Page 53 - 1963-01

rmn m m s Nr. 2508

PAG. 2 !MiaisagtfflMniíWaaBitwwvwwtMWBg;

ÎNVĂŢÂMÎWTUL AGROZOOTEHNIC Crupele de partid

LA NIVELUL SARCINILOR ACTUALE din gospodăriile colective

(Urmare din pag. l-a) teresează prea mult nici p® tovarăşii — Nu ştim ce s-a înttmplat cu et. Iată nn aspect caro nu trebuie să In raionul Alba există organiza­ veşte îngrijirea animalelor. Organi­ nute In Întărirea economlcă-organf«
din consiliul de conducere al gospo­ Noi l-am Învoit pentru ziua d® luni, ae mal repet*. Dacă cursanţii sînt ţii de bază In toate gospodăriile eo- zatorul de grupă, tov. Lazăr Coza, zatoricâ a gospodăriei colective da
de/bat şt, ce-t mal rău, nu pretind« dăriei, nici pe lector. Aid se urmă- dar astăzi (16 Ianuarie) trebuiau să obligaţi sfi participe la tnvăţămlnt, lective şl, In cele mal multe, au plecind de la această situaţie a ce­ aici. In anul trecut, producţia me­
nici cursanţilor să-şl la notiţe sau resa doar două lucruri i să se ţină se prezint. Ic lucru. cu atlt mal mult lectorii nu au voie fost create şl grupe de partid. Bl« rut tovarăşului Trifon Clopintă, bri­ die de grtu la hectar a fost de 1.800
să-şi conspecteze materialul ce ur- şedinţele de cera (lndlfarent cum) să lipsească. au un mare rol In mobilizarea co­ gadier, să facă tn cadrul unei şe­ kg., iar la porumb de 2.300 kg. boa­
nuM/rţ a fi dezbătut. Nu-1 deoi do şl să se recupereze În cel mult o lună lectiviştilor la tndepllniraa sarcini­ dinţe de grupă o informare asupra be. Veniturile gospodăriei colectiva
mirare că In timpul predării unii rSmtnerea In urmă. Cum î nici asta P e ce © asem ewca frecventă? lor ce lo îevin tn vederea Întăririi stării de lucruri existente. După pre­ realizate prin vlnzarea la stat a unor
cursanţi işl găsesc alte preocupări, nu Interesează prea mult. Dacă va economlco-organlzatorlc* a unităţi­ zentarea Informării s-au pus Între­ produse agricole ?i animaliere, se ri­
nu stnt atent! la expunerea ce se fl nevoie — au precizat, atlt pre­ lor socialiste. Grupa de partid este bări, au avut loa discuţii. Au fost dică la nul mult de 750.000 lei Va­
(ace, nu manifestă Intere« pentru a-şl şedintele colectivei, cit şl lectorul — o parte componentă a organizaţiei criticate lipsurile şl s-au făcut pro­ loarea zilel-muncă a colectiviştilor
ridica nivelul de aunoştlnţe profe­ se vor preda deodată chiar şt dte
sionale. trei lecţii (7 I). Aşa stînd lucrurile — Tovarăşul Inginer predă lecţiile el da ce se înregistrează un aşa mare de bază. Cuprlnzlnd un număr mic puneri conerete de către membrii şt a fost în anul trecut de peste 40 lei.
este d t se poate de limpede ce pe Înţelesul tuturor. Ne place că In număr de absenţe ? Explicaţia «sta de membri, grupa de partid are po­ candidaţii de partid dtn grupă. Vor­ 51 «ele 4 grupe de partid din gos­
In ce fel s® desfăşoară şedinţele de accent se pune la Ohaba pe calitatea timpul predării lectorul vine cu o se­ limpede. Organizaţia ds bază P.M.R. sibilitatea de a se ocupa de flecare bitorii au accentuat tn mod deose­ podăria agricolă colectivă Totoi au
lnvăţămlntulul. rie de exemple concreta din gospo­ din gospodărie (sîcretar tov. Silviu membru şl candidat In parte, desfă- bit pe necesitatea folosirii mai ra­ o activitate rodnică. In toamnă,
cerc, tn ce măsură ajută ele Ia în­ dăria noastră. Lugojan), consiliul de conducere al şuilnd In rîndurile acestora o acti­ ţionale a furajelor, îngrijirii şl cu­ atund clnd s-a constatat că lucră­
gospodăriei (preşedinte tov. Lucreţia vitate diferenţiată, ajutlndu-l să-şl răţeniei la adăposturile animalelor. rile de construcţie a grajdului merg
suşirea materialului predat nu-1 in­ Aceasta este părerea unul coleo- Costa) şl comitetul executiv al sfa­
ttvtst, eursant la cercul pentru cul­ tului popular comunal manifestă de­ Îndeplinească rolul de luptător da lent şt că acest fapt periclitează adă-
tura cerealelor din satul Brîznlc. In­ lăsare !n mobilizarea la cursuri a
tr-adevăr tov. lng. loan Stăncel, lec­ colectiviştilor. frunte la locul de muncă. Prin gru­ posllrea animalelor, grupa de partid
tor la eercul amintit vine btne pre­
T o iu ^ n r e g u la * d ar.ee gătit, Iar lecţiile predate de el slnt Un aspect asemănător poate fl în- pele de partid, organizaţiile da Din experienţa organizaţiei din brigada zootehnică (organizator
înţelese. Datorită preocupării mani­ tllnit şi la eercul agrotehnic din satul partid Işl Întăresc legăturile au ma­ tov. Gligor Dumitru), a propus să
festate au fost ţinute ptnă tn pre­ Lăpuglu. Aici, lectorul, tehnicianul sele şi Işl exercită In modul cel raionale de partid Alba participe lotl colectiviştii din brigadă
zent un număr de 16 lecţii. agronom Nicolae Volintlru vine bine
Satul Tisa. Dialog eu preşedintele Interlocutorii au tăcut • clipă În­ pregătit, tşl face conspecte, predă mal deplin Influenţa asupra vieţii la terminarea grajdului Astfel, eel
Comitetului executiv al Sfatului popu­ Clnd consulţi Insă caietul de frec­ Ia un nivel corespunzător. Cu toate
lar comunal, tov. Emil Furdul i curcaţi. venţe, constaţi «ă numărul eşlor acestea, frecvenţa la cursuri este multilaterale din gospodărie. Exemple de aoert fel slnt nume­ 6 membri şi candidaţi de partid, au
— Aşa ceva nu, deşt parcă am în­ care absentează la cursuri este mare. foarte slabă. De pildă, din cel 35 roase. In cadrul grupei nr. 3 tov. reuşit să mobilizeze întreaga briga­
— La Tisa I Marge treaba. Slnt În­ Dtn cel 60 cursanţi înscrişi parti­ . Ţlnlnd seama de Importanţa gru­ organizator Aurel Sechereş, consta- dă, ceea ce a făcut ca in scurt iimp
scrişi 57 de tovarăşi la cercul agro­ ţelege mal bine dacă le-ar folosi. cipă tn medie 35—40. Mai grav este cursanţi au participat Ia lecţia patra pelor de partid, Comitetul raional da tind că repararea atelajelor pentru grajdul do 100 de vite să fie ter­
tehnic. Frecvenţa este de 70 la sută. faptul că 16 cursanţi n-au partici­ doar 18, Iar la lecţiile 9, 10 şl 11 au partid Alba se ocupă Îndeaproape da campania de primăvară şi transpor­ minat.
Şedinţele de cerc sc ţin marţea şl şir pat la nici o lecţie. Printre aceştia participat ctte 19 cursanţi. activitatea acestora instruind perio­ tul gunoiului în cîmp nu se fac
vinerea. Atunat stnt programate lec­ — La noi, la Sălclva 7 — a repetat amintim pe Valica Munteanu, Ver- dic comitetele comunale de partid, într-un ritm susţinut a convocat o Cu rezultate bune tşl desfăşoară
ţiile. Nu au fost amtnate niciodată, întrebarea tov. Matei Laz, şeful fer­ ghelta Dragomlr, Jenica Iuga, Lucre- Şl aici organizaţia de bază P.M.R., birourile organizaţiilor de bază şl adunare de grupă la care au fost activitatea şi cele 7 grupe de partid
şi nici schimbate tn alte zile. Să nu mei de la G.A.C. Avem un cerc zoo­ ţia Moise şi alţii. Se pune întreba­ consiliul de conducere al G.A.C. şi pe organizatorii de grupe. Experien­ invitaţi şi unii colectivişti nemembri din cadrul organizaţiei de bază din
dezorientăm oamenii. Să aibă sigu­ tehnic bun. S-au ţinut ptnă acum 14 rea : dacă lectorul vine bine pregă­ comitetul executiv al sfatului popular ţa de plnă acum re arată că grupe­ de partid. Din dezbateri s-a ajuns G.A.C. Surd. Ele acţionează şi inter­
ranţă, să-şl formeze deprinderea de lecţii, din cel 60 de colectivişti în­ tit, lecţiile slnt ţinute 1* timp, atun- comunal au lăsat mobilizarea cursan­ le de partid din gospodăriile co­ la concluzia că trebuie să se orga­ vin la timp pentru continua îmbu­
a reni la tnvăţămtnt, fără să-i mai scrişi peste 75 la sută vin eu regu­ ţilor pe seama lectorului. lective, au un rol cu atlt mai mare nizeze mal bine munca. S-a stabilit nătăţire a activităţii tn gospodărie.
¦nunţi nimeni. Şl aşa se tnttmplă. laritate la cursuri. Tov. Viorel Mag- cu cit ele folosesc mal din plin a- un grafic pe zile pentru repararea Anul trecut, nu s-au luat la timp
Am participat şi eu la trei lecţii din da, medic veterinar, explică bine, cu vantajul de a sa afla in mijlocul atelajelor şl totodată s-a Intensifi­ unele măsuri preventive pentru Îm­
cela 14 ţinute ptnâ tn prezent şl atenţie, exemplifică lecţiile... Cum maselor, de a acţiona eu pricepere cat căratul îngrăşămintelor organice piedicarea degradării culturilor, ceea
m-«m convins de aceasta. s-ar spune, totu-1 tn regulă, acolo unde se decide soarta produc­ ce a adus unele pierderi de recoltă.
— Lectorul foloseşte la lecţii plan­
— Dar lecţiile 7 Cum stnt al* ex­ şe, diafilme, mulaje ? La unele cercuri ale lnvăţămlntulul agrozootehnic, frec­ ţiei. In elmp. In fruntea acestei acţiuni In acest an, grupa de partid din bri­
puse de leotor 7 — Nu prea şi să spun drept, tare venţa cursanţilor este slabă. O cauză constă tn faptul că Succesele grupei de partid depind s-a situat tov. Rusu loan, candi­ gada I (organizator tov. Milacl Ilie),
ar fl nevoie şi de acest lucru. multe comitete executive ale sîaturiior populare comunale a discutat această problemă cu mem­
Totu-n regulă şl aici. Lectorul, şl consilii de conducere ale G.A.C. nu manifestă suficient tn mare măsură de iniţiativa şl spi­ dat de partid.
tor. Patru Puia, Inginerul colectivei, ? Interes pentru mobilizarea colectiviştilor la şedinţele de cerc. ritul lor practic. Şi pentru a oglindi O experienţă bună a obţinut şt brii şl candidaţii de partid, precum
« un ©m harnic. Se preocupă de ln- — Aid, la I.âpuşnla, avem un csro mal bine acest lucru, vom da ctteva grupa a 4-a dtn cadrul gospodăriei, şi cu brigadierul Dănuţ Cornel, iar
vătămint. zootehnic pe care-1 condu*. tov. exemple. In gospodăria agricolă co­ mal ales In antrenarea la realiza­ In ziua de 10 Ianuarie a.«., membri
Eugen Bătălan, media veterinar — lectivă din Stremţ există 5 grupe de rea diferitelor sarcini a tovarăşilor de partid şl majoritatea candidaţilor
In dişcuţie Intervin brigadierii spunea contabilul G.A.C. Vin oamenii de partid au participat la desfunda­
Furdul loslf (Sud) şi losjf Orşa, care !a lecţii, tn mare majoritate. Lecţii partid. Organizatorii de grupă sînt din activul fără de partid.
frecventează cu regularitate cursu­ bune, bogate, se proiectează şi dia- Instruiţi cu regularitate de comite­ Grupa de partid l-a ajutat pe a- rea şanţurilor, pentru scurgerea apel
rile. filme. tul comunal de partid şi organiza­ ccştt tovarăşi să-şl Îndeplinească pe o distanţă de 500 m.l. In această
ţia de bază din gospodărie. întrea­ sarcinile încredinţate de organiza­ gospodărie organizatorii de grupe
— Ţine bune lecţii Inginerul, la Să ştiţi să la noi totul merge stru­ ga activitate a grupelor se desfă­ ţia de bază, să-şl Îmbogăţească cu­ acordă o atenţie deosebită tnvăţă-
nă afară de... să zic aşa... dacă lecţiile ar
nivelul nostru de înţelegere. Ne ex­ fi Însoţite şl de alt material Intuitiv..: şoară pe baza planului organizaţiei noştinţele politice, Ideologice, do mtnlulul agrozoolehnia. De fiecare

plică fiecare problemă pe larg, ne ? de bază. Grupele de partid nu ln- cultură generală. Adunarea genera­ dată clnd se ţin lecţii, el controlea­
Evident, lucruri bune, afară de.,7
»crle pe tablă... materialul Intuitiv pentru procurare» tocmesa procese-veibale, nici dări lă a organizaţiei de bază a primit ză frecvenţa cursanţilor din brigadă
şl folosirea căruţa nu există sufi­
— Şl ne dă exemple din colectiva ciente preocupări din partea lesto- de seamă. Flecare grupă de partid anul trecut îl «andidaţi de partid şl apoi urmăresa cum aceştia şi-au
rtlor. Atund oare, să fie totu-n re­
noastră. gulă 7 intervine energia şi operativ pentru din rîndurile activului fără partid însuşit materialul predat.

— Foloseşte material Intuitiv 7 rezolvarea tuturor problemelor Im­ care lucrează tn această brigadă. Acestea «lnt doar cîteva aspecte

Scheme, probe din lan 7 portante din sectorul ei de activita­ Despre o activitate rodnică a gru­ din activitatea grupelor de partid

te, la măsuri pentru înlăturarea lip­ pelor de partid se poate vorbi şl la din gospodăriile colective din raio­

surilor, pentru extinderea experien­ gospodăria colectivă Cricău. Grupa nul Alba. Organizaţiile de partid din

ţei pozitive, pentru educarea comu­ de partid din brigada mixtă nr. 4, raion au încă multe de făGut pentru

Motiv «le supărare* ju stifica t niştilor şl a tuturor colectiviştilor. al cărei organizator este tov. loan îmbunătăţirea continuă a activităţii
Grupele nu ţin adunări periodice, ci Tmţă, a disGutat In luna decembrie grupelor da partid din G.A.C Re­

ori de cite ori este nevoie. La adu­ 1962 problema sporirii producţiei de cent, biroul comitetului raional da

In scara aceea, la şcoala din Veţel, Plnă la urmă, cursanţii au plecat nările grupei de partid se discută lapte pe cap de vacă furajată. Îngri­ partid a stabilit un plan de măsuri
s-au adunat vreo 25 de colectivişti. acasă supăraţi pe lectorul lor.
Lucru normal etnd te gindeştt că era probleme care r.u sint specifice între­ jitorii mulgători fruntaşi au vorbit în acest scop. El şl-a propus să or­
planificată Încă o lecţie la învăţă- Tot tn aceeaşi seară era planificat
mintul agrozootehnic. După lungi aş- a se ţine lecţia la cereul agrozooteh­ gii gospodării colective, dar care stnt din experienţa lor. Experienţa aces­ ganizeze perlodla consfătuiri cu or­
nici din Mintia. Dar nici aici nu s-a
tpptări, oamenii au început să dea ţinut pe motiv că lectorul, lng. An­ arzătoare pentru brigada respectivă. tora !n scurt timp a devenit un bun ganizatorii grupelor de partid. De
drei Redl, nu s-a prezentat.
semne de nervozitate. De ce 7 Lec­ S-ar putea da de exemplu grupa al întregii brigăzi. La sflrşitul anului asemenea, a hotărît să ajute mal
Pentru a afla care est. motivul
torul cercului agricol, ing. agronom absenţei familiei Redl, ne-am adre­ nr. 5 din cadrul gospodăriei din brigada s-a situat fruntaşă pe gospo­ concret şl mat multilateral pe toţi
sat tov. Nlca, preşedintele comite­
Profira Redl întirzla să se prezinte tului executiv al sfatului popular co­ Slremţ, care ştie să acţioneze dăria colectivă. Producţia de lapte pe organizatorii de grupă, deoareGe unii
la curs. munal şl tov. Gaşpar, preşedintei.
G.A.C. Veţel. prompt, în cunoştinţă de eauză pen­ cap de vacă furajată a ajuns la peste dintre aceştia nu acordă întreaga
—Ce să se fl lnttmplat cu Ingi­
tru soluţionarea problemelor. Dato­ 2.500 litri lapte. atentte problemelor educatlve-cultu-
nera noastră ? se Întrebau oamenii.
rită condiţiilor naturale nefavorabi­ In cadrul grupelor de partid dtn rale care stnt tot atît de Importan­

le din acest an, în gospodărie s-a această gospodărie s-au făcut şt ex­ te ea şl problemele economice. Creş­
obţinut o bază furajeră mal scăzu­ puneri privind organizarea muncii In terea rolului grupelor de partid este

Preşedintele sfatului : — Ce, ev să lac mobilizarea cursan\Unr 1 tă fată de anul trecut. In afară de brigăzi. Roadele activităţii politice o condiţie Importantă în îmbunătă­
Preşedintele G.A.C.: — Dar cine, eu ? aceasta, la sectorul zootehnia se mal şl organizatorice a grupelor de partid ţirea continuă a muncit organizaţii*
manifestau unele lipsuri In ce pri­ slnt reflectate In rezultatele obţi­ lor de partid. N. OLTEANU j

S E I M P U N M A S U R I E F I C I E N T E _ _________

Dln raidul tntreprins s-a constatat că acolo unde organizaţiile (le controlaţi tn activitatea lor, vin Ia lecţii nepregătiţi, fără conspecte, ba t S e a r ă «Ie c a lc u l la c ă m in u l c u ltu r a l
\*
partid, comitetele executive ale staturilor populare, consiliile de condu­ uneori chiar lipsesc sau se lasă aşteptaţi. sarcinile economice ale gosţpcM
cere ale G.A.C. şl lectorii privesc cu tot simţul răspunderii ridicarea ni­
velului de cunoştinţe proiesionale ale colectiviştilor, tnvăţămtnlul agro­ Vina principală tn această privinţă o poartă atfi consiliile de con­ t De curlnd la căminul cultural numai din această producţie. dărlel colective, de a sprijini
zootehnic de masă Îşi desfăşoară activitatea la nivelul cerinţelor, cursan­ din Miercurea a fost organiza­ Organizarea serii de calcul pe consolidarea economIco-arganl-i
ţii işl însuşesc temeinic cunoştinţele predate şi le aplică în activitatea ducere ale G.A.C., comitetele executive ale sfaturilor populare, cit şl tă o seară de calcul pe tema zatorică a acesteia.
„Cum contribuie sectorul zoo­ tema respectivă dovedeşte preo­
practică a unităţilor din care fac parle. Pot fi amintite in această pri­ consiliul agricol raional, care n-au conlroiat in suficientă măsură felul tehnic la sporirea veniturilor VICTOR MUREŞAN
vinţă cercurile organizate in G.A.C. din Bretea Mnreşană, Brănişca, Boz, gospodăriei colective şi a valo­ cuparea colectivului de muncă corespondont
Leşnlc ele. In aceste unităţi ca şi tn ailele, lecţiile predate de lectori In care se desfăşoară fnvăţămfntul, n-au luai operativ măsuri pentru În­ rii zilei-muncă“. La buna reuşi­
slnt bogate In conţinut, legale de munca şi specificul unităţilor respective, tă a acestei manifestări a con­ al căminului cultural pentru a
iar predarea lor se face pe înţelesul tuturor cursanţilor. Ca rezultat, şi lăturarea neajunsurilor manifestate.
frecvenţa la fnvăţămtnt este corespunzătoare. tribuit In mod deosebit medi­ lega activitatea culturală de
Nicf unele organizaţii de partid din G.A.C. nu s-au străduit să In­ cul veterinar Nicolae Dura, a-
jutat de profesorul de matema­ — A <& IE M 10) 4 --------
tervină prompt acolo unde s-au manifestat anumite lipsuri. Foarte puţine
organizaţii de bază au analizat modul tn care Îşi desfăşoară activita­
tea cercurile de tnvăţămlnt.

Aşa stînd lucrurile se impune ca organele de partid şl de stat din
Există Insă în raionul lila multe cercuri care desfăşoară o activitate raionul lila să la fără tnttrziere măsuri pentru îmbunătăţirea frecvenţei
¦labă. In unităţi ca cele amintite tn raid sau tn altele cum stnt cele la cercuri, pentru legarea problemelor teoretice de activitatea practică a tică de la şcoala medie. Expu­ (R a d ie cinematograful „Patria"; HU­
din localităţile lila, Gurasada, Hărău etc. frţecvenţa la tnvăţămtnt este G.A.C., astfel incit lecţiile să devină cil mai Interesante şi mai atractive.
nerea şi calculele efectuate au 19 IANUARIE 1963 NEDOARA : Dacă ţii la mine
scos In evidenţă măsurile luate PROGRAMUL 1 : 5,40 Jocuri — cinematograful „Victoria";
populare romlneşti; 6,07 Mu­
încă nesatisfăcătoare. La diferite cercuri lectorii predau în mod scolastic, Lulnd astfel de măsuri, ridietnd activitatea cercurilor de tnvăţămtnt de conducerea G.A.C. care au zică uşoară; 6,20 Emisiunea S IM E R I'A ,: La 30 de
nu folosesc dectt tn mică măsură sau aproape deloc materialul Intuitiv dus la obţinerea In 1962 a pro­ pentru sa te : lucrări In ora- ani — cinematograful „I. Pln-
agrozootehnic la nivelul cerinţelor, acesta îşi va putea aduce o con­ ducţiei de 2.511 litri lapte pe m ă ; 6,30 Clntece dtn folclo­ tilie“ ; PETROŞANI: Lupii la
ceea ce face ca lecţiile să fie nealraclive, neinteresanle. Se constată de cap de vacă furajată.
tribuţie importantă la continua sporire a producţiei vegetale şi animaio, stlnă — cinematograful „Al.
asemenea că Ia majoritatea cercurilor cursanţii nu-şl iau notiţe, nu-şi Prin efectuarea unor calcule,
fa« conspecte, nu studiază îndeajuns de temeinic. Unii lectori, insuficient la întărirea şi dezvoltarea econoraico-organizatorică a gospodăriilor agri­ colectiviştilor 11 s-a demonstrat Sahia“ ; Cină copacii erau
mari — cinematograful „7 No­
cole colective. î

*5b«tv*6»**--**>**.**. 5*.-* th.'*>¦**» In mod practic că la ridicarea rul nou şi Jocuri populare iembrie"; ALBA IULIA: Omul

producţiei de lapte poate con­ romlneşti; 7,10 Muzică de de Ungă tine — cinematogra­
estradă; 7,30 Sfatul medicu­ ful „Victoria" ; Focuri in
Electrificărilor rurale - atenii a tribui extinderea experienţei do- lui : Lipsa poftei de minea­ munţi — cinematograful „23
bindite de Îngrijitorul Falk re ; 7,35 Anunţuri, m uzică; August“ ; SEBEŞ : Casa de la
loan din G.A.C. Miercurea, care 8,08 Muzică uşoară; 9,00 răscruce — cinematograful
Roza vlnturilor ; 9,40 Dansuri „Progresul“ ; Revista visuri­
In cadrul planului de dezvoltare a Un rol Important l-au avut şl fon­ Schnelder M., Nemeş Viorel, Szeghe- cutate lucrări de Instalaţii Interioa­ a reuşit ca In toate lunile să
obţină o producţie medie con­
economiei naţionale pe anii 1960— durile centrale, alocate pentru lucră­ dl M. şl alţii. re la peste 6.600 de gospodării indi­ stantă şi ridicată. Cu un viu do estradă; 10,00 Muzică lor — cinematograful „M. sa-

1065 un loc important il ocupă şi ac­ rile de electrificări. Numai tn anul Nu peste tot tnşă sfaturile popu­ viduale, în afară de instalaţiile de Interes au urmărit colectiviştii populară romînească; 11,35 doveanu“ ; ORAŞTIE : sta rt
ţiunea de electrificare a satelor. An 1962 s-au executat cu fondurile acor­ lare au manifestat aceeaşi preocu­ mecanizare a procesului do lucru tn calculul referitor la avantajele IvielodM populare romlneşti : către necunoscut — cinema­
de an au fost alocate de stat fonduri date de stat prin Ministerul Minelor pare. Mai ales tn raioanele Brad, agricultură şi a altor unităţi social- creşterii unor vaci cu o mare 12,20 Album sportiv; 12,30 tograful „V. Roaită"; Priete­
Muzică distractivă; 14,00 Mu­ nul nostru comun — cinema­
Însemnate pentru executarea lucrări­ şl Energiei Electrice peste 66 km. lila, nu a fost preocupare suficientă economlce de la sate. producţie (3.000 litri lapte), zică uşoară cerută de ascul­ tograful „Flacăra“ ; HAŢEG :
lor de electrificări tn mediul rural. linie de înaltă tensiune, iar prin sfa­ pentru crearea fondurilor necesare In baza măsurilor luate de Comi­ chiar dacă cheltuielile slnt mai
Atlt pentru reţelele de distribuţie cit turile populare s-au executat reţele începerii lucrărilor, ele fiind astfel tetul executiv al Sfatului popular al mari faţă de cazul clnd vacile tători ; 15,00 Concert distrac­ Anii fecioriei — cinema­
şi la axele de Înaltă tensluno s-au de Joasă tensiune pe 100 km. amtnate. Din această cauză nici con­ regiunii Hunedoara, tn acest an s-au dau o producţie de 2.000 litri tiv ; 16,00 Muzică uşoară ro- tograful „Popular"; BRAD:
Planeta furtunilor — ci­
acordat de stat numai tn anul 1962, Rezultatele bune obţinute tn ca­ structorul nu a putut lucra la nivelul asigurai condiţii şi mai bune de exe­ lapte. mlnească; 16,15 Vorbeşte nematograful „Steaua ro­
fonduri mai mari de 8 ori faţă de anul drul lucrărilor de electrificări rurale capacităţilor sale. Este necesar să tie cuţie a lucrărilor. S-a întărit capa­ Sporind producţia de lapte Moscova ! ; 16,45 Solişti In­ şie" ; LONE'Â : Vals pentru un
strumentişti de muzică popu­ milion — cinematograful „Mi­
1958, astgurlndu-se cu prioritate ma­ sint şi urmarea preocupării comite­ lichidată practica greşită a unor sfa­ citatea de execuţie a constructorului an de an, colectiviştii din Mier­ lară romînească; 18,20 Pro­ nerul“ ; IU A : Piraţii aerului
I.G.O. Alba, s-au asigurat proiecte curea s-au convins că In anul gram muzical pentru fruntaşi
terialele necesare aceslor lucrări. telor executive alo sfaturilor popu­ turi populare, care în cursul anului tn mod eşalonat cu planificarea exe­ 1963, prin sporirea efectivului de In producţie din Industrie şi — cinematograful „Gh. Doja";
lare raionale, orăşeneşti şi comunale. au schimbat satele planificate să se cuţiei, in aşa fel ca, încă din luna animale şi creşterea producţiei agricultură; 19,00 Scrisori
Sub conducerea organelor locale In şedinţe de comitet executiv sau electrtflce. ianuarie, să existe peste 73 Ia sută din ţară ; 19,10 Muzică uşoa­ ZLATNA: Vizita preşedinte­
de partid, sfaturile populare comuna­ sesiuni s-a analizat mersul lucrărilor din proiectele necesare. de lapte, vor putea realiza peste ră ; 19,30 Muzică de d an s;
le şi raionale din regiunea noastră şi s-au luat cele mal corespunzătoare Din lipsurile anului 1962, sfaturile 700.000 lei numai prin valori­ 20,15 Program de melodii lui — cinematograful „Mun­
au obţinut Importante realizări tn măsuri. In această direcţie o bună populare raionale trebuie să tragă Comitetele executive ale sfaturilor populare romlneşti; 20,30
execuţia lucrărilor de electrificare experienţă au acumulat sfaturile învăţăminte şl să la măsuri cores­ populare raionale trebuie să acorde ficarea laptelui, iar valoarea zi­ Muzică de dans; 21,25 Cintă citorul" ; TEIUŞ : 713 cere
la sate. Ca urmare a rezultatelor ob­ punzătoare. lei-muncă va creşte cu 6,33 Iei orchestra de estradă a Radio-
tele viziunii ; 22,25 Muzică de aterizare — cinematograful
ţinute s-a pus un accent din ce în ce populare raional Sebeş şl al oraşului o atenţie deosebită ritmului de Înca­ dans.
mai mare pe folosirea formelor orga­ regional Deva. In unele comune sfaturi­ sare a fondurilor băneşti, deoarece „V. R o a ită A P O L D U L DE
nizatorice de masă, în vederea mo­ le populare împreună cu comitetele ce­ ele influenţează tn bună parte mer­
bilizării cetăţenilor la acţiuni de tăţeneşti alese pentru sprijinirea ac­ sul lucrărilor. Comitetele executive SU S: 10 paşi spre răsărit —
muncă patriotică, şl constituirea fon­ ţiunii de electrificare au organizat ale sfaturilor populare raionale şi
durilor băneşti necesare executării acţiuni de muncă patriotică realizlnd orăşeneşti, vor trebui să stabileas­ cinematograful „23 rAugust".
lucrărilor de electrificări rurale. economii la preţul de deviz, care se că din timp şl cit mai urgent măsu­
ridică pe regiune la circa 200.000 rile ce trebuie luate pentru organi­
In multe locuri sfaturile populare •el. Cele mai bune rezultate tn a- zarea muncii obşteşti şi grăbirea rit­
au pus accent pe iniţiativa maselor ceaslă direcţie le-au obţinut cetăţenii mului de încasări. Totodată unităţile
de cetăţeni, au atras deputaţii, co­ din salcie Vinerea unde s-au făcut
misiile permanente, comitetele de ce­ economii faţă de deviz de 37.000 Iei, comerciale ale O.C.L. şi U.R.C.C. tre­
tăţeni la înfăptuirea obiectivelor stabi­ Grid-I,ăsău, de 12.000 lei, la Doştat de buie să asigure materialele necesare
lite. Acesta este unul din tartorii care a 14.000 lei şi multe altele. pentru executarea lucrărilor de in­
făcut ca planul electrificărilor ru­ stalaţii Interioare tn vederea creşterii
rale pe anul 1962 să Ile realizat tn In acelaşi timp din partea construc­ numărului de abonaţi.
LacobmibulnioatleăcaIproporţie de 102 la sută. Astfel tntorului I.G.O. Alba Iulia, a existat o
1962 s-au electrificat un număr de preocupare mai susţinută, o muncă Este de datoria comitetelor execu­ In anul trecut, biblioteca co- , PROGRAMUL I I : 13,15 Cln­ ("Buletin
40 de noi sate, faţă de 38 planificate, mai organlzaiă, deşi au existat unele tive ale sfaturilor populare raionale munală din Cilnic a înregis- tece şl Jocuri populare roml-
s-au executat 2 schimbări de surse greutăţi legate de sosirea proiectelor şi comunale să acorde atenţie deose­ tiat 692 cititori, cu peste 6.000 neştl şi ale minorităţilor na­ m e teorologia
de Ia mlcrocentrale locale, Ia siste­ şl a stilpllor. Din rtndul muncitorilor bită acţiunii de strîngere a fonduri­ volume citite, in scopul îmbogă­ ţionale ; 13,40 Noi Înregis­
lor din contribuţie voluntară pentru ţirii cunoştinţelor agricole, co­ trări de muzică uşoară so­ PENTRU 24 ORE
mul energetic republic?^, tar In alte caro au executat aceste lucrări s-«u impulsionarea elertrificătllor rurale. lectiviştii au citit peste 518 cărţi vietică ; 15,00 Din folclorul
6 sate s-au executat extinderi da De asemenea trebuie să se acorde şi broşuri cu conţinut agricol popoarelor sovietice; 17,00 Vremea *e menţine rece eu ce­
evidenţiat în «nod deosebit tovărăşii atenţie organizării pe lingă I.G.O.- şi zootehnic. Printre cititorii Muzică de estradă; 18,05 Mu­ rul puţin noros ziua. Temperatura
reţele, uri a unor servicii şi secţii mai pu­ fruntaşi se numără Maria Dîcan, zică populară romînească staţionară, ziua va fl cuprinsă In­
Binder M„ Domnaju N., Müller M., Ana Cuteanu, Simion Uskat, Pe­ cerută de ascultători ; 20,00 tre —8 ?1 —13 grade, tar noaptea
ternice pentru executarea instala­ tre Zaharie şi Ana Lupuleţ. Muzică uşoară de compozitori Intre —18 si —24 grade. Vîntul va
ţiilor interioare. Aceasta ai atit mai romtni; 20,40 Cintă Ion Lui- sufla potrivit, din nord $1 nord-
mult cu cit procentul de gospodării De asemenea, In cadrul biblio­ can ; 21,15 Muzică de dans : vest.
electrificate la sate din totalul lor tecii s-au organizat pentru ce­
este de abia 65 la sulă. tăţenii comunei 12 recenzii, 4 21,45 Agendă teatrală; 22,00
seri literare, un simpozion pe Muzică de dans.
Prin grija Sfatului popular regio­ Ţinînd cont de aceste sarcini, ur­ tema ,,Te slăvim partid iubit“, o
seară literari Intitulată „Noua
nal şi a secţiunii de gospodărire co­ mărind organizat modul de înfăptui­ geografie a patriei“, incfohraM
munală regională s-au stabilit din timp re a lor, vom putea Ia finele anului zilei de 30 Deoembr!®.
toate satele propuse să se electrifice în 1963 să raportăm depăşirea numărului
A. A1BBSCU PENTRU URMĂTOARELE
1963. Astfel au fost prevăzute tn pian do safe planificate a îl electrificate. @Lntma TREI ZILE
să se electrifice 40 de noi sate, tn m m .w iijat
24 de lat© să se extindă reţele, iar IOAN ALBU *V MirmoMiuţilor,âI» IANUARIE 1963 Vremea rfimtn» r«c« ca c«rul va­

In 6 sate sfi se faeă !!cktmbărî <â* ş#fu! »acţiunii d© gospodărie riabil, Iar »pr« sfîr»iiul Intervalu­
cornmuia g Stalului popului
O: — lui, temperatura Sa ufoarX arttjtwe,
iur«a, in acela«} tlins trebui# regional KujeGosns
rtw.nl, mm.. rrr, ¦.........
-- - ------- - - ......