Page 5 - 1963-01

CsMitwlä
R»g4an!a-3i
Huras Ata » freva

t>ftÓLÉTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNÎŢl-VÂ

Anul XV. Nr. 2490 Vineri 4 ianuarie 1963 4 pagini 20 bani

BMBa— HM—

Grijă deosebită valorificării

rezervelor interne ® Din lucrările şedinţei ple­

Colectivul nostru a pă-şit’ ou In aceste conidiţiunl, evident — a vagonului oîntar de la nare a Consiliului agricol re­

încredere şi hotărîre în cel de-al că n-au putut fi realizaţi indi­ furnalul nr. 6, va fi rezolvat şi gional : Realizarea planului în

patrulea an al planului şese- cii de utilizare planificaţi al acest inconvenient în munca agricultură pc 1962 şi principa­

nal. Avem toate condiţiile ca furnalelor. Aminteam mai sus furnaliştilor. lele sarcini pentru anul 1963. t)
sarcinile de plan să fie realiza­ că nerealizarea planului a fost pag. Il-a [ Brigada do mineri condusă 1
te, lucru apreciat de altfel de urmată de creşterea procentu­ Din planul de măsuri nu lip­
toţi furnaliştii In adunările de lui de declasate. Fireşte că ex­ sesc nici angajamentele privind o Iniţiativa celor de la În­ [ de Vasile Rusu este fruntaşă REVELIO N 1963
prelucrare a cifrelor de plan pe plicaţia constă tot în greşelile treţinere ;
anul 1963. amintite şi in aplicarea spora­ îmbunătăţirea calităţii fontei li­ C pe exploatarea minieră Lu- 1
dică a dasulfurării fontei în afa­ chide astfel ca analiza să fie o Sprijin concret gospodăriei C peni. Membrii brigăzii exe- 1
In ce direcţie vor trebui orien­ ra furnalului. maximum 1 la sută siliciu şi 0,07 colective ; pag. 111-a. L cută lucrări de calitate şi res- 1
tate eforturile şi atenţia furna- la sută sulf. Se va permanentiza 1 Peii'ec miner
liştilor î Fâcînd o analiză multilaterală metoda desulfurării fontei în a- • De peste hotare (. pectă întocmai planul mono-
şi profundă a lipsurilor şi gre­ fara furnalului şi disilicerii prin pag. IV-a. C grafiei de înaintare. 1
Pentru a răspunde Întrebării şelilor ce s-au manifestat în T
socotim că e bine să arătăm în munca noastră, colectivul a pă­
citeva cuvinte cum au muncit şit în noul an hotărît să-şi Îm­ adaus de turnări. Calitatea fon­ rÂnul 1962 a fost ¦rodnic dusă de Aslău. In orice caz,,
furnaliştii şi care au fost rezul­ bunătăţească activitatea. Măsu­ pentru minerii din Lupeni. Ei întrecerea va fi ăîrză, pentru
tatele la finele anului 1962 Bi­ rile tehnico-organizatorice şi va­ tei este însă strict condiţionată au depăşit planul anual de că aşa a fost şi in anii tre­
lanţul este negativ. Planul de loroasele propuneri făcute de producţie cu peste 30.000 tone cuţi.
fontă n-a fost realizat, iar in­ furnalişti constituie garaarţii si­ de repararea cauperelor nr. 1,2 cărbune şi aii obţinut econo­
dicele de declasate in loc să gure că planul se va realiza. mii suplimentare la preţul de O altă masă era ocupată
scadă, s-a dublat aproape. In şi 3 de la furnalul nr. 5. De aceea de brigada condusă de mine­
Să enumerăm citeva din mă­ cost de 1,500.000 lei. Pentru a rul Diana Chiţii. Aici nu s-a
faţa unei asemenea situaţii ne­ surile stabilite. este bine să nu se amine repa­ sărbători aceste succese, pre­ discutat despre producţie, ci.
satisfăcătoare, fiecare om se În­ cum şl altele la fel de fru­ doar despre calitatea... vinu­
treabă care sînt' cauzele. Fără a Se ştie ce mari greutăţi pro­ rarea lor pînă la repararea fur- moase, harnicii mineri s-au lui. despre viaţă, despre vil- .
ignora cu nimic greutăţile în- voacă procesului de ardere pra­ adunat in sălile clubului din tor. Cu cită siguranţă vor­
tîmpinate în aprovizionarea rit­ ful şi granulaţia prea mică a naiului. Lupeni, cu familiile lor, unde beau aceşti oameni despre
mică cu materie primă, o parte materiilor prime introduse în Studiind regimul şl parametrii au petrecut un frumos reve­ mîinC. despre zilele mai lu­
din cauze rezidă în modul de­ furnal. Pentru asigurarea unei lion. Mesele erau încărcate minoase, mai frumoase, care
granulaţii corespunzătoare s-a de funcţionare ai furnalului nr. din belşug ; veselia, bum dis­ le vor aduce şi mai multe
fectuos în care s-a muncit. Aşa luat măsura înlocuirii grătare­ poziţie, domneau peste tot. bucurii!
bunăoară, exploatarea neraţio­ lor de la silozurile ambelor 5, conducerea tehnică a secţiei a în premieră: „Melodii, m e lo d ii, m e lo d ii"
nală a furnalelor a dus la un furnale. Paralel cu aceasta se va hotărît, ca In trimestrul doi al La una din mese petreceau, După părerea mal multor
număr de 794 ore mers redus urmări eliminarea completă a împreună cu familiile lor, mi­ tovarăşi, cei mai antrenaţi au
în numai 11 luni. Multe tone de aglomeratului mărunt cuprins anului eînd furnalul va intra în Artiştii amatori de la Fabrica neseti, instructor, artiştii ama­ nerii şefi de brigăzi Nicolae fost pensiona,ral Folăvari Ale­
fontă s-au pierdut şi din cauza Intre zero şi zece milimetri, ceea reparaţie capitală, să aducă une­ „1 Mai“ Petreşti au prezentat tori S. Deng’hel,.I. Fît'vu, M. Go- Gligor, Ferenţi Balaş şi Ioan xandru şi tinerii mineri cu
mersului greoi, cu frecvente ce va duce la reducerea consu­ zilele acestea în premieră spec­ ţa, A. Crişan, 1. Albii, E. Gara- Aslău. S-au înţeles ca în sea­ care stătea alături. La dans,
agăţări In furnale. mului specific de cocs ou 3 la le modificări la gîtul furnalului, tacolul satiric muzical „Melodii, iacul, R. Bosinceanu şi P. Re- ra aceea să nu discute nimic bătrînul miner s-a arătat, la
sută şi la o creştere corespun­ fapt ce va permite lucrul cu pre­ melodii, melodii“. meie, s-a bucurat de succes. de producţie. Totuşi, Aslău fel de activ ca şi tinerii. Şi
Dacă ţinem seama de numă­ zătoare a productivităţii furna­ siune ridicată la glt. Eficienţa e- nu s-a putut abţine să nu le se pare că de aici a pornit
rul mare de opriri accidentale lelor. Schimburile de experienţă conomică a acestei îmbunătăţiri Spectacolul, ia care şi-au adus CONSTANTIN BOTA spună celorlalţi, la primul veselia: care ştie să petrea­
avute cu furnaliştii din Câlan se reflectă într-o ardere mai bu­ o contribuţie însemnată C. lo- corespondent ciocnet de pahare In anul că mai bine. Pînă la urmă,
şi timpul pierdut la schimbarea ne-au dovedit oă şi la noi exis­ nă şi scurtarea timpului de des­ 1963 : spre veselia tuturor, s-a do­
gurilor de vînt a formelor de tă posibilităţi de sporire a tem­ vedit că toţi minerii ştiu să
zgură şi şuberelor de aer cald, peraturii aerului. De aceea, ne cărcare a furnalului. — .„şi în anul acesta vom petreacă, la fel de bine cum
constatăm că s-a pierdut apro­ propunem creşterea şi menţine­ vedea care va fi frun taş: voi ştiu să şi muncească.
ximativ 2.400 tone de fontă. rea ridicată a temperaturii ae­ Anul acesta o atenţie sporită Concurs: „Pagini din îiieraiură d e s p re R e p u b lic ă " sau noi...
rului Insuflat in furnal la mi­ va fi acordată întăririi discipli­ MARGARETA MICA
O altă deficienţă care a dăi­ nim 850°C, lucru ce se va reali­ Adică, brigăzile conduse de corespondentă
nuit mult timp in activitatea za şi prin schimbarea sistemu­ nai socialiste a muncii şi creşte­ Casa raională de cultură din ţă, calculator la I.R.l.C. Haţeg Gligor şi Ferenţi său cea con-
noastră a fost repetarea unor lui actual a duzelor de la furna­ rii răspunderii fiecărui om pen­ Haţeg a organizat recent în sa­ şi Mihai Schic!u, contabil la Sfa­
greşeli tehnologice cum ar f i : lul nr. 5 cu duze cu pereţi du­ tru munca făcută. Este necesar la festivă a sfatului popular al tul popular raional Haţeg, au
neschimbarea la timp a gurilor bli, recuperîndu-se prin aceas­ oraşului Haţeg, un concurs „Cine primit premii în valoare de 600
de vînt arse, încărcarea maxi­ ca punctul de greutate al contro­ ştie cîştigă“ pe tema „Pagini din lei fiecare.
mă a şarjei şi nerespeotarea ni­ ta eh ca 30 Ia sută din radia­ lului şi atenţiei să fie nu la creu­ literatură despre Republică“.
velului optim de Încărcare. In zetul furnalului ci la gura de în­ NIOU SBUCHEA
ţiile de căldură. In această di­ Răspunzînd la toate cele 9 în­ corespondent
furnale s-a introdus peste 44 la cărcare, pentru că aci se hotă­ trebări, concurenţii Lucian Coli-
sută calcar fără a se urmări,. în recţie rezervele sînt mari. Exis­ răşte în mare măsură calitatea
mocTsistematic prin probe, com­ fontei.
portarea lui, ceea ce a dus la tă posibilităţi ca printr-o mal
îng. IOAN RADQI Sjsecîacoltt! pionierilor
o creştere accentuată a bazici- bună etanşare a reţelei de aer şei de schimb la secţia II furnale
tăţii. Cu prilejul carnavalului pio­ tat de către pionierii din locali­
GHEOF.GHE C1SMAŞ nieresc, în sala festivă a Şcolii tate un program artistic bogat.
maistru la furnalul nr. 6 medii din Simeria a fost presen- Piesa „In jurul pomului de Anul

C. S. Hunedoara

Nou“, baletul „Fulgii de zăpaldă“

TELEGRAMA şi „Valsul măştilor" au fost mult .aa 559 pe inexistent la început, numără
apreciate de elevi şi cei peste 809 acum sute de bovine, ovine şi por­
Excelenţei sale de părinţi care au asistat la Clinchetul paharelor ciocnite, dis­ cine, s-au ridicat patru grajduri, s-au
spectacol. cuţiile şi cîntecele pline de veselie cumpărat două camioane, tocători
Generalului NE WIN s-au oprit pentru o clipă. Fruntaşii
colectivei din Răhău care petreceau mecanice şi multe altele. Fondul de
Preşedintele Consiliului Revoluţionar a t Uniunii Birmane RUSU ZENAIBA împreună ultimele ore ale anului bază depăşeşte acum valoarea de
1962, ascultau atenţi toastul tov. 1.200.000 lei.
R A N G OON corespondentă Ioan Cenuşă, preşedintele Comite­
tului executiv al Sfatului popular — Să închinăm deci, dragi co**
Cu prilejul Z'ilei IndepenJdenţei Uniunii Birmane, vă tri­ Bsbiioiecă fruntaşă lectivişti, pentru bunăstarea şi feri-
mit Excelenţă, din partea mea personal, a Consiliului de Stat comunal. ciiea noastră, pentru viaţa nouă
Lipsa controlului s-a făcut suflat de la aaupere în furnal al Republicii Populare Romîne, a guvernului şi poporului remîn, Prezentînd tabloul satului lor de cieată în anii republicii şi pentru
Cu citeva luni în urmă în co­ continua înflorire a satului nostru.
simţită mal ales la Încărcarea să se oîştige încă 10 la sută cele mai cordiale felicitări Excelenţei Voastre, guvernului şi po­ azi, cu cele aproape 100 case noi La mulţi ani şi spor Ia muncă I
muna Baniţa, oraşul regional construite, cu cămin cultural, cine­
furnalelor, unde au avut loc din căldura ce se pierde actual­ porului birman. Petroşani, a luat fiinţă o biblio­ matograf, dispensare medical şi ve­ Ioachlm Benea, Ioan Costea, Ioan
grave încălcări a reţetei de do­ mente. Practica exploatării tecă comunală care numără pes­ terinar, cu becuri electrice in case Nechlfor, Petru Nelega şl toti . cel
zare şi serioase abateri privind furnalelor a dovedit că o pro­ Păstrez o bună amintire de pe urma vizitei făcute in Bir­ te 2.500 de volume. Deşi de cu- şi pe străzi, cu o puternică gospo­ prezenţi la revelionul colectiviştilor
respectarea prescrlpţlunilor teh­ blemă de mare importanţă In mania şi a întîlnirilor cu Excelenţa Voastră şi sînt convins rînd înfiinţată, aici au fost în­ dărie colectivă, vorbitorul a făcut din Răhău, au ciocnit paharele vii
nologice de reglare a mersului elaborarea fontei, o constituie că prietenia şi colaborarea dintre popoarele noastre se vor cunoscute perspectivele de dezvol­
dezvolta şi consolida mai departe în folosul ambelor noastre tare a satului, amintind şl despre vin rubiniu din recolta colectivei,
popoare, în folosul păcii mondiale. magazinul mixt ce se va ridica In unindu-şl glasurile in tradiţionalul
1963 şi la care s-a şi turnat fundaţia. „Mulţi ani trăiască 1",
furnalelor, o dată cu Încăr­ ritmicitatea încărcării. O dată Folosesc acest prilej pentru a vă adresa totodată cele mai scrişi 282 cititori care au citit
bune urări de sănătate şi fericire pentru Amil Nou 1963. peste 1200 volume. Pentru atra­ Despre viaţa îmbelşugată a co­ Zorii primei zile a anului 1963
carea. cu mecanizarea — în acest an gerea cititorilor la bibliotecă au lectiviştilor a vorbit apoi Petru l-au găsit pe colectiviştii din Ră­
GHEQRGHE GHEORGHIU-DEJ Floca, preşedintele gospodăriei. El a hău în toiul petrecerii, bucurindu-se
subliniat că prin hărnicia colectiviş­ de viaţa îmbelşugată pe care o tră»
Peotra completarea bibliotecilor personale Preşedintele Consiliului de Sfat fost organizate 40 de acţiuni de tilor, sub conducerea organizaţiei lese*
al Republicii Populare Romîne masă. Printre acestea amintim de partid, gospodăria s-a dezvoltat
consfătuirea pe tem a : „Creşte­ an de an. Sectorul zootehnic, aproa­ S. BUDIN
LaD.S.A.P.C. Deva, salariaţii ca. ganizat aici un cuprinzător stand Un nou cirtemaiograf săfese rea animalelor — ramură ren­
de cărţi, care a stîrnit un viu tabilă“, recenziile romanelor
re doresc să-şi formeze sau să-şi interes. Intr-o singură oră au Zilele trecute a avut loc în sa­ spectatori. Cinematograful îşi „Bărăgan“ de V. Em. Gailan,
completeze bibliotecile personale fost reţinute cărţi in valoare de tul Băieşti, raionul Haţeg, inau­ desfăşoară activitatea în sala „Mama“ de M. Gorki şi ¦altele.
îşi procură cărţi prin sistemul peste două mii cinci sute lei. gurarea cinematografului să­ căminului cultural.
avantajos al cumpărării cu plata tesc. La primul spectacol pre­ R. BĂLŞAN
în rate. TURTUREA CORNELIU BORA PETRU corespondent
zentat cu filmul „Cavalerii Teu­ corespondent
Recent, Librăria noastră a or­ corespondent toni“ au participat circa 200 de