Page 52 - 1963-01

ífiOLBTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA i încheierea lucrărilor şedinţei secţiei

; CiTiŢl IN PAG. Hl-a 3 de cereale şi p la n te tehnice a C onsiliului
: " Superior al Agriculturii

De la minereu Joi dimineaţa au continuat lucră­ pra rezultatelor deosebit do rodnice
la rile şedinţei lărgite a secţiei de ce­ ale şedinţei, subliniind sarcinile ce
reale şl plante tehnice a Consiliului revin Consiliului Superior al Agri­
laminate Superior al Agriculturii, cu privire culturii, consiliilor agricole regionale
Ia cultura porumbului. La discuţii au şi raionale, specialiştilor din agricul­
(Pagina specială) mal luat cuvlntul tovarăşii: Ing. Ion tură pentru generalizarea In practi­
Honu, vicepreşedinte al consiliului a- că a rezultatelor cercetărilor ştiin­
Anul XV. Nr. 2503 Vineri 18 Ianuarie 1963 4 pagini 20 bani grlcol regional Banat, Gheorghe Cio- ţifice şi a experienţei valoroase, in
lănescu, ing. şef la G.A.S. Roseţi, re­ vederea obţinerii în acest an a unor
giunea Bucureşti, prof. Vasile Sfra- recolte bogate de porumb.
tula, şef de laborator la staţiunea ex­
perimentală ŞImntc, regiunea Oile-» Participanţii au adoptat recoman­
nla, Mlhai Bîrllga, preşedintele G.A.C. dările 'pentru cultura porumbului in
1963. Recomandările au fost elabora­

in campania de alegeri S¦I »#gM®ap«m# din Roma, regiunea Suceava, ing. te pe baza referatelor Institutului
Jean Kels, directorul Trustului central de cercetări agricole, Comisiei
să desfăşurăm o bogată AGROSEM, ing. Nicolae Stoica, pre­ de stat pentru Încercarea şi omologa­
şedintele consiliului agricol raional rea soiurilor, Trustului central Gos­
activitate Călăraşi, regiunea Bucureşti, ing. Ni­ tat, a experienţei înaintate a gospo­
colae Şarpe, director adjunct ştiinţi­ dăriilor agricole de stat şi gospodă­
In întreaga regiune s-au început nostru, politică de pace şl prietenie fic al Institutului de cercetări penlru riilor colective şi a analizei făcute do
pregătirile In vederea alegerilor de Între popoare. cereale şl plante tehnice, Funduiea. Consiliul Superior al agriculturii asu­
deputaţi pentru sfaturile populare pra măsurilor tehnico-organizaiorlco
ale oraşelor raionale şl ale comune­ îndată după ee vor avea loc adu­ In încheierea lucrărilor, a luat cu-
lor care vor avea loc la 3 martie a.c. nările In cadrul cărora se vor face vintul tovarăşul Milial Dalea, secre­ care au contribuit. In ultimii ani, la
prbpuneri de candidaţi pentru ale­ tar al C.C. al P.M.R., preşedintele obţinerea de producţii mar! de po­
Alegerile de deputaţi care au loc gerile de deputaţi In sfaturile popu­ Consiliului Superior al Agriculturii, rumb in unităţile fruntaşe.
In acest an se desfăşoară În con­ lare, să sa desfăşoare o intensa
diţiile în care toţi oamenii muncii, muncă de agitaţie pentru ca aceş­ caro a făcut o amplă expunere asu- (Agerpres).
conduşi şl îndrumaţi de către or­ tia să fie bine cunoscuţL Este de
ganizaţiile de partid, depun o mun­ asemenea necesar ca organizaţiile Hidrocentrala Roznov I produce energie
că susţinută pentru realizarea pre­ de partid să organizeze şl să des­ electrică cu întreaga capacitate
vederilor planurilor de producţie, făşoare muncă do agitaţie printre
pentru obţinerea unor noi şl impor­ alegători pentru ca flecare să cu­ Zllelî acestea a început să producă Centrala Roznov I face parte din
tante succese In Înfăptuirea sarci­ noască conţinutul legii electorale, energie electrică cu Întreaga capací­ lanţul oilor 12 hidrocentrale care se
nilor trasate de Congresul al 111-lea felul In care se Întocmesc listele de tala hidrocentrala Roznov I. construiesc pe Bistriţa, Intre Plngă-
alegători, iar apoi tehnica votării, raţl şl Bacău, a căror producţie to­
al P.M.R. locurile secţiilor de votare etc. Noua hidrocentrală, cu o putere In­ tală de energie electrică va depăşi
însufleţiţi de realizările dobtndlle stalată de 14.300 kW este echipată cu mult pe cea dată de hidrocentrala
Instituţiile culturale, In această ai utilaje şl instalaţii moderne. Func­ de la Blcaz. Construcţia acestor uni­
plnă în prezent, oamenii muncii de perioadă trebuie să-şi Îmbunătăţeas­ ţionarea turbinelor, a staţiilor de tăţi a devenit posibilă datorită lu­
pe Întreg cuprinsul regiunii Îşi or­ că activitatea, să o orienteze In ve­ transformare şi a celorlalte Instala­ crărilor de regularizare a Bistriţei, a-
ganizează din ce În ce mal bine ac­ derea bunel desfăşurări a alegerilor ţii este automatizată, condusă şl ur­ sigurate prin marele lac de acumula­
tivitatea obţinînd, In lntîmpinarea de deputat!. O mare extindere tre­ mărită din camera de comandă a cen­
alegerilor de deputaţi pentru sfa­ buie să albă propaganda prin con­ tralei i tot de aici se urmăreşte şl ni­ re şt barajul hidrocentralei de la Bl­
turile populare ale oraşelor raiona­ ferinţe In care să se reflecteze mal caz.
le şl ale comunelor, noi succese In ales realizările oraşului, comunei, În­ velul apel din laeul propriu de acu­
industrie şl agricultură. Oraşele şi treprinderii, gospodăriei colective. Da mulare. (Agerpres)
satele regiunii noastre devin de la asemenea pe baza planurilor Intoo-
un an la altul tot mal frumoase,

mal bine gospodărite. Succesele ob­ . mite să se organizeze In flecare sat Culturi Intercalate pe mari suprafeţe
cultivate cu porumb
ţinute In aceste domenii slnt Indi­ manifestări eultural-educatlve de

solubil legate de activitatea rodni­ masă, In mod deosebit programe ar­

că desfăşurată de către sfaturile tistice legate de campania electorală.

populare. Prin munca depusă, şute Organizaţiile de partid au obli­ Convlnglndu-se de avantajele faţR do 430 ha. ce se va lns&roî'rf1
pe care le prezintă, culturile In­ ţa cu porumb, Iar dovled pe 210.
de deputaţi aleşi in sfaturile popu­ gaţia să Intensifice munca de pro­ tercalate, colectiviştii din G.A.C. ha.
Răhău, raionul Sebeş, vor culti­
lare s-au dovedit buni organizatori pagandă şl agitaţie In rindul tutu­ va fasole Intercalată In cultura IOAN CENUŞA
porumbului pe Întreaga supra- corespondent
al maselor de oameni al muncii ror muncitorilor, colectiviştilor şl

pentru obţinerea unor mari reali­ Intelectualilor In vederea desfăşură­

zări in Industrie, agricultură, ştiinţă rii unei largi întreceri socialiste pen­

şi cultură. tru a obţine noi succese In Îndepli­ La uzina „Victoria" Călan a fost Hată de curlnd în ex­

Pe baza planurilor întocmite, In nirea Înainte de termen a sarcini­ ploatare o centrală termoelectrică nonă. Aceasta asigură uzi­

aproape toate comunele regiunii au lor ce revin din planul de produc­ Ş T I U I L Enei energie electrică mai ieftină şi o mai bună alimentare cu Z I L E I >00000000000000

Început să se amenajeze şl să se ţie al fiecărui colectiv. Muncitorii, > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOO

pregătească puncte de agitaţie, şi să inginerii şi tehnicienii multor între­ abur tehnologic.

fio Instruit! agitatori. Pentru buna prinderi şi-au luat In Întrecerea so­ IN CLIŞEU : Vedero parţială a noii termocentrale.

desfăşurare a activităţii fiecărui cialistă însufleţite angajamento de a

punct de agitaţie se cere Insă ea obţine In acest an o calitate mai Spartachiada de iarna a tineretului O n o u ă secţî© la iafoylcai île hlsftî©
„ l Msal“ din Petreşfi
acestea să fie amenajate In cele mal superioară a produselor, de a spori întreceri viu disputate la Simeria
De curlnd, la fabrica de hirtie „1 Mai“ din Petreştl a intrat
corespunzătoare localuri, să fie În­ productivitatea muncii şl a realiza

zestrate ea literatură propagandisti­ economii şl beneficii peste plan.

că, cărţi şl broşuri «are să oglin­ Pentru Îndeplinirea lor trebuie des­ Timpul favorabil sportului pe de asemenea o desfăşurare s-pec- in funcţiune o nouă secţie. Npua secţie, spaţioasă, ilumlniată

dească realizările obţinuto in anii făşurată o largă muncă politică de zăpadă a reunit in ziua de 15 taculoasă. Cel mai bu n 'timp a fluorescent va fabrica plicuri poştale. .

regimului de democraţie populară, masă. Organizaţiile de partid au’ ianuarie a.c. la startul con- fost realizat de tinerii Vasile La construirea noii secţii s-au evidenţiat echipele He ti‘

monografii ale eraşelor şl comune­ datoria să Îndrume organizaţiile sin­ cursului de săniuţe şi schi mai Frăţllă (Ştiinţa), Eugen Bărbii
bine de 400 participanţi, membri (Ştiinţa) şi Petru Osîaşuc (Ra­
lor, ziare şl aparate de radio. O dicale de a populariza rezultatele ce dări, electricieni şi vopsitori conduse de I. Fahner, V. Breazu
ai asociaţiilor sportive ştiinţa, pid). şi S. Stanciu, iar la montarea şi reglarea maşinilor cu care
mare grijă trebuie să se manifeste se obţin în fiecare sector de mun­

faţă de selecţionarea responsabili­ că, de a extinde experienţa înain­ Rapid şi C.F.R. Simeria. Tot in cadrul spartachladel de n fost dotată secţia, mecanicii P. Colhon, I. Florea, I. Irhnie,

lor acestor puncte de agitaţie. Din tată. In unităţile agricole socialiste, După vii dispute, urmărite cu iarnă a tineretului, in cursul
mult interes de spectatori, la să­ zilei de 16 ianuarie a.c., s-au
rindul lor trebuie să facă parte to­ organizaţiile de partid vor trebui să W. Richard şi I. Pirvu. CONSTANTIN BOTA

varăşi cu spirit de Iniţiativă, buni ajute consiliile de conducere de a niuţe s-au clasat pe primul loc desfăşurat întrecerile etapei I-a, corespondent

organizatori, tovarăşi bine pregătiţi trece de îndată la organizarea mal Vasile Sănăulescu (Rapid), la pe asociaţii, la tenis de masă,

din punct de vedere politia care să bună a activităţii colectiviştilor pen­ categoria simplu băieţi, Ion Pe- şah, trlnîă, gim.nastică, haltere,

acorde o îndrumare eficace activită­ tru îndeplinirea planurilor de pro­ penar şi Ion Blaj (Ştiinţa) la cros şi turism. Fiecare probă a Fertilizează solul
dublu băieţi, iar la simplu fete relevat buna pregătire a majori­
ţii fiecărui punet de agitaţie. La ducţie. In această perioadă, va trebui să

punctele de agitaţie, ca ds altfel şl îmbunătăţim continuu activitatea des­ primul loc a fost cucerit de Vio­ tăţii participanţilor şl deplină

prin munca ce o vor duce la domi­ făşurată de către flecare sfat popu­ rica Dricau (ştiinţa). sportivitate. plorian urican In acest an colectiviştii din cantităţi de Îngrăşăminte or­
Şoimuş vor cultiva porumb ganice. Plnă acum au fost
ciliul alegătorilor, agitatorii vor tre­ lar pe tărîm economic, cultural şl Proba de schi coborlre a avut corespondent pe 169 ha. din care 30 ha. slnt transportate peste 1.200 tone

bui să explice superioritatea orîn- social, să atragem la obţinerea unor

duiril sociale şi de stat a tării noas­ Importante realizări un activ din destinate producerii a dte
5.000 kg. boabe la hectar. De
tre faţă de orinduirea capitalistă, ce In ce mal mare de alegători. O nouă formă de vînzare a cărnii asemenea se vor cultiva legu­ gunoi de grajd, urmînd ca In
me şl zarzavaturi pe o supra­ zilele următoare conducătorii
largul democratism al alegerilor din Apropiatele alegeri de deputaţi Inceplnd din această lună au fost şe sl centre muncitoreşti, printre ca­ faţă de 10 ha. Pentru a mări de atelaje loan Moga, Mlllton
tara noastră, să ajute alegătorii să pentru sfaturile populare ale oraşe­ puse în vînzare cantităţi sporite de re Bacău, Braşov, Hunedoara, Cra- Lugoj an, Traían Suclu, Avram
cunoască temeinic marile noastre rea­ lor raionale şi comunale, care con­ carne preambalată în pungi din ma­ lova, Reşiţa, Tg. Mureş, Suceava, Opreân, Augustln Butar, loan
lizări cit şi importanţa lor, rolul or­ terial plastic sau in celofan. Această Ploieşti.
ganizator şi mobilizator al partidu­ stituie un Important eveniment în
lui în obţinerea acestor Înfăptuiri. formă de vînzare a fost experimen­ Cele şapte centre, unde se pream- fertilitatea solului, colecti­ Turcu, Augustln Henţiu, loan
O permanentă preocupare trebuie viaţa oamenilor muncii, trebuie să
tată In anul trecut cu bune rezultate balează carnea, pregătesc In prezent viştii transportă, In aceste zi­ Lugojan, Petru Munteanu şl
fie prilej de a raporta obţinerea In Bucureşti, Cluj, şl Iaşi. In acest alţii să mal transporte pe su-
an ea se extinde In peste 20 de ora­ praieţele destínate culturilor
manifestată pentru a explica alegă­ unor noi succese In activitatea ce zece sortimente pentru gătit şl spe­ le In clmp, cu săniile, mari Ana Iancu luereaz! Ii maşi­
nile de tricotat ciorapi de
torilor politica externă a statului o desfăşurăm In toate domeniile. cialităţi, In diferite gramaje. OOC,>o<xx>u<xxxxx •* > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OC

amintite mai sus Încă 1.400 la fabrica „Sebeşul* din Sebeşi

TeA M - iNVATANINTUL AGROZOOTEHNIC-LAB E L II SARCINILORACTUALE L tone gunoi de grajd Anul acesta ea şl-a depăşit
DUMITRU CORCOŞ cu regularitate planul şi a dat
corespondent
produse de bună calitate

In scopul ridicării nivelului de cunoştinţe proieslonale a colecti­ Îşi desfaşoarS activitatea In locali­ cu atenţie, prezentate atractiv, vor Revenind Ia activitatea ce se des­ Spectacol pentru colectivişti
viştilor, în raionul lila au fost orga nizate şi funcţionează 35 cercuri de tate — la căminul cultural a fost contribui cu eficienţă la îmbogăţirea făşoară tn cadrul acestui cerc (ea a
învăţămînt agrozootehnic din care 17 penlru cultura plantelor de clmp, organizat un ciclu de conferinţe a- cunoştinţelor profesionale ale colec­ fost reluată la 4 Ianuarie), am mai In sala căminu­ din Arad a prezen­ La spectacol au g
15 cu profil zootehnic şi 3 legumico le, în care slnt cuprinşi 1939 colec­ grozootehnice. El se desfăşoară, ln- tiviştilor, îi vor mobiliza pe aceş­ putea aminti şl alte neajunsuri. Ba- lui cultural din tat un frumos pro­ luat parte peste g
ceptnd din a doua jumătate a lunii tia la muncă susţinută, ştiinţifică, zlndu-se pe cunoştinţele sale, tov. Brănişca, raionul gram de cintece şt 300 de colectivişti, g
tivişti. noiembrie, pe baza unul program ee pentru obţinerea unor producţii ridi­ Martina, lectorul cercului, nu-şi în­ Ilia, orchestra de
De asemenea, penlru colectiviştii care nu sini încadraţi În cercu­ cuprinde 12 conferinţe. Tematica a- cate. tocmeşte conspecte pentru lecţiile ce muzică populară a jocuri populare ro-
cestora a fost stabilită de conduce­ le predă, nu foloseşte material In­ Filarmonicii de stat mlneşti. I. BRATOSIN s
rile da învăţămînt, la căminele cultu rate s-au organizat cicluri de con­ rea gospodăriei agricole colective Aceasta im este tuitiv sare să ajute la o mai temei­ corespondent
ferinţe pe teme agrozootehnice. Împreună cu lectorii, ţinîndu-se sea­ nică înţelegere a problemelor ce se OOOOOO^OOOO; oooooooooo o o o o o o o o o o o o 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
mă de tematicile de conferinţe ee răspundere
Pentru a cunoaşte felul cum acestea îşi desfăşoară activitatea, redac­ se trimit de Consiliul Superior al (Continuare tn pag. S-a)
ţia ziarului nostru a organizat un raid anchetă prin unele unităţi agri­ Agriculturii şl de specificul gospo­ faţă de sarcini«..
dăriei colective.
cole din raion. La 14 noiembrie 1962, lntr-un ca­
Tafă citcva din constatările 15 cute 1 fină In prezent, din totalul de dru festiv, şl-a deschis activitatea
conferinţe programate, au fost expu­ şl cercul de învăţămînt din Ohaba.
ecţii interesante — se nouă. De remarcat este faptul că, Avînd profil zootehnic, conducerea ®*lstă 51 cercuri unde unii cursanţi manifestă Insuficientă preocupare pentru ridicarea
datorită modului atractiv tn care slnt lui a fost Încredinţată medicului ve­ nivelului lor de cunoştinţe profesionale.
expuse, cu referiri edificatoare la terinar Martina Severlno. Plnă la 5
discuţii frnetiioase munca şi preocupările colectiviştilor decembrie aceasta a predat şi semi­
din Gurasada, conferinţele prezentate narizat (în ce fel vom arăta mal
Cercul pentru cultura plantelor de punzînd la o întrebare, a arătat că in mod obişnuit la Interval de o săp- |os) 6 lecţii. Cu ştirea şl aprobarea
clmp organizat la G.A.C. din Leşnic pe terenurile în pantă este recoman­ tămînă, au stlrnit un viu interes, bu- consiliului agricol raional, la data
desfăşoară o activitate rodnică. Aici dabil să fie semănate plante cu ră­ eurîndu-se de aprecierea unui mare amintită a plecat însă în concediu.
s-nu predat 14 lecţii. Pe lingă faptul dăcini care se impînzesc (trifoi, lu­ număr de colectivişti ce vin să le Preocupată totuşi să asigure continui­
că. în general, participarea cursanţi­ cerna, ovăz) dar că poate fi semănat audieze. Lectorii acestui ciclu, tova­ tate tnvăţămintului, a solicitat tova­
lor la cerc este bună, se pune deose­ ji porumb intercalat cu alte plante. răşii Nicolae Motorga, ce predă la răşilor din conducerea consiliului a-
bit accent pe însuşirea temeinică a Alfi tovarăşi au precizat în răspunsu­ şcoală obiectul „Agricultura“, şl Ma­ gricol să fie suplinită de altcineva in
materialului predat, pe atragerea tu­ rile date că atunci cînd panta este ria Haida, tehnician agronom la această perioadă. Săritor ca întot­
turor cursanţilor la dezbaterea proble­ mare, semănatul se face cu mina, iar G.A.C., vădesc o permanentă grijă deauna, tov. Ing. Albu, vicepreşedin­
melor. Participînd la lecţia intitulată cînd panta este mai dulce cu maşina. pentru ca expunerile să fie accesi­ tele consiliului agricol raional s-a
„Despre tipurile de sol şi structura La rindul său Andrei Buştea a relevat bile, vii, să fie însoţite de diafilme oferit să se ocupe el de învăţămînt
lor“, predată de ing. Maria Iordan, că cele mai favorabile îngrăşăminte ori filme documentare adecvate. olt timp lectorul era In concediu.
lectorul cercului, am constatat că a- pentru terenurile gospodăriei lor slnt Spre exemplu, la conferinţa „Căile Dar promisiunea tovarăşului Albu a
ceasta expune temele pe înţelesul cele de grajd şi superfosfatul, iar pe pentru sporirea producţie) de grlu", rămas o simplă formalitate. De la 5
cursanfilor, că îmbină In mod terenurile cu aciditate slnt necesare participanţilor 11 s-au expus semin­ decembrie şi ptnă la 4 Ianuarie a.c.
armonios problemele teoretice cu ţe de Înaltă productivitate, probe nu s-a deplasat nici măcar odată la
aspecte din activitatea practică a şi amendamentele calcaroase. Şi exem­ Ohaba pentru a ţine lecţiile. In felul
gospodăriei. Important este apoi şi din Ian, aduse de leetor. Cu prilejul acesta cele 3 şedinţe de cerg, clte
faptul că prin felul atractiv de a ple de însuşire temeinică s-ar putea erau planificate să se organizeze în
preda lecţia, ea reuşeşte să atragă la da încă multe. expunerii Intitulate „Porumbul siloz această perioadă, n-au avut loc. Iată
discuţii un număr m are de colecti­ una din cauzele pentru care alei exis­
vişti, care p rin răsp u n su rile lor do­ Acest lucru dovedeşte că atunci cînd — furaj principal In hrănirea ani­ tă o serioasă rămlnere In urmă În
eeea ce priveşte predarea lecţiilor,
vedesc că şi-au însisşit cele expuse. lecfiile slnt atractive, cînd temele sta­ malelor* a fost proiectat diafilmul
situaţie bine cuncweută şl de către
P ctavian Goţ, spre exem plu, răs- bilite sînt bine alese, discuţiile purta­ „Porumbul siloz“ O altă conferinţă a
tov. Ing. Llvlu Moldova», preşedin­
te de cursanţi sînt fructuoase, iar fost urmată de filmul documentair tele Consiliului agricol raional,

problemele tratate sînt înţelese. „Ingrăşătorie de porci model" etc.

€oraLei*HBaţe a te a ctiv e la, c ă m in u l Conferinţele amintite ee se expun Şi cum vă spuneam , raţiile la anim ale trebuie alcătuite din... U -aţi notat 1

c u ltu r a l ta Surasada, pregătite iu continuări

Pentru colectiviştii din Gurasada celor două cercar! — pantra culture
gare au au fost euprlngl la «ftdrul glandelor de chop ţl zootehnic, «*