Page 51 - 1963-01
P. 51
ap a g . ORUMUl SDCIAliSMULllI N f. 2507
BERLIN 16 (Agerpres). — TASS i IISIIi
transmite i
m
Luînd «uvîntul Ia 16 Ianuarie tn
sala Werner Seelenbinder în fata de care ar pune capăt pretenţiilor re occidentale, care apreciază in diferite variante. Noi am vrut ca Im acelora care autodenumlndu-se mar- frunte cu avangarda el trebuie să adepţii fermi al liniei elaborate da
legaţilor şl oaspeţilor la Congresul vanşarzilor şi ar deveni baza juri mod realist raportul de forte, sint xlst-lentniştl afirmă că apărarea pă
P.S.U.G., N. S. Hruşciov a subliniat dică a păcii din perioada postbelică nevoiţi să recunoască tot mai des perialismul american să simtă că dacă cii şi lupta împotriva pericolului de o folosească pentru cucerirea pu comun acord a mişcării comuniste
marea însemnătate a congreselor in Europa, sînt interesate in egală că problemele litigioase cu ţările război ar contrazice spiritul marxism-
partidelor frăţeşti din ţările socialis măsură atit U.R.S.S., R.D. Germană socialismului nu trebuie reglementa se va hotărî să comită o agresiune Ieninismului şi ar împiedica dezvol terii. Dacă «laşele exploatatoare re mondiale. In problemele principiale
ta pentru generalizarea experienţei şi celelalte tărl socialiste, preGum şi te prin război, ei prin tratative. Aces tarea mişcării revoluţionare. Aseme
în construirea noii societăţi. „In zi statele neutre, cît şl ţările lagăru tea sînt, incontestabil, tendinţe noi“. împotriva Cubei va trebui să tină sea nea afirmaţii, a spus el, pot fl făcuta curg la violentă împotriva poporului, ale luptei pentru pace şi socialism
lele noastre, a spus vorbitorul, nu lui imperialist, care au luptat Împo numai de cei care nu înţeleg esenţa
se poate duce eu succes lupta pen triva Germaniei fasciste, „în cazul Totodată, conducătorul delegaţiei ma de posibilitatea unei contralovi- învăţăturii marxiste despre lupta re poporul este Îndreptăţit să facă uz nu am cedat şi nu vom ceda in fata
tru socialism bazîndu-ne numai pe cînd ele se situează pe poziţia co P.C.U.S. a avertizat că nu trebuie să voluţionară. Clasa muncitoare luptă
propria experienţă naţională“. Inter existentei paşnice şi nu doresc dez 6e uite nici o clipă că acţionează turi termonucleare“. pentru victoria asupra capitalismului de mijloacele cele mal hotărîte, In nimănui. Am luptat şi vom continua
naţionalismul comuniştilor se mani lănţuirea unul nou război mondial". din plin forţele reactiunii şi războiu nu pe calea dezlănţuirii unor războa
festă şi prin aceea eă ei acordă o lui, care agravează situaţia interna „Această măsură pe care am fost ie între state, cl prin lupta de clasă clusiv lupta armată, în Interesul vic să luptăm Împotriva oricăror abateri
mare însemnătate studierii şi folo Şeful delegaţiei sovietice a consta ţională, pun la cale planuri nebu împotriva exploatatorilor.
sirii experienţei colective a construc tat că unii politicieni occidentali neşti de declanşare a unul război nevoiţi s-a adoptăm a produs într- toriei socialismului. de la marxism-leninism — atit Îm
ţiei socialiste. care încearcă să demonstreze că s-ar mondial termonuclear. De aceea, Teoreticienii nou apăruţi Încearcă
fi „exagerat mult“ pericolul la adre este necesară coeziunea tot mal adevăr un şoc Imperialiştilor. Dar nu să creeze o „teorie“ potrivit căreia Numai partidul proletariatului dln- potriva oportunismului de dreapta,
Amintind despre recentele congrese sa păcii provenit din partea revan strinsă a ţărilor socialiste, a partide calea spre victoria socialismului ar tr-o tară capitalistă sau alta, nu alte cît şi împotriva aelui de stingă, alît
ale partidelor frăţeşti din Bulgaria. şarzilor şi militariştiior germani, au lor comuniste, a clasei muncitoare mai astfel de măsuri puteau deter trece prin război între state, prin dis state sau alte partide, este îndrep Împotriva revizionismului cit şi îm
Ungaria şi Cehoslovacia, despre Con „vedere proastă şl memorie prea Internationale, a tinerelor state care trugeri, prin singele şi moartea a
gresul P. C. Italian, N. S. Hruşciov scurtă“. Generalii Bundeswehriilui ela s-au eliberat, a tuturor forţelor iu mina pe oamenii de stat din S.U.A. să milioane de oameni. Dacă comuniştii tăţit şt în măsură să stabilească tac potriva dogmatismului şi sectarismu
a spus! „Congresele au constituit o borează în cadrul exercitiilor militare bitoare de pace în lupta pentru pre* s-ar fl condus după această „teorie",
demonstraţie convingătoare a creşte planuri de acţiuni ofensive împo lntimpina-ea unul război termonu aprecieze mai lucid realitatea exis ea nu ar fi atras, ci ar fi Îndepărtat tica revoluţionară, formele şl meto lui. Sîntem convinşi că numai prin
rii continue a forţelor de luptă ale triva Uniunii Sovietice, R.D. Germa clear, pentru întărirea păciL de el masele populare. Această „teo
mişcării comuniste şi muncitoreşti In ne, Poloniei, Cehoslovaciei. „Ei au tentă“. ( rie“ este deosebit de respingătoare dele luptei sale, a spus primul se această luptă se poate obţine o ade
ternationale. Ele au demonstrat fideli însemnat chiar pe hărţile lor oraşele Sistemul socialist mondial a fost în secolul nostru racheto-nuclear.
tatea de nezdruncinat a comunişti şi alte obiective asupra cărora in şi este pentru întărirea coexistentei „In mesajul său către guvernul cretar al GG al P.GU.S. Analiza vărată întărire a rindurilor noastre,
lor fată de principiile marxism-lenl- tenţionează, pasămite, să declanşeze paşnice, pentru întrecerea economică Este neîndoielnic că în urma unul
nismului, hotărirea lor fermă de a lovituri nucleare. Le lipseşte arma paşnică, pentru reglementarea prin 6ovietiG preşedintele S.U.A. s-a anga precisă a situaţiei concrete, apre o abordare creatoare a rezolvării
Întări marele lagăr socialist, unitatea mentul atomic. De aceea, luptă pen tratative a problemelor litigioase. război mondial termonuclear, dacă el
rindurilor lor în lupta pentru pace, tru a-1 obţine. Smintiţii I Ei încă nu „Cine merge cu încredere pe calea jat în fata Întregii lumi «ă S.U.A. nu ar fi dezlănţuit de maniacii imperia cierea Justă a raportului forţelor de problemelor fundamentale ale con
democraţie şi socialism". vor să Înţeleagă că dacă va fi dez dezvoltării şi progresului, cine pri lişti, sistemul capitalismului care ge
lănţuit un război, Germania occiden veşte viitorul cu optimism, nu are vor invada Cuba şl vor împiedica pe nerează războiul şi-ar găsi Inevitabil clasă, constituie o condiţie necesară temporaneităţii, se pot asigura noi
Vorbind despre succesele Uniunii tală ar arde ca o tortă chiar în pri nevoie de război, 11 interesează în pieirea, Dar oare ţările socialiste, cau
Sovietice în construirea comunismu mul ceas al războiului“. mod vital pacea“. aliaţii lor să facă acest lucru. Prin za luptei pentru socialism în întreaga a tacticii revoluţionare a clasei mun succese ale mişcării comuniste.
lui, şeful deleqatiei sovietice a de lume ar avea de cîştigat de pe urma
clarat î „noi nu numai că sporim Chiar în Germania occidentală „Nu avem motive să fim pesi aceasta Guvernul S.U.A. a fost nevoit citoare. Amintind în continuare repetatele
cresc forţe care nu vor să se îm mişti", a spus N. S. Hruşciov, Eco unei catastrofe termonucleare mon
rapid volumul producţiei industriale, pace cu politica nefastă de pregă nomia ţărilor socialismului creşte şi de fapt să renunţe la o intervenţie diale? Numai oameni care Ignorează Ca exemplu de stăpînlre a tutu Initiative ale P C.U.S. In vederea re
dar şi cucerim noi culmi ale progre tire a unui nou război şi care parti se Întăreşte, întrecînd cu mult, în în mod conştient faptele pot gîndl ror formelor de luptă, atit a celor glementării problemelor litigioase cu
sului tehnico-ştiintific“. Navele cos cipă tot mal activ la lupta împotriva ceea ce priveşte ritmul său, lumea armată împotriva Republicii Cuba“. astfel. In ceea ce îi priveşte pe mar- paşnice cît şl a celor nepaşnlce, conducătorii Partidului Muncii din
mice constituie dovada cea mai bu acestei politici. „Vrem să credem că capitalului. In anul 1962, volumul xişti-leniniştî, ei nu pot concepe crea vorbitorul a citat activitatea lui Albania, N. S. Hruşciov a spus i
nă a înfloririi industriei, ştiinţei şi clasa muncitoaie care deţine un loc producţiei industriale a ţărilor socia „Acesta a constituit un eşec al rea civilizaţiei comuniste pe rulnela Lenin In perioada pregătirii Revolu Conducătorii albanezi au respins
tehnicii în tara noastră. uriaş In cadrul populaţiei din R.F.G., liste a crescut cu aproximativ 70 la centrelor mondiale ale culturii, pe ţiei din Octombrie. Revoluţia es ţoale aceste propuneri ale noastre.
va găsi suficiente forte şi coeziune sută în comparaţie cu 1957. In ţă politicii cercurilor celor mal agresive un pămînt pustiit şl contaminat de te cauza celor mai largi ma Ei au mers din ce în ce mai departe
Sporul producţiei industriale în pri pentru a da o ripostă progenituri rile capitaliste, creşterea din această rezidurile termonucleare. se populare. Numai prin propria pe calea renegării marxism-leninis-
mii patru ani ai septenalulul (1959- lor lui Hitler şi pentru a nu admite perioadă a fost de numai 25 la sută. ale Imperialismului şl o victorie a po sa experienţă revoluţionară de luptă, mului şi a principiilor internaţiona
Î962) a fost de 45 la sută şi nu de repetarea politicii lui demente. Sa In prezent, producţia industriei ţâri Hruşciov a comunicat că oamenii so clasa muncitoare, poporul munGitor
39 la sută cit prevedea planul. lutăm lupta eroică a comuniştilor lor socialiste a ajuns Ia aproximativ liticii de coexistentă paşnică, a poli vietici de ştiinţă au elaborat o bombă din fiecare tară se pregătesc tn ve lismului proletar, pe calea ruperii de
din Germania occidentală, toate for 64 la sută din producţia industrială derea înfăptuirii revoluţiei. Pentru mişcarea comunistă mondială.
N. S. Hruşciov a arătat că în anul ţele progresiste care apără cu ab a ţărilor capitaliste dezvoltate din ticii de luptă împotriva Imperialismu de 100 megatone. El a spus: Insă potri a doborî dominaţia claselor exploa
1962 Uniunea Sovietică a dat mai mul negaţie adevăratele interese ale punct de vedere economic. vit calculelor făcute de militarii noştri tatoare este nevoie nu de activita Dar şi astăzi sîntem gata să repe
te produse Industriale decit în totl poporului german, cauza dreaptă a lui, un triumf al politicii îndreptate o bombă de 100 megatone nu poate tăm cuvintele din raportul de activi
anii cincinalelor antebelice. Cu alte păcii şi progresului social“, Noul raport de forte între socia fi aruncată în Europa“, explicînd că tea unor personalităţi eroice Izolate, tate al C.G al P.GU.S. la Congresul
cuvinte, In prezent un an de dezvol lism şi capitalism pe arena mondia spre preintîmpinarea exportului de explozia unei astfel de bombe ar ci de activitatea maselor largi popu al XXII-lea al partidului: Dacă con
tare industrială este egal cu aproxi „Atîta timp cit nu va fi încheiat lă are o influentă binefăcătoare şi lovi atit R.D.G. cit şi alte cîteva ţări. lare, conduse de paitidul revoluţio ducătorilor albanezi le sînt scumpe
mativ 13 ani antebelici. Şi agricul tratatul de pace german, a declarat asupra situaţiei acelor state care contrarevoluţie“. „De aceea, după cum se vede, aceas nar, sînt necesare condiţii concrete Interesele poporului lor şi cauza
tura îşi accelerează ritmul de dezvol vorbitorul, va fi, după cit se si-au cucerit recent independenta na tă armă poate fl folosită numai din pentru maturizarea revoluţiei, pentru construirii socialismului In Albania*,
tare. „Sîntem convinşi că măsurile pare, greu să se conteze pe un pro ţională. Statele Unite ale Americu „Ni se spune: dacă v-atl evacuat colo de limitele Europei occidentale“, asaltul împotriva capitalismului şl dacă el doresc prietenie «u P.GU.S.,
adoptate de partid vor face, fără în gres serios tn realizarea unui acord sint tot mai des nevoite să recu a spus vorbitorul. El a explicat că vletoria clasei muncitoare, pentru eu toate partidele frăţeşti, trebuie s5
doială, ca în anii apropiaţi să asigu asupra dezarmării“. Dezarmarea este noască atit posibilitatea cît şi lega rachetele din Cuba înseamnă că atl spune aceasta pentru a se avea o trecerea puterii in miinile oamenilor renunţe la concepţiile lor greşite, să
răm pe deplin toate nevoile noastre posibilă doar tn cazul purificării at litatea politicii neutre a unor tari imagine mai reală despre mijloacele muncii, In miinile poporuluL revină pe calea unităţii şl colabo
în ce priveşte produsele agricole. mosferei internaţionale, întăririi în din Asia si Africa. In elaborarea po dat înapoi. Astfel însă pot raţiona nu groaznice de distrugere existente rării strînse cu familia frăţească a
crederii între state, creării unor ast liticii lor, imperialiştii sînt nevoiţi în prezent. Una dintre cele mai importante comunităţii socialiste, pe calea unită
„Ne face plăcere să constatăm că fel de condiţii rare să nu stimuleze să tină seama de forţa crescîndă mai oamenii care nu înţeleg întrea condiţii ale succeselor noastre in ţii cu întreaga mişcare comunistă
si în Republica Democrată Germană mereu noi şi noi alocări pentru înar a ţărilor socialiste, de puterea lor Uniunea Sovietică, care dispune de lupta pentru pace şt socialism în în
treburile merg bine“. mare şi pentru sporirea armatelor. economică si militară, de dezvolta ga complexitate a luptei politice din arma racheto-nucleară, cunoaşte bine treaga lume, a spus N. S. Hruşciov, Internaţională.
Or, tocmai faptul că problema ger rea mişcării de eliberare naţională, posibilităţile acestei arme. Noi am cre este Întărirea unităţii rindurilor miş
„Pe noi, comuniştii, ne bucură să mană nu este rezolvată stimulează de intensificarea luptei maselor de zilele noastre, politică ce Implică su at-o în interesul apărării patriei noa cării comuniste mondiale. To{l co Unitatea rindurilor comunismului
constatăm că ideile socialismului şti creşterea forţelor armate şl sporirea oameni ai muncii din ţările capita stre şi a celorlalte ţări ale socialismu
inţific, elaborate pentru prima dată cheltuielilor militare. lului împotriva monopolurilor Toa pleţe, capacitate de manevrare. Da, a- lui. De aceea abordăm cu simt de mondial pe baza marxlsm-leninismu-
de marii fii ai poporului german, Karl te acestea slăbesc poziţiile imperia
Marx şi Friedrich Engels, devin as „Ţările socialiste nu au nevoie de lismului pe arena internaţională. ceasla a constituit o concesie din par răspundere problemele războiului şi lul este sfîntă pentru partidul nostru,
tăzi o realitate şi pe pămîntul ger Berlinul occidental. Ele se pot lipsi păcii. Nu vrem război, dar nici nu ne
man". de el foarte bine. Nici puterile occi Dar pe imperialişti nu-i părăseşte tea noastră în schimbul unei concesii temem de el. Dacă ni se va impune
dentale nu au nevoie de el. Berli aîndul de a atrage in mrejele politi războiul, vom şti să dăm agresoru
N. S. Hruşciov a subliniat că fău nul occidental ai putea să devină o cii lor agresive cutare sau cutare a celeilalte părţi, aceasta a fost o con lui cea mai zdrobitoare ripostă.
rirea societăţii socialiste în R.D.G. punte a păcii, un exemplu de coexis stat neutru, de a-1 include în blocu
ore o uriaşă importantă internaţiona tentă paşnică a statelor cu orinduiri rile lor militare. In legătură cu a- cesie reciprocă. Imperialiştii au In această ordine de idei, N. S.
lă. „Faptul că In prezent în republica sociale diferite“. ceasta, şeful delegaţiei P.C.U.S. a Hruşciov a arătat că conducătorii al
dv. muncitorii şl ţăranii, Intelectua spus că oamenii de stat din unele ţări, fost nevoiţi să facă o con banezi pălăvrăgesc mult despre un
lii ieşiţi din rîndurile poporului, con- Cei care nu acceptă propunerile care îşi spun ţări neangajate şi se război racheio-nuclear, dar aceasta nu
struiesa o viaţă nouă In familia fră noastre de a acorda garanţii Berli situează pe poziţiile promovării unei cesie şi să renunţe la Invadarea Cu deranjează pe nimeni. Toţi ştiu, a
ţească a popoarelor socialiste, In co nului occidental, n-o fac pentru că politici de neutralitate, apreciază în spus el, că în afară de palavre ei nu
laborare cu ele, dovedeşte că parti le-ar considera insuficiente, ci pen mod nejust esenţa şi caracterul bei. Se ştie că noi ne-am Instalat sînt tn stare de nimio, că nu dispun
dul dv. marxist-leninlst a obtinut tru . că nu vor să .slăbească nodul blocurile militare, care s-âu format
succese importante în educarea socia de încordare în care s-a transfor şi pun intre ele semnul egalităţii. rachetele pentru a apăra Cuba împo de nici un fel de posibilităţi raale.
listă a poporului german“. mat Berlinul occidental, încearcă să După cum vedeţi, în aceste probleme
prelungească zilele existentei in Nu trebuie să se confunde grupă triva invaziei imperialiste. Aşadar, noi avem o situaţie diferită şi o răs
R. D. Germană se Întăreşte şi în acest oraş a bazei militare a N.A.T.O. rile militaro-politice ale imperialişti pundere diferită.
floreşte, succesele ei economice con — centru- de provocări internaţio lor cu organizaţia Tratatului de Ia rachetele noastre şi-au îndeplinit ro
stituie un rezultat al politicii Juste nale periculoase şi de agravare a si Varşovia. Viata a dovedit că grupă Am considerat şi considerăm că
a Partidului Socialist Unit din Germa- tuaţiei în Eurcpa şi în întreaga rile militare create de ţările impe lul“. singurul principiu just este princi
nla. Cooperativizarea gospodăriilor lume. rialiste îşi au tăişul îndreptat împo piul coexistentei paşnice a statelor
ţărăneşti este una din cele mai grelo triva statelor socialiste, împotriva „S.U.A. nu eu renunţat la inten cu orinduiri sociale diferite, procla muniştii trebuie să Înţeleagă In mod şi nu ne vom precupeţi forţele pentru
sarcini ale construcţiei socialiste“. Şeful delegaţiei sovietice şi-a ex mişcării de eliberare naţională, îm mat de Lenin. In condiţiile actuala
„Tovarăşii germani s-au achitat cu primat convingerea că aceste pro potriva intereselor oamenilor muncii ţia de a lichida cuceririle revoluţio politica coexistentei paşnice a că limpede marea importantă a unirii întărirea el. In relaţiile dintre parti
succes şi de această sarcină". bleme vor fi rezolvate într-un vii din ţările capitaliste, a intereselor po pătat o importanţă deosebită. Ţelul
tor apropiat. Dar medul în care vor poarelor din întreaga lume. Aceste nare din Cuba. Esenţa problemei în ei final este de a asigura cele mai forţelor revoluţionare pe plan Inter dele comuniste eşti necesaî să se dea
Şeful delegaţiei sovietice a subli fi rezolvate nu depinde numai de alianţe au luat naştere pe o bază im favorabile condiţii pentru victoria
niat că asigurarea coexistentei paşni o singură parte. Ambele părţi tre perialistă şi, în virtutea naturii însăşi să constă în aceea că noi împreu socialismului asupra capitalismului national, a solidarităţii tuturor deta dovadă de răbdare, să nu se manifes
ce a celor două state germane, ti* buie să dea dovadă de înţelepciune a imperialismului, au un caracter a- în întrecerea economică paşnică.
nindu-se seama de situaţia care s-a şi de hotărirea de a tine seama de gresiv. Organizaţia militară a tari nă cu Cuba am constrins Statele Adepţii „teoriei" victoriei socialismu şamentelor mişcării noastre. Unitatea te subiectivism In aprecierea diferite
statornicit de fapt, constituie o sar interesele vitale reciproce. lui pe calea războiului neagă posi
cină de însemnătate mondială. lor socialiste nu a fost creată pentru Unite ale America să declare că re bilitatea de a se folosi calea paşnică noastră se bazează pe ideologia co lor evenimente, să nu se provoace
„Astăzi chiar şi mulţi dintre ad atacarea altor ţări şi nici pentru pentru victoria socialismului, afir-
De cînd a fost pusă problema în versarii noştri sînt nevoiţi să recu agresiune, ci pentru preintîmpinarea nunţă la o invazie armată în Cuba“. mind că aceasta ar fi o abatere de mună — marxism-leninisraul —, pe bucurii duşmanilor noştri de clasă
cheierii tratatului de pace cu cele do noască faptul că an de an, pas cu primejdiei de război. „Din partea la marxism.
uă state germane şi normalizării pe noastră aceasta a fost o măsură im S-ar putea afirma că imperialiştii principiile internaţionalismului pro
această bază a situaţiei din Berlinul pas, raportul de forţe pe arena mon Pentru informarea acestor admi letar. Datoria noastră este de a uni
occidental, „au avut loc schimbări dială se schimbă tot mai mult în pusă“. americani sub influenta celor mai în ratori ai cultului lui Stalin trebuie toate forţele revoluţionare, de a căli pun dispute între noi. Din punctul
importante". „Poziţiile Republicii De- favoarea ţărilor socialiste şl în de spus că după cel de-al doilea răz şi a înarma din punct de vedere nostru de vedere, la aprecierea fe
mocrate Germane s-au întărit“, a a- trimentul lagărului imperialist“. Referindu-se la cel de-al doilea as răite cercuri nu îşi vor îndeplini pro boi mondial, Stalin însuşi, într-o con ideologic mişcarea comunistă. P.GU.S. nomenelor trebuie să se pornească de
rătat N. S. Hruşciov. pect al acestei probleme vorbitorul vorbire cu comuniştii englezi a vor este un adept ferm al liniei gene la ceea ce este principal: pe ce pozi
Politica „înlăturării comunismului", a arătat că unii oameni de stat din misiunile şi vor îndrepta din nou ar bit despre folosirea caii paşnice, par rale a mişcării comuniste mondiale ţie se situează un partid comunist
Primul secretar al CC. a] P.C.U.S. „eliberării ţărilor din Europa răsă ţările care s-au eliberat de sub jugul lamentare, pentru victoria socialis elaborate de comun acord. El s-a sau altul în problemele luptei pentru
a apreciat data de 13 august 1961, riteană“, politica echilibristicil „în colonial, manifestă în mod conştient mele împotriva Cubei. Dar şi forteie mului. situat şi se va situa pe platforma victoria clasei muncitoare, pentru vic
cind frontiera cu Berlinul occidental pragul războiului“ a suferit un eşec sau Inconştient o înţelegere greşită toria socialismului. Partidele din ace
a fost pusă sub control, ca o dată is total. Imperialiştii nu numai că nu a locului pe unde trece linia de de care au apărat Cuba continuă să exis N. S. Hruşciov a subliniat din nou elaborată de reprezentanţii partide le ţări in care popoarele construiesc
torică în dezvoltarea Republicii De au reuşit „să înlăture“ comunismul, marcaţie în lumea contemporană. Ei că Uniunea Sovietică sprijină răz lor marxist-lenlniste la consfătuirile deja socialismul, construiesc comu
mocrate Germane. „Aceasta a consti s-ă-i slăbească puterea, ci dimpotrivă, împart lumea în două blocuri mili te şi devin pe zi ce trece tot mal pu boaiele drepte ale popoarelor nu nu din 1957 şi 1960. nismul trebuie să dea dovadă de o
tuit o acţiune dintre cele mai im ei înşişi şi-au pierdut tot mal mult tare. Dar in epoca noastră linia de de mai prin declaraţii ci şi materiali prudenţă deosebită în controverse.
poziţiile în lume. In perioada post ternice. Problema nu este dacă ra ceşte. Războaiele popoarelor colonia Fireşte că nu este exclus ca in Datoria noastră comună este să nu ne
portante în consolidarea suveranităţii belică zeci de ţări s-au smuls de sub marcaţie a lumii nu se află numai le pentru eliberarea lor sînt războaio rindurile comuniştilor din diferite tmprăştiem forţele in fata lagărului
Republicii Democrate Germane. Ea a jugul imperialismului şi colonialis între grupările militare. In lume exis chetele se vor afla în Cuba sau în sfinte şi de aceea am fost, sintern ţări să poată apărea o înţelegere di Imperialist cl, dimpotrivă, să întărim,
devenit într-adevăr stăpîna şi straja mului şi au păşit pe calea unei dez tă două sisteme sociale opuse — so şi vom fi întotdeauna de partea po ferită a unor probleme şi chiar a prin toate mijloacele aceste forţe pe
adevărată a frontierelor el şi a că voltări de sine stătătoare. cialist şi capitalist. Iar între blocuri altă parte. Oricum, ele pot fi folosite poarelor care luptă pentru indepen unor probleme extrem de importan Întregul front: în domeniul economic,
pătat posibilitatea de a-şi apăra cu nă militare şi sisteme nu poate fi pus dentă, a spus şeful delegaţiei sovie te. Ţările sistemului mondial al so
dejde cuceririle socialiste şi munca Slăbirea continuă a imperialismu cu acelaşi succes împotriva oricărei tice.
paşnică a cetăţenilor ei împotriva a- lui este ilustrată şi de faptul că semnul egalităţii.
tentatelor din afară“ cercurile guvernante din ţările im Pentru a avea o imagine exactă a agresiuni. Este o născocire absurdă şi
perialiste recurg tot mai des la per o calomnie afirmaţia că P.C.U.S.,
„Aceasta este o mare cucerire co secutarea şi Ia acţiuni teroriste îm lumii contemporanei este necesar ca Subliniind că plasind rachete tn proclamînd politica coexistentei
mună a tuturor ţărilor socialismu potriva forţelor progresiste, democra linia de demarcaţie să fie apreciată paşnice, ar cere totodată for
lui — participante Ia Tratatul de la tice din ţările lor. S.UA. încalcă tot după principiul politic, economic $1 Cuba, U.R.S.S. a urmărit să nu admi ţelor revoluţionare, partidelor co
Varşovia“ mai' grosolan constituţia lor şi drep social. Prin urmare, nu este vorba muniste din ţările capitaliste, să
turile şi libertăţile democratice ele de blocurile militare, ci de cele două tă o invazie a imperialiştilor împo renunţe la lupta de clasă, la lupta
Din punctul de vedere al intere mentare ale oamenilor muncii. sisteme sociale diferite. pentru instaurarea puterii clasei
selor celor mai nemijlocite ale ţă triva Cubei, să litl admită declanşa muncitoare, a poporului muncitor, la
rilor socialiste, problema încheierii In ultimul timp, datorită schimbă „Influenta crescîndă a forţelor păcii lupta de eliberare naţională a po
tratatului de pace german nu se pre rii raportului de forţe de pe arena şi socialismului, eficienta politicii rea unui1’'nou război mondial, N. S. poarelor,
zintă acum aşa cum se prezenta internaţională, lupta dintre cele două noastre externe iubitoare de pace s-au
înaintea adoptării măsurilor de apă sisteme mondiale a intrat într-o fază manifestat cu o deosebită forţă în Hruşciov a declarat: „Dacă apre Vorbitorul a respins afirmaţia con
rare la frontiera Republicii Demo nouă. „Imperialiştii au pierdut ire perioada crizei din regiunea Mării Ca ducătorilor albanezi că P.C.U.S. s-ar
crate Germane cu Berlinul occiden vocabil monopolul In domeniul armei raibilor“, a spus vorbitorul. Exis ciem evenimentele de pe aceste po pronunţa numai pentru calea paşni cialismului se află în etape diferite militar, Ideologic, politic.
tal. Totuşi, interesul acestor ţări nucleare şi au pierdut de D’ult su tă oameni care afirmă că în că, şi ar exclude calea insurecţiei
fată de Sn~heierea tratatului de pace perioritatea tn ceea ce priveşte mij conflictul din Marea Caraibilor Cuba ziţii noi am cîştigat. Este un cîştig al armate. Conducătorii albanezi consi ale construirii noii societăţi. Nici Comitetul Central al partidului nos
nu a slăbit Această problemă este loacele de transportare Ia ţintă a şi Uniunea Sovietică au suferit o în- deră că se poate provoca In mod
şi acum de cea mai mare actuali acestei arme. Principala putere a lu frîngere. „Aceşti oameni au o logică forţelor păcii, al forţelor socialismu aitificial revo’uţia, la momentul do experienţa lor in relaţiile cu lumea tru ar considera util să ss pună ca
tate. mii imperialiste — S.U.A. — şi-a stranie: cum se poate afirma că noi rit, că pentru înfăptuirea revoluţiei
pierdut superioritatea legată de si am suferit o înfringere cînd Cuba lui, al forţelor care construiesc co nu trebuie să existe condiţiile obiec exterioară nu este absolut identică. păt acum polemicii dintre partidele
Subliniind că „tratatul de pace ger tuaţia geografică şi a devenit vulne revoluţionară există şi se întăreşte ? tive şi subiective necesare. Potrivit
man nu va aduce avantaje unora şi rabilă pentru o contralovitură“. Cine a bătut în retragere, într-ade munismul“. „teoriei“ lor, totul este foarte simplu: Toate acestea creează posibilitatea comuniste, criticării altor partide în
dezavantaje altora“, N. S. Hruşciov văr, cine a cîştigat în acest conflict?“. eroii apar, vin şl organizează insu apariţiei unul mod diferit de abor Interiorul partidului propriu şi să se
a declarat: „Uniunea Sovietică pro- Noul raport de forte de pe arena In continuare vorbitorul a relevat recţia. Dar In istorie nu au existat lase un timp anumit pentru ca, după
o np ţp- n-r^a unui asemenea tra- mondială, a spus vorbitorul, favori „Noi am înţeles că dacă nu vor fl şi nu vor exista asemenea fapte. dare a unor probleme. Deşi acesta cum se spune, să se potolească pa
zează unirea luptătorilor pentra luate unele măsuri excepţionale care că Unii oameni care se consideră nu este Un fenomen prea plăcut, siunile. Ar fl mai rezonabil ca, in in
i * > să in l eie capitolul celui pace, dezvoltarea mişcării mondiale să poată opri imperialismul ameri O asemenea, ca 6ă zio aşa, „teo trebuie să se tină seama de el, ca teresul clasei muncitoare, in intere
d • al doi'ea război mondial, să con muncitoreşti şi de eliberare naţio marxişti afirmă că lupta împotriva rie“, nu ara nimic comun cu mar de un fapt real. sul viitorului nostru, să se pună ca
sfinţească schimbările intervenite nală, trezeşte la realitate şi unele can, S.U.A. vor săvtrşi o agresiune xismul, a spus vorbitorul. In ce păt acum polemicii prin presă asu
după zdrobirea Germaniei hitlerist«“; cercuri ale claselor guvernante din imperialismului nu constă în sporirea priveşte P.GU.S., noi ne situăm pe Divergentele pot apare, şi ele apar pra problemelor litigioase.
ţările imperialiste. „Cel mal lu- împotriva poporului cuban. Guvernul poziţii marxist-lenintste. Pentru vic în viată dar nu trebuie să se uite
El a arătat că într-o răgltfmentâre în primul rind a puterii economice a toria revoluţiei se cer anumite pre- că divergentele ivite între partidele Unii tovarăşi ridică problema nece
slzl reprezentanţi ol statelor sovietic »1 guvernul Cubei s-au gin- comuniste şi muncitoreşti nu sînt sităţii de a se convoca o consfătuire
ţărilor socialiste. Ei au născocit un mize. Dacă »-a creat o situaţie re altceva decit episoade vremelnice,
dlt bine ce se poate face, au studiai în timp ce relaţiile dintre popoarele
mijloc nou şi probabil cel mai ieftin voluţionară, slasa muncitoare în
pentru ducerea unei astfel de lupte,
procedeu care constă numai în invec
tive. „Or, fiecare marxist cu cunoş
tinţe elementare ştie în mod limpe ţărilor socialiste se stabilesc Încă de n tuturor partidelor frăţeşti, pentru
de că oricit ai zgudui văzduhul prin pe acum pentru totdeauna. discutarea problemelor arzătoare.
blesteme şl invective, imperialismul De aceea, stabilirea relaţiilor între- Partidul nostru s-a pronunţat totdea
partidele frăţeşti şi cu atit mai una pentru organizarea unor aseme
nu va slăbi din această cauză". mult între statele socialiste, care se nea consfătuiri. In acelaşi timp cre
Desigur este necesar să fie demas
cate uneltirile imperialiştilor. Acesî bazează pe comunitatea orînduirii dem că dacă am convoca imediat o
lucru mobilizează masele la lupta îm social-economice şi care îşi propun asemenea consfătuire, vor fi probabil
potriva exploatatorilor, le ajută să- drept sarcină construirea comunis puţine speranţe pentru lichidarea cu
şi dea seama de esenţa feroce a Im mului, este posibilă şi necesară nu succes a divergentelor existente. O
perialismului. Trebuie să. ne amintim mai pornind de la ceea ce este prin asemenea consfătuire nu ar duce in
însă că imperialiştii tin seama numai cipal şi ne uneşte. Toate celelalte prezent la o înlăturare calmă şi re
de forţa reală. prezintă, in ultimă instanţă, o însem zonabilă a divergentelor, ci la ascu
„De aceea, datoria comuniştilor ca nătate parţială in comparaţie cu ţirea lor şi la pericolul sciziunii. Să
re se află la cîrma statului este de a
face totul pentru ca forţele noastre aceasta. lăsăm timpul să lucreze. El ne va a-
să se întărească. Or, aceasta înseam
nă a dezvolta pe toate căile economia De aceea, cind se ivesc divergen jula să ne dăm seama cine are drep
şi pe baza puterii economice mereu te nu trebuie să se dea frîu liber tate şi eine greşeşte. Pe lingă aceas
cresdnde a socialismului a ridica pasiunilor, trebuie să se manifeste ta, in acest răstimp este necesar să
bunăstarea popoarelor. Acesta va fi răbdare, să se analizeze, cum se spu
cel mai bun exemplu pentru toţi oa ne, rădăcinile şi să se vadă ceea ce se elimine întreaga zgură, tot ceea
menii muncii, pentru toate popoare este principal. Iar pentru partidele ce este întîmplător.
le care luptă pentru libertatea lor. O
dată cu creşterea puterii economice frăţeşti, îndeosebi pentru partidele Partidele comuniste şl muncitoreşti
se întăreşte şi capacitatea de apăra
re a statelor socialiste“. ţărilor socialiste, principalul îl re din întreaga lume îşi dau seama de
prezintă cauza comună pentru care uriaşa lor răspundere pentru soarta
luptă e le : construirea socialismului socialismului Internaţional, pentra
şl a comunismului.
înaintarea noastră cu succes în soarta omenirii, şi ele nu îşi vor cru
Referindu-se la unele probleme im construirea socialismului şl a comu ţa forţele spre a înlătura din dram
portante şi actuale ale mişcării co nismului apropie, grăbeşte victoria tot ceea ce împiedică întărirea Uni
muniste mondiale, N. S. Hruşciov s-a finală a clasei muncitoare Interna tăţii şi coeziunii rindurilor noastre pe
ocupat în primul rînd de interdepen tionale în lupta împotriva exploata
denta existentă între lupta pentru
torilor. Trebuie să înţelegem şi să baza marxism-leninismuluL
pace, pentru coexistentă paşnică şi
lupta revoluţionară a clasei munci apreciem în mod just acest lucru iar Primul secretar al C.C. al P.GU.S.
toare, a tuturor oamenilor muncii In cazul unor divergenţe într-o pro a subliniat că intre Partidul Comu
pentru victoria socialismului pe pă- blemă sau alta, să nu manifestăm nist al Uniunii Sovietice şi Partidul
mlnt. subiectivl-nn
Dacă în unele probleme avem di Socialist Unit din Germania există o
In zilele noastre lupta pentru pace a vergenţe, dispute şi imediat după deplină unitate de vederi în toata
devenit o condiţie de cea mai mare im aceasta vom declara că tara socia problemele principiale. El a declarat)
portantă a luptei pentru socialism. listă ai cărei conducători nu sint Putem spune de asemenea, cu mare
Nici o problemă a mişcării revoluţio de acord cu noi in unele privinţe
nare a clasei muncitoare, a mişcării
de eliberare naţională nu poate fi a- nu este socialistă, acesta va fi cel satisfacţie că Intre conducătorii U-
bordată astăzi fără a o pune în le
gătură cu lupta pentru pace, pentru mai autent'c subiectivism. niunii Sovietice şl cei ai Republicii
preintîmpinarea unui război mondial Noi, de exemplu, avem divergenţe Democrate Germane şl personal intre
termonuclear. „Tocmai în aceasta conducătorii sovietici şi tovarăşii
constă lecţia importantă pentru tac cu Iugoslavia, în unele probleme cu
tica mişcării comuniste mondiale, lec caracter Ideologic, dar numai pe
ţie ce decurge din recentele eveni
mente care au avut loc în regiunea această bază nu se poate afirma că Walter Ulbricht, Otto Grotewohl şi
Mării Caraibilor".
tara aceasta nu este socialistă. Avem ceilalţi conducători ai R.D.G. s-au
mari divergente cu conducătorii statornicit relaţii prieteneşti, cu a-
Partidului Muncii din Albania. Tre devărat frăţeşti. Intre noi a existat
buie oare ca, pornind de la consi
derente subiective, să declarăm că şi există o Înţelegere reciprocă de
Epoca noastră se caracterizează Albania cu este o tară socialistă ? 1 plină în toate problemele care se
prin faptul că lupta pentru pace a de Aceasta ar fi o abordare nejustă, ivesc In relaţiile dintre ţările noastre,
venit mal mult ca oricînd o sarcină subiectivistă. Deşi conducerea albane precum şl In problemele situaţiei In
istorică de cea mai mare importantă ză dă dovadă că nu înţelege o serie de
nu numai a clasei muncitoare, ci şi
a tuturor celorlalte pături ale popu probleme extrem de Importante, şi ternaţionale.
laţiei. Acesta este nodul in care se
noi luptăm împotriva acestui feno In încheierea cuvlntării sale, N. S.
men. socotim că Albania este o tară Hruşciov a dat citire mesajului de
socialistă, că poporul el a dat do salut al Comitetului Central al
vadă de un adevărat eroism In lupta
împleţesfl Interesele întregii omeniri. pentru victoria socialismului. P.C.U.S. adresat Congresului al VI-
N. S. Hruşciov a arltiaat concepţiile NqI am fost şl «ontlnuăm să fim Iea al P.S.UX3.
