Page 50 - 1963-01

Nr. 2507
Lucrările celui de-ai Vi-lea Congres
al Partidului Socialist Unit din Germania
¦'r‘r ' r ,/",r » r ,r * r
l BERLIN 16. — De la trimisul
l special Agerpres, St. D eju:
l La 16 iawuarie, cea de-a doua
i tării tovarăşului N. S. Hruşciov
l ei a Congresului Partidului So­
[ In şedinţa de după-amiază au
cialist Unit din Germania, au
l continuat discuţiile pe margl-
t rea raportului Comitetului
l Central al P.S.U.G. şi a expu­
L Congresului in dar o sculptură
nerii tovarăşului Walter Ul­
t bricht ,,Programul socialismu­
l lui şi sarcina istorică a
l P.S.U.G.1'.
Primul a luat cuvlntul N. S.
Expunerea prezentata de tovarăşul
W alter Ulbricht
BERLIN 15 (Agerpres). —1
W, Ulbricht a arătat în expune­
rea sa că proiectul de program a]
Partidului Socialist Unit din Germa­
nia a fost discutat de către întregul
popor. Făurind Republica Democrată
Germană, poporul a creat pentru
prima dată în Istoria Germaniei pro­
priul său stat în care au fost lichi­
date din rădăcini cauzele războaie­
lor.
Walter Ulbricht a trecut apoi In
revistă realizările obţinute pînă In
prezent In R.D.G. prin forţa creatoa­
re a oamenilor muncii. Calea noas­
tră spre o eră nouă, a declarat el, a
fost parcursă în perioada Istorică
scurtă de după anul 1945. In aceşti
ani hotărîtorl oamenii muncii ger­
mani au înfăptuit reforma agrară. El
au făurit mari uzine şi întreprinderi
populare. Oamenii muncii au dezvol­
tat forţele de producţie şi au ridi­
cat productivitatea muncit lor. Sprl*
Jinindu-se pe ajutorul frăţesc al U-
niunll Sovietice, el au pus capăt si­
tuaţiei mizere a poporului şl au li­
chidat mormanul de ruine pe care l-au
lăsat imperialismul, militarismul şl
fascismul hitlerlst. Datorită politicii
consecvente a partidului, Republica
Democrată Germană este un stat so­
cialist industrial bine dezvoltat care
ocupă o poziţie trainică In sistemul
economlG mondial al socialismului.
Potrivit calculelor economiştilor noş­
tri, a declarat el, pe teritoriul R.D.G.,
care prezintă mal puţin de o pătrime
din teritoriul fostului Reich german,
am atins la sflrşitul anului 1961 a-
proximativ 90 la sută din volumul
producţiei industriale a Întregii Ger­
manii din anul 1936. Menţinlndu-se
ritmul prevăzut de creştere a pro­
ductivităţii muncii, la sfîrşitul anu­
lui 1964 vom atinge un volum al
producţiei industriale egal cu cel al
întregului Reich german din 1936, iar
;:ca urmare a' 'îndeplinirii planului
r>Le)>tehrii,; acest nivel va fi depăşit
considerabil. Poporul eliberat de ex­
ploatare şi asuprire este creatorul a-
cestul miracol economic.
Vorbind despre situaţia Internaţio­
nală, W. Ulbricht a declarat că evo­
luţia evenimentelor din ultimii ani a
demonstrat justeţea tezei formulate
de Consfătuirea din 1960 a repre­
zentanţilor celor 81 partide comunis­
te şi muncitoreşti i conţinutul şl par­
ticularităţile fundamentale ale dez­
voltării societăţii omeneşti slnt de­
terminate In actuala epocă mai ales
de succesele Uniunii Sovietice, ale
sistemului mondial socialist şi de for­
ţele care luptă împotriva imperialis­
mului, pentru transformarea socialis­
tă a societăţii.
Vorbitorul a subliniat succesele ob­
ţinute de U.R.S.S. de la Congresul al
XXII-lea al P.C.U.S. Faptul că Uniu­
nea Sovietică a ocupat deja primul
loc In lume in ramurile hotărîtoare
ale ştiinţei şi tehnicii are o Impor­
tantă istorlco-mondlalâ. Acest lucru
este dovedit de grandioasele succese
ale Uniunii Sovietice In cucerirea
Cosmosului.
După cum a arătat In continuare
W. Ulbricht, după Congresul al XX-
lea al P.C.U.S. înlăturarea cultului
personalităţii Iul Stalin — cotitură
importantă înfăptuită sub conducerea
leninistă a C.C. al P.C.U.S. şl, îndeo­
sebi, din • iniţiativa tovarăşului Ni-
klta Sergheeviol Hruşciov — a dat
un puternic avlnt mişcării comuniste
Internationale.
Raportorul a dat o înaltă preţuire
eforturilor paşnice ale Uniunii So­
vietice In Învingerea crizei Interna­
tionale din regiunea Mării Caraibi­
lor. Prin politica sa fermă, raţională
şi pătrunsă de conştiinţa răspunderii,
guvernul Uniunii Sovietice a îndepăr­
tat lumea de prăpastia războiului a-
tomio.
Pentru omenirea contemporană,
pentru relaţiile dintre ţările cu o-
rîndulrl de stat diferite nu există al­
tă posibilitate declt coexistenta pas-, Uniunea Sovietică In interesul păcii
nică. Războiul a încetat de a mai fi
un mijloc de rezolvare a probleme­
lor litigioase.
După ce criza din regiunea Mării
Caraibilor, provocată de Statele U-
nite, a adus lumea in pragul unui
război nuclear, mulţi oameni îşi pun
întrebarea În ce mod pot fi lichida­ PARIS 16 (Agerpres). —
te in Germania, Îndeosebi In Berlinul Miercuri a avut loc la Paris o nuclear american.
occidental rămăşiţele celui de-al doi­ reuniune a Consiliului de Miniştri Do asemenea, in cadrul acestei
lea război mondial.
încheierea conflictului din regiu­ lui republicii, de Gaulle. După cum fost discutată sPuatia economică din
nea Mării Caraibilor ne învaţă că
şi într-o situaţie atit de încordată se trecut în revistă reacţiile şi „emo­
poate realiza o anumită înţelegere
pe calea tratativelor. Dacă acest lu­
cru a fost posibil in America Cen­
trală, cu atit mai mult trebuie să
fie posibil în Europa Centrală.
Fireşte că acum privirile tuturor
popoarelor sini aţinlile spre Germa­
nia, deoarece rămăşiţele celui de-al
doilea război mondial din Berlinul şi-a realirmat poziţia negativă faţă „economii“ pe calea respingerii re-
accidental şi din Germania acciden­ | de aderarea Angliei la Plaja !cornii- yendicărlloi maselor muncitoare,
DRUMUt SOClÄlISMUlöl PAG. 3
Hruşciov, prim-secretar al C.C. mann, membru al Biroului Po­
al P.C.U.S., conducătorul dele­ litic al C.C. al P.S.U.G., pre­
gaţiei sovietice. (Textul cuvln- cum şi delegaţi din diferite în­
treprinderi.
se publică in pag. IV-a — V isita lui V.V. ICuzneţov In Cuba
N.R.). După încheierea cuvln- luat cuvlntul tovarăşii Frie­ HAVANA 16 (Bgerpxes). — In seara zilei de 15 ianuarie,
drich Ebert, Bruno Leuschver La 15 Ianuarie, V. V. Kuzne­ Râul Roa, ministrul afacerilor
tării, N. S. Hruşciov a transmis şi Willi Stoph, membri ai Bi- ţov, prim-adjunct al ministrului externe al Cubei a oferit tn cins­
roulul Politic al C. C. al afacerilor externe al U.R.S.S., a tea lui V. V. Kuzneţov o mare
P.S.U.G., alţi delegaţi la Con­ fdeut o vizită Iul Râul Roa, mi­ recepţie. La recepţia, care s-a
gres, precum şi Max Reimann, nistrul afacerilor externe al Cu­ desfăşurat lntr-o atmosferă de
tnfăţiştndu-l pe Vladimir Ilici bei, ou care a avut o convorbire
Lenin. prim-secretar al C.C. al P.C. la care au participat P. Torras, prietenie şl cordialitate, au parti­
din Germania. H. Rodriguez, locţiitori al mi­ cipat Carloe Rafael Rodriguez,
In şedinţa de dimineaţă au nistrului afacerilor externe al
mai luat cuvlntul Alfred Neu- Oubel, C. Lechuga, reprezentan­ Osmani Clenfuegos, JoaquLn Or-
doqui, membri ai conducerii na­
tul Cubei la OJN.U. şi A. I. Ale- ţionale a Organizaţiilor Revolu­
ţionare Integrate, miniştri ai gu­
xeev, ambasadorul U.R.S.S. tn
vernului cuban, reprezentanţi ai
tală reprezintă principalul focar de darea problemelor principiala şl Cuba. Convorbirea a decurs In­ organizaţiilor revoluţionare şi
obşteşti din oapltala cubană.
primejdie. Lupta pentru dezarmare, consolidarea unităţii mişcării comu­ tr-o atmosferă călduroasă şl
După recepţie, V. V. Kuzneţov
a spus vorbitorul, cere regle­ niste mondiale. Acesta este un ar­ prietenească.
mentarea paşnică germană, inclu­ ticol oportun întruclt conducătorii a participat la şedinţa de închi­
siv transformarea Berlinului oc­ Partidului Muncii din Albania şl anu­ In aceeaşi zl, V. V. Kuzneţov dere a Congresului femeilor din
cidental în oraş paşnic, neutru şl li­ mite forte .care li sprijină, se înde­ America.
ber. Aceasta înseamnă în primul rlnd părtează de la principiile importan­ a depus o coroană ta monumen­
lichidarea statutului de ocupaţie şi a te ale marxlsm-leninismului şi de la
bazelor N.A.T.O. din Berlinul occi­ hotărîrile adoptate în comun de tul marelui fiiu al poporului cu­
partidele comuniste şl muncitoreşti.
dental. O asemenea reglementare paş­ ban, Jose Marti.
nică ar contribui la încheierea unul Partidul Comunist al Uniunii So­
pact de neagresiune Intre statele vietice, precum şl partidul nostru, îşi Congresul femeilor din America
participante la Tratatul de la Varşo­ orientează in spirit leninist politica şi-a încheiat lucrările
via şl statele membre ale N.A.T.O. spre consolidarea coexistentei paş­
şl ar înlătura totodată una din piedi­ nice a statelor cu sisteme sociale di­ HAVANA 16 (Agerpres). — vă de închidere a lucrărilor Con­
cile hotărîtoare din calea spre de­ ferite, spre întrecerea economică a La 15 ianuarie, a avut loc In gresului femeilor din America.
zarmare generală şl totală. socialismului cu capitalismul şi spre marea sală a Teatrului „Cha­ Cele 6.000 de persoane care au
victoria comunismului in aceste con­ plin“ din Havana, şedinţa festl- umplut sala, au salutat prin
Făclnd o apreciere a condiţiilor diţii. Dogmaticii însă slnt, dimpo­ ovaţii furtunoase pe oaspetele de
reale alb evoluţiei evenimentelor, a trivă, profund neîncrezători în for­ Rezoiuţia conferinţei onoare al congresului, conducă­
adversarilor regimului torul poporului cuban, Pldel
spus In continuare W. Ulbricht, con­ ţele socialismului şi comunismului, în Castro.
siderăm necesară continuarea trata­ forţele maselor populare. Ei se pro­ dictatorial din Portugalia Congresul a adoptat' în unani­
tivelor dintre Uniunea Sovietică şi nunţă împotriva politicii coexistentei
paşnice. In condiţiile coexistenţei mitate hotăriri care cheamă fe­
S.U.A. In ce priveşte reglementarea statelor cu ortnduiri sociale diferite,
paşnică germană şi in problema Ber­ respingerea coexistentei paşnice în­ PARIS 16 (Agerpres). — meile din America şi din întrea­ In raionul Industrial Darnlţa <J*n cuprinsul oraşului Kiev
linului occidental. Slntem convinşi că seamnă orientarea spre război. Ziarul „l’Humanité“ publică decla­ ga lume la unitate In lupta pen­ continuă Lucrările pentru ridicarea unul nou masiv da blocuri
realizarea unei Înţelegeri este posi­ raţia adoptată de participanţii la con­ tru libertatea şi independenţa de locuinţe. Plnă la sflrşitul septenalului se vor construi ald
bilă. In timp ce Uniunea Sovietică spri­ ferinţa adversarilor regimului dicta­ popoarelor, Împotriva exploatării circa 500.000 de metri pătraţi.
jină In mod real lupta de eliberare torial din Portugalia, conferinţă care şi a mizeriei, pentru pace în lu­
Slntem gata să {inem seama că In naţională a popoarelor care s-au a avut Ioc recent într-una din ţă­ mea întreagă. TN FOTO: Pregătiri pentru noi construcţii pa strada Con­
legătură cu Berlinul occidental-pute eliberat şl se eliberează de sub im­ rile Europei occidentale. structorilor din Darnlţa.
rile occidentale acordă un anumit perialism, dogmaticii doresc să ne După cum se subliniază în decla­ La încheierea şedinţei, primul
rol problemelor de prestigiu. De ace­ Inspire ideea că cel mai important raţie, la conferinţă au participat re­ ministru al Cubei, Fidel Castro, i
ea slntem dispuşi să discutăm des­ lucru il constituie răspîndirea fra­ prezentant! catolici, al partidelor so­ a rostit o amplă cuvlntare. *
pre reglementarea treptată a proble­ zelor de hlrtle. cialist şi comunist.
mei transformării Berlinului occiden­ P.S.U.G. consideră că intre parti­ Participanţii Ia conferinţă au hotâ-
tal In oraş liber, neutru şl paşnic. dele comuniste şi muncitoreşti toate rît in unanimitate „să Întărească şi
mal mult unitatea lor frăţească de
Slntem dispuşi, de asemenea, ca In problemele pot şl trebuie să fie re­ luptă, să o facă şl mal eficientă, în PE SCURT O P E S C U R T © PE SCURT
vederea extinderii luptei sub condu­
Interesul reglementării paşnice a a- zolvate pe calea consultării şl adop­ cerea unei junte patriotice centrale".
costei probleme să studiem propu­ tării de hotăriri in comun şi că este Participanţii Ia conferinţă au adre­ HANOI. — La 18 Ianuarie, 50.000 alt» persoane oficial» din S.U.A. lidaritate cu lupta tipografilor din
sat „poporului şi patrioţilor din for­ de locuitori ai Hanoiului au partici­ DJAKARTA. — Agenţia Antara a New York care se află de 39 de zili
nerea ca In Berlinul occidental stea­ Inadmisibil ca unii lideri de partid, ţele armate" portugheze, chemarea pat la mitingul organizat cu prilejul In grevă. Demonstranţii purtau pan­
de a salva ţara, de a înlătura gu­ vizitei în R. D. Vietnam a delegaţiei emuntat la 15 Ianuarie că reprezen­ carte pe-care era scris i „Unitate 1“,
gul N.A.T.O. să fie deocamdată în­ care nu sint de acord cu principiile vernul Iul Salazar care duce Portu­ Sovietului Suprem al U.R.S.S., con­ tantul din Djakarta al răsculaţilor „protestăm Împotriva lock-out-ului“1,
galia la pietre. dusă de I. V. Andropov, secretar al din Brunei, A. Fadillah, luînd ouvln- „cerem Încheierea contractului colec­
locuit cu steagul Organizaţiei Naţiu­ Declaraţiei comune din 1960, să În­ C.C al P.CU.S. tul la o adunare de la Bandung a de­ tiv" I
PARLAMENTUL GIIEU clarat i „Poporul din Borneo de nord
nilor Unite şi ca O.N.U. să-şl asume cerce In mod arbitrar să-şi' impună A ÎNCEPUT DISCUTAREA NEW YORK. — La 15 ianuarie, nu are altă alternativă decit să pună NEW YORK. — Greva celor 60.000
ideile dogmatice altor partide. Sîn- NOULUI PROIECT DE LEGE preşedintele Adunării Generale a mina pe arme, deoarece englezii con­ de docheri de pe coasta Atlanticului,
acolo anumite obligaţii si funcţii In­ tem convinşi că mişcarea comunistă O.N.U., Zafrulla Khan, a desemnat tinuă să refuze să n» acorde Inde­ şl golfului Mexic a S.U.A., continuă
ternationale. Desigur că o asemenea internaţională in frunte cu P.CU.S. ANTIMUNCITQRESC şapte noi ţări membre ale Comitetu­ pendenta". do 24 de zile. O nouă Încercare de
reglementare ar fi acceptabilă pentru va dezvolta şi va întări şi pe viitor lui special pentru examinarea proble­
noi dacă ar include respectarea su­ unitatea sa pe baza principiilor mar- ATENA. — La 14 Ianuarie, mei aplicării Declaraţiei eu privire PARIS. — In Guineea portugheză mediere nu a dus la nici un rezultat
veranităţii Republicii Democrate Ger­ xlsm-leninlsmului. Parlamentul grec a început dis­ Ia acordarea Independentei ţărilor şl plnă acum.
cutarea noului proiect de lege popoarelor coloniale, sporind numărul au avut loc noi eloonlri Intre forţele
mane de către toate statele membre, In continuare, W. Ulbricht s-a antimuncitoresc, care dă dreptul USUMBURA. — Agenţiile de pre­
In primul rlnd in ce priveşte folo­ ocupat de problemele dezvoltării in­ Ministerului Muncii, tn cazul tn lor la 24. Noile membre *int i Bulga­ patriotice şl trupele portugheze cu
sirea căilor de transport, terestre, terne a R.D. Germane. Planul sep- caTe muncitorii prin luptă gre­ să anunţă eă In dimineaţa zilei de 15
fluviale şl aeriene ale R.D.G. spre vistă obţin de la patron concesii, ria, Chile, Coasta da Fildeş, Dane­ care prilej au foet nctşl mal mulţi
tenal al economiei naţionale pe pe­ să anuleze, cu ajutorul tribuna­ «oldati portughezi Ianuarie au fost executaţi cei cind
Berlinul occidental. lului, acordurile coleattve înche­ marca, Iran, Irak, Slerra Leone.
rioada 1964—1970, a spus el, va iate între sindicate şl patroni. PARIS. — După cum transmite co­ condamnaţi la moarte In procesul In
W. Ulbricht s-a pronunţat pentru WASHINGTON. — In noaptea spre
ducerea de tratative Intre R.D.G. şl constitui un nou pas pe ealea dez­ respondentul agenţiei Pranc» Presse legătură cu asasinarea prinţului Louis
R.F.G. Ne pronunţăm, a spus el, voltării economice a R.D. Germane, 10 Ianuarie a sosit la Washington A.
pentru normalizare, pentru stabilirea aportul său la Întrecerea economi­ din Abldjan. preşedintele Republicii Rwagasore, fost prlm-mlnlstru al sta-
că a ţărilor socialiste cu cele ca­ Fanfanl, primul ministru al Italiei. In Coastei de Fildeş, F. Honphouet- tulul Urundl (numele statului Bu-
unor legături de afaceri Intre cele pitaliste.
două state germane. Slntem gata de timpul şederii sale de două zile In Boigny, a anuntat la 15 Ianuarie rema­ rundl Înainte de obţinerea indepen­
asemenea să ducem tratative cu Se­ In anul 1970, volumul producţiei
natul vest-berlinez privitoare la sta­ anuale a întregii Industrii va trebui capitala S.U.A., Fanfanl va duce tra­ nierea guvernului prin înlocuirea e dentei).
bilirea de relaţii normale. să reprezinte îi) expresie valorică
136 miliarde mărci, depăşind do şase tative eu preşedintele Kennedy şi cu trei mlnlştrL PARIS. — Regizorului Francot* Vil­
Raportorul s-a oprit apoi asupra ori volumul producţiei Industriale DAKAR. — In primei» *13« ale lu­
problemelor coeziunii frăţeşti a parti­ din anul ereării R.D. Germane. iiar I s-s decernat recent „Marele
delor comuniste şi muncitoreşti şl In anii septenalului, a spus rapor­
a unităţii statelor lagărului socialist. torul, trebuie să dezvoltăm forţele Realităţi din lumea capitalului nii martie, anunţă agenţia France premiu al cinematografiei franceze"
Din păcate, nu toate partidele fră­ de producţie !n vederea desăvîrşl- Presse, In Senegal se va organiza un pentru filmul său „Plnă la capătul
ţeşti au respectat cele stabilite de rll construcţiei socialiste, ereării ba­ referendum în problema reformei con­ pămlntulul" (Juşqu-au bout du mon-
reprezentanţii partidelor comuniste zei tehnico-materiale a socialismu­
Si muncitoreşti In anul 1960, In le­ lui fără de care victoria definitivă InrătuAăţi&°ea situ a ţiei e c o n o m i c e stituţionale «are va consolida in ţară da). Vililor a mal foet distins de două
gătură cu unitatea şl coeziunea a socialismului este de neconceput. a Angliei actualul regim prezidenţial ori cu aceat premiu pentru filmele
partidelor comuniste şi a ţărilor so­
cialiste, precum şi cu coexistenta Un capitol special al raportului NEW YORK. — La 15 Ianuarie peş­ sale „Apa vie" (LT2au vlve) şi „Se­
paşnică. Mă refer în primul rlnd la este consacrat problemei dezvoltă­
atitudinea conducătorilor partidului rii continue a agriculturii socia­ LONDRA 16 (Agerpres). — mertului, din care rezultă că In anul te 5.000 de persoane au luat parta lo cerişul verde", ultimul cunoscut şl de
din Albania şi a acelora care sa liste. Lulnd cuvlntul în ziua de 15 Ia­ 1963 situaţia În numeroase ramuri ale o Impresionantă demonstraţie da so­ publicul romlnese,
află In spatele (lor. nuarie la Clubul bancherilor din economiei se va Înrăutăţi şl mal mult
In ultima parte a expunerii sale, Londra, ministrul de finanţe al An­ Potrivit acestor date, Investiţiile de R.F.G. se pronunţă pentru aderarea
Prin atacurile lor neîntemeiate Îm­ consacrată problemelor' de partid, gliei, Maudling o declarat că nivelul capital In Industrie se vor reduce în
potriva politicii de coexistentă paş­ W. Ulbricht a arătat că sarcina prin­ şomajului în prezent este „extrem de acest an cu aproximativ zece la sută Angliei la Piaţa comună
nică, promovată cu consecventă de cipală a partidului constă In dezvol­ ridicat“ şi va continua să crească. tn comparaţie cu anul trecut. In con­
tarea iniţiativei tuturor cetăţenilor Totodată, Maudling a Încercat să schi­ strucţii, Investiţiile do capital se vor BRUXELLES 10 (Agerpres). — luni. Hora Joachim Hllla, vorbind
in Întreaga lume, ei Încalcă tezele tn Interesul dezvoltării continue a ţeze un tablou trandafiriu al perspec­ reduce cu aproximativ zece la sută, Republica Federală Germană a luat In numele ministrului d* extern»
principiale din declaraţiile Consfă­ orînduirii sociale socialiste. tivelor economiei engleze in anul Iar cheltuielile pentru procurarea de marţi seara poziţie categorică Împo­ vest-german, Schroder, a declarat zia­
tuirilor reprezentanţilor 'partidelor 1963. „Acesta va fi un an de mari utilaj nou se vor reduce cu peste triva unora din declaraţiile făcute do riştilor că R. F. Germană se opun»
A fost un mare succes faptul că, posibilităţi“ — a spus el. zece Ia sută. Se vor reducs de ase­ preşedintele da Gaulle privitoare la propunerilor lui de Gaulle ca Marea
comuniste şi muncitoreşti şl aduci din momentul constituirii sale, parti­ menea considerabil Investiţiile de ca­ aderarea Angliei la Piaţa comună In Britani» să fie admisă numai ca un
prejudicii cauzei noastre comune. dul a reuşit — fără crize Interna Optimismul ministrului englez este pital în Industria de construcţii na­ cursul conferinţei sale do presă do membru asociat In Plate comună, j
Prin atitudinea lor, conducătorii al­ esenţiale — să indice, In conformi­ însă în vădită contrazicere cu date­ vale şi mai cu seamă în industria
banezi au ¦dat deja suficiente do­ tate cu scopul urmărit şi au price­ le publicate recent de Ministerul Co- metalurgică.
pere, din punct de vedere tactic, ca­
vezi clare că el slnt nu numai sec­ lea spre orinduirea antifascistă — ? G reva celor 60.000 de docheri
LONDRA 16 (Agerpres). —
torist! inguşti, el şi adversari ai democratică şl spre trecerea la Noua Caledonle frece prin După cum reiese din datele publi­
cate de Direcţia centrală de statis­
raarxism-leninismului. Considerăm transformări socialiste, aşa cum ne-a mari greufăfi financiare tică a Angliei, Industria Marii Bri­ am ericani continuă
tanii continuă de fapt să bată pasul
realiste formulările adoptate de parti­ învăţat Lenin. Deşi cultul persona­ PARIS 16 (Agerpres). — pe loc. In primele 11 luni ale anu­
Noua Caledonie, colonie a Franţei, lui 1962, indexul producţiei Indus­
dele comuniste şi muncitoreşti in lităţii lui Stalin a pricinuit pierderi se luptă cu mari greutăţi economice triale a ţării a fost, in medie, de NEW YORK 16 (Agerpres). — Reynolds, a avut o Întrevedere „de
anul 1960 la Moscova, considerăm si partidului nostru, a declarat W. şi financiare. Recent, o delegaţie din 115 puncte, faţă de 114 puncte in pe­ Agenţiile americane de presă anun­ ultimă oră" cu reprezentantul sindi­
că Uniunea Sovietică, promovlnd o Ulbricht, conducerea noastră de această insulă a făcut o călătorie la rioada corespunzătoare a anului ţă că miercuri a eşuat o nouă tn- catului docherilor fără t formula insă
politică consecventă de pace sl co­ partid a rămas închegată şi unită. Paris pentru a cere sprijinul guver­ 1961. Procentul de sută la sută este cercare a autorităţilor de a pune ca­ propuneri concrete In ce priveşte sa­
existentă paşnică, respectă cu stric­ Raportorul a relevat necesitatea per­ nului francez în rezolvarea gravelor considerat nivelul anului 1958. tisfacerea revendicărilor sindicatului.
teţe aceste formulări. fecţionării continue a conducerii sl probleme financiare. Dar deficitul păt grevei celor 60.000 de docheri de In urma Impasului care se menţină
bugetar al insulei care se cifrează la pe coasta Atlanticului şl golfului Me­ de 25 de zile autorităţile federale In­
Considerăm eă articolul publicat controlului de partid. In Încheiere, peste 10 milioane la un buget total tenţionează să prezinte problema gra­
la 7 Ianuarie 1963 In ziarul „Prav- W. Ulbricht a subliniat că P.S.U.G. de 77 de milioane franci nu va fi a- xic începută la 22 decembrie 1962. vei docherilor preşedintelui Kennedy
da“, sub titlul „Să Întărim unita­ a tinut întotdeauna şi va tine sus cu scopul ca acesta să aplice legea
tea mişcării comuniste in numele steagul victorios al marxism-lenl- Ministrul adjunct al muncii, James Taft-Hartley.
triumfului păcii şi socialismului“,
este foarte folositor pentru eluri- nismului. . coperit decit in parte de guvernul de
Ia Paris. La fel de nefructuoase au
Şedinţa CoibsSSímImí fost şi tratativele cu Casa centrală Minerii din Franţa
pentru cooperarea economică in ve­ an începui
derea obţinerii unui Împrumut in ve­
«Se miniştfri franaces
derea finanţării unor lucrări publice.
nă şl refuzul de a primi armament „greva randamentului''
Nemuljumlrl fafă de PARIS. — Corespondentul Ager­
pres transmfla i
francez sub preşedinţia preşedinte­ şedinţe a Consiliului de Miniştri, a prevederile bugetului
Miercuri dimineaţa cel aproximativ
Franiei pe 1963 100.000 de mineri din Întreaga Fran­
a relatat un purtător de cuvînt, în Franţa, recunosclndu-se în această ţă au început o aşa-numită „grevă a
cadrul acestei reuniuni de Gaulle a privinţă că s-a înregistrat o spo­ PARIS 16 (Agerpres). — randamentului" (Încetinirea produc­
rire „îngrijorătoare“ a volumului im­ Zilele trecute a avut loc la Pari9 ţiei), hotârltâ în comun de Confe­
ţiile“ provocate în străinătate de o conferinţă de presă tn cadrul că­ deraţia Generală a Muncii şi Forca
declaraţiile sale din cadrul conlerin- porturilor in comparaţie cu cel al reia reprezentanţii Sindicatului Natio­ Ouvriere
tei de presă din 14 Ianuarie. In le­ nal al învătămintului superior şl al
gătură cu aceasta, a adăugat purtă­ exporturilor. Purtătorul de cuvînt a cercetătorilor ştiinţifici şi-au mani Minerii revendică mărirea salarii­
torul de cuvînt, a avut loc o lăsat să se înţeleagă că în legătură festat nemulţumirea fată de prevede­ lor cu !! !a sută reducerea numă­
„dezbatere importantă", în cadrul că­ cu fenomenele . de natură să creeze rile bugetului Franţei pe 1963 privind rului orelor do lucru fără diminua­
preocupări“ în economia franceză, sectorul universitar şi al .cercetări­ rea salariilor. Din cauza condiţiilor
reia a luat cuvlntul de Gaulle care guvernul gaullist se gtndeşte la noi lor ştiinţific^,' grelo de muncă şi a salariilor na-
satisfăcătoare, oamenii muncii pără»
Aspecte din viîaţa grea a minerilor Japonezi
ÎS EQIQi sa eofiü da »ptaari m .a loculesa site así J MMI minei*