Page 56 - 1963-01

K p g w ta'-a
H uriette -n-va

mulsocialismuluiPftOLCTĂftfm Î5ÂÎS TÂRÎLH,tW-TTT
MM

Anul XV. Nr. 2509 Sîmbătă 19 ianuarie 1963 4 pagini 20 bani

Ş T I R I L EPentru îndeplinirea planului pe 1963 la foii indicii ZILEI

Cantităţi sporite

de produse siderurgice Randamente sporite, cărbune peste plan

Colectivul de muncă al sectorului III al minei Petrila ob­

Angajamentele colectivului uzinei „Victoria“ Călan ţine pe zi ce trece succese tot mai frumoase în producţie. De la

începutul acestui an şi pînă la 15 ianuarie colectivul sectorului

Colectivul uzinei „Victoria" Călan, însufleţit fiind de sarcinile trasate a dat peste sarcinile de plan 816 tone cărbune energetic. Dato­
analizînd posibilităţile şi rezervele prin Directivele celui de-al III-Iea
interne de care dispune pentru înde- Congres al P.M.R. şi-a luat pentru rită unei mai bune aprovizionări a locurilor de muncă minerii Au început examenele la Institutul de mine din Petroşani.In laboratorul de exploatări mi­
deplinirea sarcinilor de plan pe 1963, acest an următoarele angajamente;
sectorului III au atins randamentul de 1,251 tone cărbune pe niere un grup de studenţi studiază o metodă de exploatare a zăcămintelor de cărbuni.

post. Printre brigăzile fruntaşe în producţie se află cele con­

— creşterea valorii producţiei globale cu 3.900.000 lei peste plan ; duse de minerii Bartoc losif, Cîşlaru loan, Laszlo Ştefan. 15 ani de la înfisnfarea Ansamblului
— creşterea valorii producţiei marfă cu 8.190.000 lei î IOAN BERCEA
In acest scop colectivul uzinei va da peste sarcinile de plan i
— 4.000 tone fontă ; Conferinţă corespondent de cînfece şî dansuri „G o e îrlia“
— 1.500 tone semicocs ;
— 270 tone piese turnate. In sala Palatu­ Dimineaţă de b asm e Vineri seara a avut loc în Capi­ Formaţiile ansamblului au prezen­ • îndrumarea lecturii elevi­
De asemenea, colectivul uzinei se angajează! lui cultural din tală o adunare iestivă organizată cu tat de asemenea 272 spectacole in lor — o problemă importantă
— să sporească indicii de utilizare a furnalelor cu 2,5 Ia sută faţă Lupeni s-a ţinut De curlnd, la căminul cultural din Brănişca prilejul sărbătoririi a 15 ani de la numeroase ţări, precum şi la Festiva­
de plan ; in fata unui nu­ a fost organizată o dimineaţă de basme pen­ înfiinţarea Ansamblului de cintece lurile Mondiale ale Tineretului de la (pag. 2-a) ;
— să depăşească productivitatea muncii planificate cu 1,4 la sută; meros public con­ tru fiii colectiviştilor din localitate. Cu acest şi dansuri „Ciocirlia“ al Ministeru­ Varşovia, Moscova, Viena, Helsinki. • Despre desfăşurarea tnvă-
— să realizeze 700.000 lei economii peste plan prin reducerea pre­ ferinţa „Trăim în prilej, in faţa a circa 40 d-e copii au fost pre­ lui Afacerilor Interne. La concursurile internaţionale ale ţămintulul de partid ;
ţului de cost; era cuceririi Cos­ zentate şi explicate diafilmele „Harap Alb“, festivalurilor tineretului au fost dis­
— să Îmbunătăţească calitatea produselor prin: mosului“. „Capra cu trei iezi“ şi „Cei trei ursuleţi“. Au participat tovarăşii: Alexandru tinşi cu titlul de laureaţi pesle 40 de • Reducerea staţionării va­
— reducerea declasatelor la fontă cenuşie cu 1 la sută faţă de cifra Drăghici, membru al Biroului Politic membri ai ansamblului, iar în R. D. goanelor — in atenţia ceferiş­
admisă ; M. CICORA N1COLAE ZMED al C.C. ai P.M.R., vicepreşedinle al Vietnam acest colectiv a fost deco­
— reducerea rebutului la piesele turnate cu 3 la sută faţă de normă ; corespondent corespondent Consiliului de Miniştri, ministru al
— să Îmbunătăţească durabilitatea lingotierelor la :
— 50 turnări la lingotierele invers conice; Pentru amatorii de excursii p este hotare Afacerilor Interne, generalii locote­ rat cu Ordinul Muncii clasa I. tilor din Petroşani ;
— 95 turnări la lingotierele direct conice; nenţi Vasile Negrea, Stelian Staicu şi Membrii ansamblului au fost apoi
— 90 turnări la podurile de turnare. Pentru amatorii de Astfel sint progra­ timp de 12 zile, pe Dumitru Conslantinescu, adjuncţi ai • Un nou local de şcoală
excursii peste hota­ mate excursii în U- itinerariul Brno-Pra- ministrului afacerilor interne, gene­ felicitaţi în numele conducerii Mi­ prin muncă patriotică;
Pentru realizarea acestor angaja — asigurarea tuturor condiţiilor re, Oiiciul Naţional niunca Sovietică, cu ga-Karlovy-Vary; in rali şi ofiţeri superiori, oameni de artă nisterului Afacerilor Interne de ge­
mente comitetul sindicatului şi con materiale pentru reparaţia capitală de Turism-„Carpaţi" o durată de 9 zile, şi cultură, ziarişti, un numeros public. neral maior Alexandru Dănescu, şe­ • Noutăţi tehnico-ştiinţiflce
ducerea Întreprinderii, sub îndruma a furnalului nr. 2 în cel mult 30 de organizează călăto­ pe Itinerariul Chişi- R. P. Polonă, cu o ful Direcţiei politice a M.A.I. (pag. 3-a) ;
rea directă a comitetului de partid zile) rii cu trenul în lu­ durată de 14 zile, pe Despre activitatea desfăşurată de
tinînd seama de propunerila colecti nile februarie şi mar­ nău-Kiev-Moscova ; in ruta Bratislava-Ka­ Ansamblul de cintece şi dansuri In încheiere ansamblul „Ciocirlia" • De peste hotare
velor de muncă ale secţiilor, a întoc — punerea In stare de funcţiona­ tie în diferite ţări towice - Cracovia-Var- „Ciocirlia" în cei 15 ani de existenţă a prezentat un spectacol muzical-co- (pag. 4-a).
mit un plan de măsuri tehnico-orga re Ia secţia semicocs a căii de ru­ prietene. R. S. Cehoslovacă, a vorbit locotenent colonel Petre regrafic.
nizatorice. Dintre acestea enumerăm lare a macaralei la suflanta de aer şovia-Budapesta etc. Nastovicl, directorul ansamblului,
şi adoptarea ei la suflantele de gaz; (Agerpres)
— aprovizionarea în mod ritmic
cu materii prime şi materiale la ni — îmbunătăţirea raportului de aer- Extind pomicultura şi legumicultura care a arătat printre altele că in cei Realizări de seamă
velul realizării sarcinilor de plan şi gaz prin folosirea unui nou procedeu 15 ani de existenţă acest colectiv ar­
a angajamentelor; de utilizare a suflantelor de gaz. Prin La Întocmirea planului de fie desţelenită şi redată agri­
aceasta se va asigura reducerea con­ tistic a prezentat aproape 4.300 spec­ Din primele zile ale acestui an,
— refacerea cauperelor şi introdu­ sumului specific de cărbune. producţie pe acest an, colec culturii. j floreA latorului (le circulaţie şi mişca­
cerea gazului metan la caupere. A- tiviştii din satul Zam, raionul corespondent tacole la care au participat peste ceferiştii din ramura „mişcare“ re Petroşani, au obţinut succese
cesta va permite secţiei furnale să In discuţiile lor, de la adunarea Ilia, au hotărit să folosească însemnate. Pînă în prezent ce­
lucreze cu temperatura medie a vîn- ce a avut loc în sala clubului, o mai raţional pămintul, să 4.500.000 de spectatori. de pe raza de activitate a Regu- feriştii din această ramură,
tului insuflat de minimum 800 grade parte dintre muncitorii, inginerii şi dezvolte ramurile de produc­ preocupaţi îndeaproape de rea­
Celsius i tehnicienii uzinei au subliniat încă ţie cele mai rentabile. Pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare comunale şi orăşeneşti raionale lizarea unui cît mai bun procent
o dată hotărîrea Întregului colectiv de regularitate, au redus timpul
— reducerea opririlor accidentale de a-şi respecta angajamentele luate, Astfel, ei au stabilit ca în Continuă propunerile de candidaţi ai F.D.P. de staţionare a trenurilor. De a-
cu 1,5 la sută prin efectuarea la timp făcînd totodată valoroase propuneri acest an să planteze 15 ha. semenea, colectivul de munci­
a reparaţiilor planificate şl pregăti­ pentru îmbunătăţirea activităţii Nla cu pomi fructiferi pe tere­ In comunele şi oraşele raionale mitetului orăşenesc de partid şi al­ Tot Ia Ilia au mal fost propuşi can­ tori de aici a mărit procentul
rea la timp a pieselor de schimb» agregate. nurile situate în pantă, iar clin regiunea Hunedoara continuă să ţii. Pînă" acum au fost 'depuse can­ didaţi ai F.D.P. Constantin Florea, res­ de îndrumare în parcurs la 97,6
pe 5 ha. să cultive legume şi aibă loc adunări însufleţite în cadrul didaturile în peste 30 de circumscrip­ ponsabilul staţiei de radioficare, Nis- la sută.
zarzavaturi. De asemenea, s-a cărora oamenii muncii propun candi­ ţii electorale. tor Sebastian, preşedintele Comitetu­
daţi- ai F.D.P. pentru alegerile do lui executiv al Sfatului popular co- Realizări importante obţin şi
prevăzut ca o suprafaţă de deputaţi de'la 3 martie pe cei mai Sim eria nuthflf; Maria Pele, funcţionară şi mecanicii de pe locomotive. Aceş­
harnici şi gospodari dintre ei. • Iată Teodor Lucaci, cismar cooperator. tia au sporit tonajul remorcat
10 ha. acoperită de arboret citava aspecte de la aceste adunări. - : .. I peste normă la 51.S67 tone. Ce­
Ceferiştii simericni au propus drept Brad le mai frumoase realizări în a-
şi păşune slab productivă, să Alba lulia candidaţi ai F.D.P. pentru ‘stalul cest domeniu au fost obţinute de
popular orăşenesc pe tovarăşii lor ceferiştii (lin Petroşani, Lupen*
de muncă ce s-au remarcat ca buni şi Vulcan.

IOAN CRIŞAN

In circumscripţiile electorale şi in gospodari, oameni cu mult prestigiul Ca şi iii alte comune din regiunea corespondent ţ
Întreprinderile oraşului, sute de cetă­ tn riadul maselor de cetăţeni. In cir­ noastră, la Luncoiul de Jos, raionul
ţeni au' participat in cadrul adunări­ cumscripţia electorală nr. 34 a fosl Brad, s-au realizat în anii regimului Pr !mele venituri
lor populare -pentru a desemna can­ propus inginerul Gheorghe Zudor, democrat-popular multe lucrări de
didaţii F.D.P. în alegerile de la 3 direcWul Atelierelor R.M.R. Sime­ interes obştesc. La înfăptuirea lor un de la ferma de păsări
martie. La fabrica de încălţăminte, ria. De asemenea au mai fost pro­ aport deosebit a adus şi Aurel Şerban,
cei prezenţi au apreciat calităţile d" puşi candidaţi ai F.D.P. Vasile Oprean, preşedintele Comitetului executiv ai In mai 1962 gospodăria agri­
muncitoare harnice si de activiste directorul spitalului C.F.R., Rafii a R2- Sfatului popular comunal. De aceea colă colectivă din Şoimuş a pus
obşteşti a!e Aureliei Itclban şi Mă­ duleă, muncitoare la I.C.I.L., Irina cetăţenii întruniţi tn adunare au sus­ pentru prima oară bazele unei
riei Oprean. Eia şi-au adus o con­ Csibi, gospodină şi ai fii. ţinut cu căldură candidatura lui ferme de păsări, procurîndu-şi
tribuţie importantă aii! !a Îndeplini­ Aurel Şerban pentru alegerile de de­ 800 de pui. Din puii cumpăraţi
rea sarcinilor de plan cit şi Ia gos­ Ilia putaţi in sfatul popular comunal. au fost reţinute ca matcă 200 de
podărirea oraşului. De aceea le-au pătări care începind din luna
propus candidate ale F.D.P. in cir­ Colectiviştii din comuna Ilia au Tot aici au mai fost propuşi can­ noiembrie au intrat în producţie.
cumscripţiile orăşeneşti nr. 28 şl 37 nuntai cuvinte bune de spus despre didaţi ai F.D.P. Letiţia Ursa, gospo­ In acest fel gospodăria a putut
Alba lulia. Cătălină Miheţ. Aceasta pentru fap­ dină, Sofia Jurca, gospodină şi Sabin valorifica prin unităţile coope­
tul că ea participă eu regularitate Măndula, pensionar. raţiei de consum 1.640 bucăţi Ouă.
Apreciindii-le calităţile de oameni la muncile agricole din cadrul gos­ Au fost de asemenea valorifi­
ai iniţiativă au fost propuşi candi­ podăriei, fiind colectivistă fruntaşă. Si la Vata de Jos au avut loc pro­ caţi tot prin cooperaţie, un nu­
daţi ai F.D.P. si Pogani Aladar, croi­ Cei prezenţi Ia adunarea pentru pro­ puneri de candidaţi ai F.D.P. pentru măr de 485 pui, realizindu-se
tor cooperator, in circumscripţia e- punerea de candidaţi ai F.D.P. au alegerile în sfatul popular comunal. pînă acum un venit In valoare
lectorală nr. 16, prof. Gh. Lăncrăjan apreciat calităţile Cătălinei Miheţ, Printre alţii au fost propuşi loan de 5.747 lei.
de Ia Şcoala medie „Horea, Cloşca suslinind cu căldură candidatura ei Crepcea, muncitor loan Oncu, secre­
şl Crişan“, in circumscripţia electo­ in cincumscripţia electorală nr. 3 tarul Comitetului executiv al Sfatu­ PETRU GABOIÎ
rală nr. 5, loan Man, secretar al co­ Ilia. lui popular comunal, Samson Ciur, corespondent
muncilor Ia fabrica de var şi alţii.

Colectivul de inovatori de 1a d u n e , in tezeiţ .i. . spziţiit-— r
la secţia I-a a Fabricii chimice
din Orăştie, are o bogată ac­ Inginerul e necesar să — Şi retişifi ? de materialul didactic, de diafilme. ine plante am cultivat noi, in gos­ V-am dat doar un singur exemplu definiţii subliniate, schite, grafice, 0
tivitate. In anul 1962 a propus — Voi reuşi. că-mi place, mă Nu-mi lipseşte niciodată creta colo­ podăria noastră. Am arătat colecti­ şi am expus ir. mare cum lucrez. tibiile după explicatiile inginerei.
10 inovaţii care aduc econo­ fie şi un bun profesor pasionează. Şi cînd te pasionează rată. O folosesc la diferite grafice, viştilor .şi uncie greşeli care s-au fă­ 4
ceva, nu se poale să nu înveli. Am scheme, sublinieri. Am observai că cut la noi în arest sens. De pildă, Preşedintele şi brigadierii Mondoc Elene şi Marin, Cimpcan 4
mii în valoare de cca. 150.000 Tovarăşa Dicu Lidia este la înce­ fost la şcoala din sat şi-am asistat le atrage atenţia şi colectiviştii în­ anul trecut. Pentru grădina de le­ Dochia, Piciişan Ana, Ursii Rafila,
lei. putul activităţii sale de inginer a- la lecfiile de agricultură. Am vă­ registrează mai bine cele expuse. Ră­ gume n-a fosl ales terenul cel mai în frunte nu numai că du fosl printre fruntaşe 4
gronom. încă n-a împlinit nici un zut acolo cum predau tovarăşii pro­ cind o scurtă recapitulare a lectici propice Legumele au nevoie de un Ia lucru lot timpul anului, dar sint 4
IN FOTOGRAFIE: Inginerul an de cînd a venit aici, in gospodă­ fesori. le-am spus şi eu cum proce­ din trecu!, le spun colectiviştilor des­ sol mai aliivir nar. mai fertil. mai Pe brigadierul L.ascn Avram l-am şi acum fruntaşe la învăţătură. 4
ria colectivă. Ca fiecare absolvent, pre ce vom învăţa în lecţia curentă. uşor de lucrat. Pentru acest lucru, cunoscut intr-o sală de clasă, la
Vasile Chişcan, şeful secţiei, a păşit pragul noului drum in via­ dez şi i-am invitai să vină şi ei la Le scriu pe tablă titlul şi planul in anul acesta noi vom cultiva le­ şcoala din Sibişeni. Venise cu alţi Despre frecvenţă 4
tă cu oarecari emoţii, fireşti de alt­ lecţiei. Colectiviştii şi le notează în giune intr-un sol adecvat. colectivişti la cercul agricol. Era de 4
împreună cu lăcătuşii Cornel fel, dar cu entuziasmul specific tine­ mine. Am socotit că legătura noas­ caiete. încep apoi să le explic. La fată şi inginera. Cercul se animase. — învăţăm lucruri Inimoase şi ne
Dan, toan Gherman, loan Peler rilor de azi; cu gînduri şi vise înari­ începui mi-a fosl greu. Nu mi-am Le-am explicat apoi de ce c mai (Motivul a fost nejustificat şi, deci, place — ne-au spus colectiviştii. Ne 4
şî Ştefan Szegedi, studiind con­ pate, cu dorinţa arzătoare de a-şi tră nu ne poale aduce decil foloase. dat seama că termeni ca permeabili, potrivit să se cultive in locui tri­ n-ar trebui trecut cu vederea de că­ place mai ales cînd avem şi diafilme. 4
vedea cit mai repede fructificate cu- foiului din ..Lunca", porumb ; de ce tre organizaţia de partid şi consiliul înţelegem pană şi mai bine. 4
fecţionarea unui tambur de noşlintele acumulate pe băncile fa­ Mă bucur că predau lecţii, că în­ freatic, aluviqnal. humus şi alţii, de conducere al G.A.C.).
reacţie pentru fabricarea piro- cultăţii. alil de familiari pentru mine. pen­ tii. locul viei din Sibişeni, cu expo­ Adevărul cu diafilmele l-a confir­ 4
luzitei din material inoxidabil văţ şi eu pe alfii. Munca de pro­ tru majoritatea colectiviştilor sint ziţie nordica este mai bine să se — Noi, brigadierii, trebuie să fim mat şi iov. Slanciu Gheorghe —
— o nouă inovaţie. — De ani de zile, aş putea spu­ necunoscuţi. Vedeam că nu există filauteze caişi şi piersici, le-am vor­ exemplu — ne spuse Iov. Lascu. preşedintele sfatului popular comu­ 4
ne aproape întreaga mea viată, am fesor e alil de frumoasa ca -şi cea interesul pe care l-aş fi dorit. bit' despre aplicarea diferenţiată a Nouă ni se cere mai mult decil la nal. cînd am di.,cutat despre faptul
Foto: I. TEREK fost obişnuită să invă[, să-mi ascult de inginer. îngrăşămintelor organice şi minerale ceilalţi colectivişti. De aceea trebuie că frecventa la cercuri ar puica fi 4
profesorii şi să notez in caiete. Era - Şi ? şi Le-arii dat exemplu terenul din să fim cei dinţii la învăţătură. şi mai hună. 4
M ecanizarea singura mea grijă pînă acum — să Trebuie să ştii să trezeşti — N-am mers aşa prea mult. După ..Lisca", . ur.de ani transportul gunoi
învăţ. Ca elevă şi studentă, întot­ primele lec(ii colectiviştii m-ati fă­ nefermental pentru că este un sol Ne-ain convins cu cele spuse de — Să ştiţi, ne spuse preşedintele, 4
Im cră r lio r deauna am avut o admiraţie pro­ interesul colectiviştilor cut atentă. De atunci, termenii care mai greu şi prin descompunere, bă­ brigadier nu-s vorbe goale. Atît ' la că diafilmele fac foarte mult. Cînd 4
fundă fată de profesorii care ne fă­ nu se cunosc îi scriu pe tablă şi-l legarul contribuie la 'încălzirea so­ se ştie că la lecţie se prezintă, şi dia­ 4
Lai secio risi fo restier ceau lecţii interesante şi-i stimam Inginera Dicu Lidia predă lecţii explic. Vreţi să mă refer la o lec­ lului Sibişeni. cît şi la Vinţ-Ceniru ' lo/i filme, frecventa este mai mare.
pentru strădaniile lor. Nu ni-am la două cercuri agricole cu acelaşi ţie ? Să luăm oricare. De exemplu, brigadierii — Silvestru Ilie, Sara 4
La I. F. Orăştie s-au obţinut gindil însă niciodată că o să ajung profil — cultura plantelor de cimp. lecţia Xl-a — ..Solurile din gospo­ Tn încheiere. înainte de recapitula­ Gheorghe. Ivanov Ion — frecventea­ — Interesant, spuse inginera, uite
rezultate frumoase pe linia me­ şi eu profesoară, că o să am in fată Unul la Vinl-cenlru şi altul la dăria noastră". Aici le-am prezentai rea lecţiei, le-am arătat colectivişti­ ză cu regularitate cursurile şi se si­ 'un adevăr pe care dc-ăbia acum l-am 4
canizării lucrărilor atît în ce pri­ elevi cărora să le predau lecţii. Şi Vint-Sibişeni. In primul cerc sini în­ colectiviştilor linurile de sol din gos­ lor la cc ne foloseşte studiul solu­ tuează printre cei mai sîrguincioşi aflat. Apoi, după o scurtă reflexie 4
veşte exploatarea cît şi transpor­ iată c-am ajuns. scrişi 60 de elevi iar in al doilea podăria noastră. Încă din toamnă, lui. in afara repartizării culturilor. cursanţi. Preşedintele gospodăriei, Ji- adăugă : am 19 diafilme şi n-am fo­ 4
tul materialului lemnos. Astfel, 50. A predat pînă la data de 15.1. mi-am slrîris probe de sol din fie­ cărean Ion, n-a lipsit decil o singu­ losit nici jumătate din ele... 4
procentul de mecanizare la do- — Şi e greu l 14 lecţii in fiecare cerc. care tarla. Le-am descris fiecare tip Desigur că. legaţi de o anumită ră dată şi atunci motivat. 4
borît-secţionat a fost realizat în de sol şi le-am prezentai spre exa­ tradiţie, colectiviştii nu s-au lăsat cu — Dar nu numai diafilmele sini 4
proporţie de 104 la sută, iar la — Nu, n-am vrut să spun asta. Am răsfoit caietul cu planurile de minare colectiviştilor. Am explicat una cu două convinşi de unele lu­ — Eu n-am voie să lipsesc. Ce-ar totul, continuă preşedintele. Dacă or­
cojit mecanic în proporţie de 107 dar dacă veni vorba, sa şli[i că nu lecţii ale inginerei. O constatare îm­ ce plante se poli ivesc cel mai bine cruri. Dar împreună cu ei am făcut zice colectiviştii dacă tocmai eu, ca ganizaţia de partid din gospodărie, 4
la sută. La faza scos apropiat e nici uşor... V-am spus. eu mulţi bucurătoare : fiecare lecţie este mi­ pentru solurile respective şi ce anu- diferite calcule ţi s-au convins sin­ preşedinte, aş lipsi. Nu se poale! consiliul de conducere, comitetul exe­
s-a realizat un procent de meca­ ani am invutal de la alţii şi-acum... nuţios pregătită. Aici găseşti grafice guri de avantajele aplicării norme­ — spuse preşedintele. cutiv. brigadierii ar fi dat mai mult
nizare de 70,3 la sută faţă de şi scheme, definiţii, exemple concre­ lor agrotehnice. ajutor tovarăşei ingineră, frecventa
58,2 la sută planificat. — Şi-acum trebuie să învăţaţi te din gospodăria colectivă, din via­ De fapt, la cele clouă cercuri, in ar fi fost, ca la cercul zootehnic, de
dumneavoastră pe alţii... ta practică a colectiviştilor. general, to[i cursanţii învaţă. Dacă sută la sulă, dar aşa...
Prin buna folosire a mecanis­ consulţi caietele de holife ale briga­
melor— funiculare pasagere sau — Exact! învăţ eu pe alţii, dar — Cum procedez ? lată cum : dierilor şi colectiviştilor, te edifici Ea Uinţul de Jos urmează să fie
„Mîneciu“, linii decovile, trolii invă[ şi eu. Invăl în primul rînd Pentru pregătirea lecţiilor, folosesc asupra acestui adevăr, Găseşti in ele îmbunătăţită frecventa. Atunci, s-ar
şi tractoare — s-au scos-apro- să devin şi o bună profesoară, să ca orientare in primul rînd ma­ putea da celor două cercuri de cul­
piat mecanizat în amul trecut ştiu să predau lecţii frumoase, inte­ nualul. Restul iau lotul din viata tura plantelor acelaşi calificativ de
resante. gospodăriei noastre şt a colectiviş­ „foarte bine", ca şi cercului zooteh­
110.468 m.c. material lemnos. tilor. Este rău ? nic din aceeaşi localitate.
ing. TRAI AN IAC08
corespondent — Nu. I. CIOBOTA
— Mă îngrijesc apoi din timp