ridicarea de înţeles ce fel de activitate
tendinţa de a faoe economii de la cultura porumbului pentru 0 Zilele trecute, forma­ zidurilor, la acoperiş. De îndată se desfăşoară în aceste zile de Printre cel mal activi cititori
zile-muncă prim neexecutarea siloz. Clnd am luat In discuţie Este cunoscut faptul că veni­ ţiile artistice ale clubului ce a fost gata, toţi locuitorii a- iarnă la căminul cultural din se numără minerii Marian Ion
unor lucrări care contribuie la fixarea normelor la această cul­ turile personale ale colectiviştilor muncitoresc al sindicatelor cestui sat sperau să aibă de Bucureşci. Artiştii amatori care şl Biro Edmund de ia mina Pe-
creşterea producţiei şi la folo­ tură s-a propus mărirea unor depind în primul rînd de pu­ din Deva au prezentat un acum o bogată activitate cul­ trila, eleva Matei Elisabeta,
sirea mai raţională a forţei de norme. In felul acesta, s-a ajuns terea economică a gospodăriei bogat program pe scena turală. Cu sumele alocate de că­ in trecut au avut o activitate funcţionara Vijdea Lltlţla şi
muncă duc la diminuarea rea­ să realizăm o economie de 6 căminului cultural din tre stat s-a organizat şi o biblio­ bună, acum nu mal fac nimic. gospodi r\a Şolschi Zorica.
lizărilor gospodăriei. zile-muncă la hectar. Aceasta colective, de producţiile şi ve­ Sintandrei. Cei. peste 200 tecă care a fost înzestrată cu un
pentru faptul că tnsilozarea fu­ niturile realizate, care asigură colectivişti prezenţi la mare număr de cărţi şi broşuri. Pentru asemenea stare de lu­ Activităţi artistice
In afară de faptul că contri­ rajelor nu mai este o metodă mărirea valorii zilei-muncă. De spectacol au anlaudat cu
buie la folosirea chibzuită a nouă pentru gospodăria noastră. aceea am acordat o mare aten­ căldură melodiile executate Dacă Întrebi insă oamenii din cruri o mare răspundere poar­ înfiinţat doar cu un an in ur­
fondului de zile-muncă, stabili­ De clnd insllozăm nutreţuri am ţie stabilirii unor norme juste de orchestra de mandoline sat ce activitate se desfăşoară mă, căminul cultural din Jieţ,
rea unor norme juste ne dă po­ dobîndit o oarecare experienţă de muncă şl planificării cu gri­ şi cea de muzică populară în cadrul acestui cămin cultu­ tă şi comitetul comunal de oraşul regional !Petroşani, desfăL
sibilitatea să Întocmim un bun şl apoi s-au perfecţionat con­ jă a consumurilor de zile-mun­ şi uşoară, jocurile interpre­ ral cu greu pot să-ţi spună cite şoară o activitate, cultural-.edu-
plan de producţie. Iată de ce, tinuu şi mijloacele de muncă, că pe fiecare lucrare, cultură şi tate de echipa de dansuri ceva. O asemenea întrebare am partid. Aşa cum a recunoscut În­ cativă intensă.
pe baza experienţei acumulate, capacitatea de lucru a tocători­ ramură de producţie. populare şi. cintecele soliş­ pus tov. Viorel Demian, secre­ suşi tov. Viorel Demian, secre­
în fiecare an Înainte de a În­ lor a crescut. De asemenea, pe tilor vocali (GH. LUPAN). tarul Comitetului comunal de In cadrul căminului Îşi des­
tocmi planurile de producţie, baza mecanizării Intr-un volum Ing. agronom VIRGIL JH.IDARU partid Bucureşci. Despre activi­ tarul comitetului comunal, in făşoară activitatea o brigadă ar­
revizuim normele de muncă. mai mare a lucrărilor la scosul tatea culturală desfăşurată in iarna acestui an nu a existat tistică de agitaţie şl o echipă
cartofilor am stabilit micşorarea din postul de corespondenţi timpul iernii n-a putut să ne de teatru. Zilele trecute echipa
In acest an, spre exemplu, la normei la această cultură, fă- de la G.A.C. Rapolt preocupare pentru organizarea de teatru şi brigada artistică
cultura griului am hotărlt să cînd o economie de 3 zile-muncă spună aproape nimic. Căminul de agitaţie au prezentat pen­
reducem cu o zi numărul de pe hectar. Dezvoliă sectorul zecfehnsc şi desfăşurarea unei susţinute tru ţăranii muncitori din Jieţ,
zile-muncă pe ha., ceea ce În­ cultura], deşi este o construcţie un frumos program artistic for­
seamnă că la această cultură Practica ne-a dovedit de ase­ Veniturile însemnate reali­ proape 400 capete Această creş­ munci cultural-educative. mat din piesa „Sus Tudorache,
vom faoe o economie de peste menea, că prin creşterea consi­ nouă, a fost lăsat aproape în Este necesar să se la măsuri jos Tudorache“ de M. Ştefănes-
300 zile-muncă faţă de anul tre­ derabilă a producţiei şi reduce­ zate în anul trecut de către tere se va realiza pe seama re­ cu, recitări şi cântece populare.
cut. Această reducere nu s-a rea cheltuielii de zile-muncă pe membrii gospodăriei agricole ţinerii animalelor tinere prove­ părăsire. Cîteva ţigle au căzut pentru înlăturarea acestor lip­ Programul s-a bucurat de succes.
unitatea de produs, valoarea zi- colective din Rapolt, de pe ra­ nite din prăsila gospodăriei şi suri şi pentru a se crea toate
făcut Insă in dauna producţiei, lei-muncă se ridică simţitor. De za oraşului regional Deva. i-au din cumpărături. Sporirea efecti­ de pe acoperiş. Nu există aici R. BĂtŞAN
aceea, la alte culturi, În­ determinat pe colectivişti să ho­ velor şi a producţiei pe cap de condiţiile ca la căminul cultu­ corespondent
ci pe seama creşterii gradului de deosebi la grădina de legu­ tărască sporirea în continuare anima] va da posibilitatea co­ nici o bucată de lemn şi nici nu
me, am mărit numărul de a efectivului de animale şi a lectiviştilor să valorifice pe bază ral din satul Bucureşci să se
mecanizare a lucrărilor de re­ productivităţii acestora. de contract încheiat cu statul,
desfăşoare o rodnică activitate
coltare. La alte culturi, ca de culturală.

pildă la orz, unde am prevăzut zile-muncă pe ha. Cu toate a- Astfel, în pianul de producţie mari cantităţi de produse ani­ s a .Icut focul plnă acum. Dacă
cestea, consumul de 'zile-muncă maliere, fapt ce va contribui Ia
să executăm toate lucrările me­ pe unitatea de produs a scăzut întocmit pentru anul acesta se creştprea continuă a veniturilor intri in cămin eşti intlmpinat \ <& IE fcl B A
canizat, am planificat să mic­ simţitor. 'Aşa, spre exemplu, fa­ prevede creşterea numărului va­ realizate de către gospodărie şi de o privelişte destul de neplă­
şorăm la 11 numărul de zile ţă de anul trecut la cultura ro­ cilor de lapte şi al junincilor cu de colectivişti. cută. Citeva scaune, în parte (R a d ia cinematograful „Patria"; HU­
muncă pe ha. La fixarea nor­ şiilor am prevăzut să executăm 105 capete, al porcinelor cu peste rupte, stau aruncate deavalma. NEDOARA : Dacă ţii la mine
melor privind cultura porum­ cu 32 zile muncă mai mult la N. rOPESCU In cabina operatorului de cine- — cinematograful „Victoria";
160 capete şi al ovinelor cu a- corespondent

18 IANUARIE 1963 S I M B R I A : La 30 de

PROGRAMUL I: 5,07 Mu­ ani — cinematograful „l.
zică populară romînească şi Pintilie"; PETROŞANI: Des.
Situată în Lunca mănoasă a N G. A. C. P R I C A Z colectiviştii din Pricaz pot ob­ a minorităţilor naţionale ; tăinuiri — cinematograful „Al.
Mureşului gospodăria agricolă
colectivă din Prlcaz are condiţii ţine rezultate foarte bune. Co­ 6,20 Emisiunea pentru sa te ; Sahia" ; Cind copacii erau
favorabile de climă şl sol pen­ mari —- cinematograful „7 No­
tru cultura plantelor cerealiere. cîmp şi în zootehnieLa cultura plantelor de lectiviştii de aici — aşa cum au 6,45 Salut voios de pionier;
Colectiviştii de aici slnt oameni spus mulţi In cuvîntul lor — 7,10 Cintece şi jocuri popu­ iembrie“; ALBA IULIA: Omul
harnici şi pricepuţi. El au câş­ lare roinineşti; 7,30 Sfatul de lingă tine —- cinematogra­
tigat o experienţă bogată In sint hotărîţi să obţină rezultate
muncă. Folosind cu pricepere
pămlntul, executlnd lucrări de pot fi obţinute rezultate mai bune mai bune în creşterea animale­ medicului: Tratamentul cu ful „Victoria“ ; FoculV p
fertilizare şl Ingrăşare a solu- lor şi sporirea producţiei aces- I aerosoli; 8,30 Muzică de ba­ munţi — cinematograful V
lui, seminţe din soiurile cele mai let ; 9,00 Melodii populare A u g u s t S E B E Ş : Casa n 'a
productive, făclii d lnsâmînţările tora. Tocmai în acest scop ei
la timpul potrivit şi intreţinind
bine culturile el au reuşit să nificat. O dată cu creşterea pro­ producţia să sporească faţă de Zootehnia — sectorul au prevăzut in planul pe 1963 din Ardeal ; 10,30 Concert de răscruce — cinematoyr„. u
smulgă an de an pămlntului rod ducţiei şi a veniturilor gospodă­ anul trecut doar cu 78 şi respec­ cu p on de rea cea mai m a re ca numărul vacilor şi junincilor estradă: 11,30 Muzică din „Progresul"; Revista visuri­
tot mai bogat. Acest lucru îl riei au crescut şi veniturile co­ tiv 8 kg. la ha. Gospodăria din să crească Ia 170, ai porcilor Ia operete: 12,00 Cintece sovie­ lor — cinematograful „M. Sa-
confirmă şi producţiile obţinute lectiviştilor. Anul trecut s-a re­ Pricaz dispune de posibilităţi în veniturile gospodăriei 226 capete, din care 42 scroafe tice ; 12,20 Din folclorul po­ doveanu"; ORĂŞTIE: Start
anul trecut, an In care condiţiile partizat la zi-muncă 4,5 kg. grîu, şi al oilor la 870 din care 550 oi către necunoscut — cinema­
climaterice au fost vitrege cul­ poarelor ; 13,10 Melodii dis­ tograful ,,V. Roaită" ; Priete­
turii plantelor de ctmp. 4,5 kg. porumb, 4 kg. cartofi, largi in ce priveşte sporirea Colectiviştii din Pricaz au a- şi mioare. Trăgând învăţăminte tractive de estradă ; 14,00 nul nostru comun — cinema­
Concert de prînz; 15,20 Me­ tograful ..Flacăra“ ; HAŢEG :
Aşa cum s-a subliniat In adu­ 2,100 kg. orz, alte produse, şi producţiei la hectar. Aceasta au cordat multă atenţie dezvoltării din lipsurile anului trecut ei au lodii de dragoste ; 16,15 Vor­
narea generală, aplicând cu pri­ cite 15 lei dovedit-o cu prisosinţă rezulta­ sectorului zootehnic. Ca urma­ prevăzut să asigure o hrană în­ beşte Moscova I ; 16,45 Cintă Anii fecioriei —- cinema­
cepere regulile ştiinţei agro­ tele obţinute de colectiviştii de re, acesta a devenit în prezent destulătoare animalelor prin tograful „Popular": BRAD:
tehnice, colectiviştii din Pricaz Se pot obţine producţii sectorul cu ponderea cea mai mărirea suprafeţelor cultivate orchestra de muzică populară
au obţinut o producţie medie de Planeta furtunilor — ci­
1.822 kg |a ha., pe întreaga su­ mai m ari la ha. aici. mare in veniturile gospodăriei. cu plante furajere şi îndeosebi „Garofiţa“ a Filarmonicii de nematograful „Steaua ro­
prafaţă de 250 ha. cultivată cu Faptul că in planul de produc­ Anul trecut s-a obţinut din acest cu porumb pentru siloz. Stat din Botoşani ; 17,30 In şie" ; LONEA : Vals pentru un
grîu, iar de pe cele 125 ha. cul­ Planul de producţie, dezbătut sector 606.859 lei. milion —- cinematograful „Mi­
tivate cu porumb au realizat şi aprobat de adunarea generală, ţie s-au prevăzut producţii nu Anul acesta colectiviştii din slujba patriei ; 18,15 Muzică nerul“ ; IHA : Gardianul —
3.192 kg. la ha. La orz, s a ob­ prevede să se obţină rezultate şi tocmai pe măsura posibilităţilor In cuvîntul lor mal mulţi par­ Pricaz vor vinde statului 106 din operete ; 19,00 Jurnalul
ţinut. de pe 60 iia. o producţie de mai frumoase la cultura plante­ ticipanţi la discuţii, printre care tone grîu şi porumb, 200 tone satelor ; 20,30 Noapte bună, cinematograful „Gh. Doja";
2.400 kg. la ha., iar la floarea- lor de cimp. Totuşi, ţinînd sea­ Adunări generale pentru M. Dogaru, V. Romulus, I. Do- sfeclă de zahăr, 70 tone cartofi, copii : „Săniuţa lui Andrieş“ ZLATNA : Vizita preşedinte­
soarelui de pe 19 ha 1.706 kg. ma de condiţiile de climă şi dezbaterea planului de roga, V. Petru, au arătat că pon­ 51 tone legume, 223.000 litri de Ştefan Tita : 21,30 Muzică
la ha. faţă de 1.600 kg. plani­ sol. de hărnicia şi priceperea co­ derea veniturilor realizate din lapte, 112 porci, 56 viţei, 310 populară romînească cerută lui — cinematograful „Mun­
ficat. Producţii mari au fost lectiviştilor de aici, de experien­ producţie în G.A.C. acest sector trebuie să crească miej şi 575 gişte. Ei au prevăzut
ţa acumulată de ei, de faptul că şi mai mult. Pentru aceasta se să ^obţină un venit total de de ascultători ; 22,25 Can­ citorul“ ; TEIUŞ: Vintul su­
obţinute şi la cartofi. Aşa de vor fi folosite seminţe din soiu­ cere însă ca animalele să fie 1.270.000 din care vor repartiza ţonete.
bine hrănite şi îngrijite, să se pentru construcţii 169.941 lei iar dului — cinematograful „V.
pildă, la cartofii de vară s-a PROGRAMUL I I : 12.45 Roaită" ; APOLDUL DE SUS:
rile cele mai productive, că pă- şi a condiţiilor pe care le au sporească producţia de lapte, Ia fondul de bază 127.000 iei. Melodii de estradă: K10 Cind vine dragostea — cine­
obţinut o producţie de 21.272 kg. mintul va fi mai bine Îngrăşat create colectiviştii din acest sat, carne şi lină. Or, în această pri­ matograful „23 August".
şi lucrat, că gradul de mecani­ constituie o lipsă a Consiliului vinţă, aşa cum au arătat mai Consiliul de conducere nou Cintă Paul Robeson ; 14,30
la ha., iar la cartofii de toamnă zare al lucrărilor va creşte mult, agricol raional şi a ingineri­ mulţi vorbitori, s-au manifes­ ales, ţinînd seama de propune­ Concert de estradă; 15,00 Din
producţiile planificate la unele lor din gospodărie care erau tat multe deficienţe. Vacile nu rile făcute de colectivişti, trebuie
24.200 kg. faţă de 16.000 kg.'cit culturi sint mici. luate chiar In datori să i îndrume pe colecti­ au fost hrănite şi îngrijite cum să acorde mai multă atenţie sec­ comoara folclorului nostru ; (Buletin
comparaţie cu cele obţinute anul vişti să-şi prevadă in plan pro­ trebuie, nu s-au întocmit şi ad­ torului zootehnic şi să ia măsuri 16.10 Muzică uşoară ; 19,00
s-a planificat. trecut. Anul acesta se anunţă a ducţii pe măsura posibilităţilor. ministrat raţii in raport de greu­ pentru permanentizarea colec­
fi un an bun, prielnic obţinerii Ei trebuiau îndrumaţi să por­ tate şi producţie. Aceasta a fă­ tiviştilor care lucrează in acest Muzică romînească de estra­
Obţinerea acestor producţii au unor producţii mari. Cu toate nească la planificarea produc­ cut ca producţia de lapte să nu sector şi pentru retribuirea lor
acestea in plan s-a prevăzut să ţiilor la hectar pe acest an de fie pe măsura posibilităţilor. în raport cu rezultatele obţinu­ dă : 19,30 Teatru la microfon m eteorologie
permis colectiviştilor să vîndă se obţină la cartofii de vară şi la producţiile medii realizate. Nici tineretul taurin şi cel por­ te. De asemenea trebuie să se „Ţubesc, iubesc“ adaptare ra­
de toamnă producţii inferioare A merge pe linia de a planifica cin n-a fost hrănit şi îngrijit tieacă la selecţionarea animale­
statului 146 tone griu şi porumb, celor din anul trecut. La cartofii în mod corespunzător. Din a- lor şi la scoaterea din efective diofonică dună comedia scrii­
de vară s-a prevăzut să se ob­ producţii mai mici ca cele obţi­ a celor necorespunzătoare sau
peste 33 tone fioarea soarelui, ţină 13.000 kg. la ba. iar la cel ceastă cauză gospodăria a înre­ slab productive. torilor sovietici Mass şi Cer- PENTRU 24 ORE
de toamnă 18.000 kg la ha. La nute. nu este bine. In acest fel, gistrat unele pierderi.
83 tone cartofi, etc., obţinind din Numai merglnd pe linia Îmbu­ vinskl; 20,49 Melodii popu­ Vreme nestabilă cu cerul mai
grlu şi porumb s-a proylzuţ ca nu este stimulată iniţiativa şi Folosind condiţiile favorabile lare romineşti; 21,10 Arii şl mult noros ziua şi cu înseninări
. mmsectorul vegetal un venit de pe care le are pentru creşterea nătăţirii raselor, a furajării şi locale noaptea. Vor cădea nin­
lei faţă de M54LQ p.la- interesul colectiviştilor de a duete din operete; 21,45 Ci­ sori slabe. Temperatura răraîne
animalelor şl lulnd măsuri pen­ Îngrijirii animalelor după reguli clu de paeini din muzica con­ scăzută. Zitia intre minus 0 şi
lupta să obţină an de an pro­ temporană : 22.30 Moment minus 14 grade, iar noaptea între
tru hrănlrea raţională şi Îngri­ Înaintate, acest sector poate să minus 17 şi minus 24 grade. Vînt
ducţii superioare celor realizate poetic; 22.35 Muzică uşoară moderat din vest şi nord-vest.
anterior. jirea corespunzătoare a acestora, aducă gospodăriei şl colectivişti­
internrotată de orchestre de
lor. venituri to t m al mari.. coarde; 23,10 Concert de
noapte.

PENTRU URMĂTOARELE

(Rincm a TREI ZILE

18 IANUARIE 1963 Vreme schimbătoare, cu tempe­

ratura in creştere la slirşitul In­

DEVA : Miracolul lupilor. — tervalului.