Page 57 - 1963-01

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2509

PAG. 2

v ; Grijă deosebită — ^ G IE N 10) A—
pentru buna gospodărire a furajelor!
© (dacii& cinematograful „P a t r ta “ ;
HUNEDOARA : Tintin şt mis­
terul „Linei de aur“ ~ cine­

In anul trecut efectivele de tatea lor, dispun de însemnate şl orăşeneşti din regiune, In fe­ In secţia în­ 20 IANUARIE 1963 matograful „Victoria“ ; SI­
animale ale unităţilor agricole cantităţi de produse vegetale ca lul acesta putlndu-se asigura o cheiat a fabri­ PROGRAMUL I: 6,00 Muzică MERIA : La 30 de ani — ci­
paie, coceni, pleavă etc., care toca­ folosire chibzuită a furajelor. In cii „Sebeşul“ din populară rOmîtiească şi a minori­ nematograful „I. Pintilie“ ;
sooialiste din regiunea noastră te şi in amestec cu alte furaje con­ această direcţie sarcini de mare oraşul Sebeş lu­ tăţilor naţionala; 7,10 Concert de
au crescut simţitor. Astfel, nu­ stituie un nutreţ valoros. Se cu­ răspundere revin consiliilor a- crează multe dimineaţă; 8.10 Şcoala şi viata; PETROŞANI: Lupii la sttnă
meroase gospodării agricole co­ noaşte faptul că aceste nutre­ gricole, organizaţiilor de partid muncitoare frun­ 9.30 Teatru la microfon pentru — cinematograful „Al. Sa-
lective cum sint cele din Pri- ţuri conţin un procent ridicat şi conducătorilor unităţilor a- taşe. Una din­
caz, Spini, Lăpiişnîc, Ilia, Sar- de celuloză, ceea ce face ca ele gricole, care trebuie să ia mă­ tre ele este re- copii: „Formula secretă sau... hta“ ; Cind copacii erau mari
misegetuza, Răhău şi altele au să fie digerate mai greu. Dar, suri pentru a folosi toate mij­ maiatoarea Sil­
depăşit încărcătura de animale gradul de digestibilitate poate fi loacele existente în vederea pre­ via Bozdoc. ’A- Secretul formulei“ ; 10,30 „Slăvită — cinematograful „7 Noiem­
la suta de hectare stabilită de dublat dacă cocenii, paiele şl parării In bune condiţiuni a în­ nul trecut ea a
Congresul al III-lea al partidu­ pleava se prepară Înainte de a tregii cantităţi de nutreţuri! înregistrat ln- fii patria mea“ — program - de brie“ ; ALBA IULIA: Omul
fi date In hrana animalelor prin grosiere existente. Această ac­ semnate depă­ cintece; 11,00 Program, muzical de lingă tine — cinematogra­
lui pentru anul 1965. diferite metode, Îndeosebi prin ţiune este necesar să fie spri­ şiri de plan. A- pentru fruntaşii recoltelor bogate; ful „Victoria“ ; Focuri tn
saramurare. Prin prepararea în jinită şi de către S.M.T.-uri nul acesta, to­ 11.30 Vorbeşte Moscova; 12.30 munţi — cinematograful .,23
Se ştie Insă că pentru a se bune condiţiuni a nutreţurilor prin punerea la dispoziţia gos­ varăşa Bozdoc, Muzică uşoară; 13,10 De toate
dezvolta in bune condiţiuni şi a grosiere se poate substitui o podăriilor colective a tocători­ şi-a depăşit pla­
produce cit mai mult, organis­ mare parte din finul necesar în lor şi a mijloacelor de acţio­ nul de produc­ pentru teti; 14,00 Melodii popu­ 'August“ ; SEBEŞ: Casa de la
mul fiecărui animal are nevoie nare a acestora. Inginerii agro­ ţie in medie cu
de anumite cantităţi de sub­ raţii. nomi şi zootehmişti, lectori al 12 la sută, dină lare romineşti îndrăgite de ascul­ răscruce — cinematograful
stanţe nutritive, săruri minera­ cercurilor agrozootehnice au da­ numai produse
le şt vitamine. Acest lucru se Slnt însă unităţi care nu ţin toria, să explice cursanţilor me­ de calitatea I. tători ; 14,40 Interpreţi de muzică „Progresul“ ; Revista visu­
realizează prin alimentaţia ra­ seama de acest lucru, nu alcă­ todele de preparare a furajelor uşoară; 15,20 Piese simfonice de rilor — cinematograful. „M.
ţională a animalelor, după anu­ tuiesc raţii echilibrate — S-n în vederea folosirii lor cit mal Foto: V. ONOIl) compozitori români; 15,50 Melodii Sadoveanu“ : ORAŞTIE : Start
mite norme de hrană, In cadrul funcţie de condiţiile ce Ie au — economicoasă, şl să organizeze populare romineşti interpretate de către necunoscut — cinema­
cărora este necesar să se folo­ făcind uneori chiar risipă de 0 Maria Lătăretu şi acordeonistul tograful „V. Roaită“ ; Priete­
sească raţii variate şi de bună furaje. Ele folosesc In hrana a- demonstraţii practice in acest nul nostru comun — cinema­
calitate. In această privinţă, nu­ nimalelor cantităţi mal mari de- Marcel Budală; 16.15 Muzică u- tograful „Flacăra“ ; HAŢEG:
meroase gospodării colective cît necesarul de concentrate şi scop. şoară interpretată la diferite in­ Anii fecioriei — cinematogra­
printre care cele din Kpoldul de fînuri, fără a se preocupa să strumente; 16,40 Noi înregistrări
Sus, Cilnic, Miercurea, Răhău şi valorifice unele furaje cum slnt Luînd măsuri pentru gospo­
altele au dobîndit o bună ex­ cocenii, pleava, paiele etc. Din dărirea cu grijă a furajelor, u- de muzică populară rominească; ful „Popular“ ; BRAD: Albă
perienţă. Datorită acestui fapt, 17.00 La şezătoare; 18,30 Album de ca zăpada — cinematograful
nităţile agricole pot asigura o
romanţe,- 19,35 Melodii, melodii „St. roşie": LONEA: Flăcări

— emisiune de muzică uşoarăinro­ taiga — cinematograful

minească ; 20,00 Teatru la microfon „Minerul“ ; ILIA : Piraţii ac­

în anul trecut ele au realizat lipsă de preocupare pentru gos­ hrănire raţională a animalelor „Fotbal"; 21,13 Muzică de dans; rului — cinematograful „Gh.
între 2.500 şi 3.200 1. lapte pe podărirea cu grijă a furajelor, în perioada de stabulaţie.
cap de vacă furajată. la gospodăriile colective din 21,45 Muzică de dans, Doja" ; ZL'ATNA : Celebrul
Mărtineştl, Simeria, Galtiu, Sîn-
Factorul principal în realiza­ tandrei şl altele, cantităţi în­ PROGRAMUL II: 7,30 Am o ţa­ 702 — cinematograful „Mun­
rea de producţii sporite pe cap semnate de coceni slnt lăsate
de animal 11 constituie hrăni- In eîmp să se deprecieze. De a- ră ca o floare — program de cin­ citorul“ ; TEIUŞ: 713 cere a-
rea raţională a acestora. In a- semenea, în numeroase unităţi,
ceastă privinţă, în unităţile a- deşi există posibilităţi, furajele Dezvoltarea tece din folclorul nou şi jocuri terizare — cinematograful
grlcole din regiune, există încă grosiere se folosesc neprepăra-
o serie de rezerve oare nu sînt te, ceea ce face, ca ele să nu Cînd planul de măsuri devine radiodifuziunii » populare ro m in e ş ti8,00 Melodii „V. R o a ită A P O L D U DE
valorificate la nivelul posibili­ fie valorificate nici în propor­
tăţilor. Experienţa unităţilor ţie de 50 la sută. şi televiziunii distractive ; 8,30 Clubul voioşiei ; SUS: Zece paşi spre răsărit
fruntaşe a dovedit că obţinerea
\ unor producţii ridicate şi con­ Trebuie subliniat ca un fapt doar o hîrfie de dosar In prezent în tara noastră sînt de 9.00 Muzică populară cerută de — cinematograful „23 Au­
stante la fermele de animale de­ pozitiv iniţiativa Consiliului a- aproape 8 ori mal mulţi posesori de
pinde în mare măsură de mo­ gricol raional Alba care, cu aparate de radio decit tn 1944, iar de ascultători; 9,50 Jocuri populare gust“.
dul cum slnt gospodărite fura­ sprijinul şi îndrumarea Comi­ televizoare de aproximativ două ori
Comuna Pul a înreglituit succese în timpul campaniilor de vară şi toam­ mai numeroşi decit tn 1961, al patru­ romineşti; 10,30 Revista presei (Jinlefi'i
ţi In ce priveşte activitatea culturală. nă a susţinut programe artistice ia lea an de Ia darea in funcţiune a pri­ străine; 10,38 Valsuri; 14,30 Cine |
In ultima vreme cu numai 5-6 luni tn cîmp in faţa colectiviştilor. Acum, din
urmă activau aici formaţii artistice cauză că nu se mal ocupă nimeni de ştie ciştigă; 15,15 Din folclorul'j meteorologie
care au dat numeroase spectacole, a- brigadă, ea s-a destrămat. De aseme­ popoarelor; 17,25 Muzică uşoară j
tlt pentru locuitorii din Pui cit şi nea a existat şi o echipă de teatru, cerută de ascultători; 19,30 Noi PENTRU 24 ORE
înregistrări de muzică populară
jele existente, de întocmirea cit tetului raional de partid, a or­ tn satele apropiate. La căminul cul­ instruită de cadrele didactice, care a mei staţii de televiziune.
mai judicioasă a raţiilor, pentru ganizat la gospodăria colectivă tural în fiecare seară puteau fi înlîl- dat spectacole prin satele comunei Concomitent cu creşterea număru­ rominească; 20,05 Muzică de dans; ¦ Vreme schimbătoare cu cerul
a asigura — în funcţie de ba­ din Galda un valoros schimb de niţi numeroşi tineri care ascultau in Pui. Nici despre ea nu sa mai poate
lanţa furajeră — o hrană îndes­ experienţă pe tema gospodăririi colectiv diferite emisiuni radio,, spune nimic. lui de abonaţi s-a dezvoltat radlote- 20.30 Muzică populară rominească; mai mult acoperit. Vor cădea nin­
tulătoare şl variată fiecărei spe­ furajelor. De asemenea, membrii dansau, făeeau repetiţii. In ultima vre­ leviziunea. In cursul anului trecut au
cii de animale. Seceta din anul din permanenţa consiliului şi me, Insă, la căminul cultural din Pui Aşa stînd lucrurile se pune între­ fost date fn funcţiune primele staţii 22.00 Muzică de dans. sori slabe. Temperatura în uşoară
trecut a influenţat intr-o oare­ alţi specialişti, s-au deplasat în nu se mai poate vorbi de o activi­ barea : care a fost preocuparea stalu­ principale de radiodifuziune pe unde
care măsură scăderea produc­ unităţile agricole din raion, sta­ tate culturală. Dar să vedem care lui popular comunal pentru înviora­ metrice, care asigură emisiuni de Buletine de ştiri şt radiojurnale: creştere, ziua va fi cuprinsă în­
ţiei de furaje. Acest lucru Im­ bilind raţii corespunzătoare de sînt cauzele ee au dus la această si­ rea activităţii culturale mai ales a- înaltă calitate, precum şl noi staţii ţi 7,00; 13,00; 19,30; 22,00 ; 23,50 tre —5 şi —10 grade, iar noaptea
pune să se la măsuri pentru o cum în perioada de iarnă ? radiorelee de televiziune. Numărul (programul I) 7,50; 14,00; 18,00;
judicioasă .gospodărire a fura­ hrănire a animalelor — în func­ tuaţie. Căminul cultural a fost mutat staţiilor de radio este acum de peste 20.00 ; 23,00 (programul II). între —12 şi —18 grade. Local mai
In altă clădire unde 1 s-a repartizat In luna decembrie a anului trecut, 10 ori mai mare faţă de 1938.
jelor existente, pentru folosirea ţie de furajele existente. doar o singură încăpere, destul de în sesiunea sfatului popular, s-a ana­ coborîtă.
fnică. Aici se rulează doar filme, de lizat modul de desfăşurare a activi­ Cea mai mare parte a aparatelor
tuturor rezervelor de care dis­ Este bine ca acest exemplu 7 ori pe săptămînă şl înainte de ru­ tăţii culturale, unde au fost scoase de radio şl a televizoarelor o asigură PENTRU URMĂTOARELE
să fie urmat şi de către cele­ în evidentă aceste lipsuri. Cu prile­ industria ţării noastre, a cărei pro­
pun unităţile socialiste. Majori­ lalte consilii agricole raionale Q inm ia TREI ZILE

Vreme schimbătoare, favorabilă

20 IANUARIE 1963 ninsorilor $1 cu temperatura tn

lare se prezintă cîte o expunere, o jul sesiunii s-a discutat şi aprobat ducţie creşte permanent. Anul trecut DEVA: Miracolul lupilor — creştere treptată.

Concurs „CINE ŞTIE NE SCRIE“ conferinţă sau se face eunoscut su­ planul de măsuri privind desfăşurarea ea a fabricat comparativ cu anul UZINELE METALURGICE CUGIR 4
axat pe problemele culturii porumbului biectul filmului respeetiv. Din luna muncii cultural-educative în perioada
noiembrie a anului trecut a fost nu­ de Iarnă. A fost întoemit un plan de 1961, de trei ori mai multe televizoa­ 4
mită ca directoare a căminului cul­ muncă complex, care cuprinde acţiuni re şi cu 18 la sută mai multe apa­
rate de radio. 4

tural tov. Olga Ţurcan. Locuind în variate, interesante, menite să atra­ In scopul asigurării unei bune în­
I Radiotelevlziunea romlnă tn colaborare cu Instihitul de i Livadia, ea vine la Pul cu trenul de gă masele de colectivişti Înspre des treţineri a aparatelor pe perioade de
\ cercetări pentru cereale şi plante tehnice organizează incepind | ora 9 şl pleacă la ora 18. Astfel, la făşurarea unei activităţi cultural-edu­ garanţie au fost deschise 340 de cen­ 4
ANGAJEAZĂ:
\cn 19 ianuarie un nou concurs „Cine ştie, ne scrie“, axat pe căminul cultural tocmai în orele cînd cative bogate. Dar de la plan" pînă la tre de deservire a abonaţilor radio- e
1problemele culturii porumbului. fapte pentru sfatul popular din Pui se lelevizlunli. S tru n g ari
de fapt trebuie să înceapă activi­ pare că este un drum lung. Spunem a \
j Concursulcuprinde 48 întrebări care vor fi difuzate în tatea nu se găseşte nimeni. Pe lingă ceasta deoarece comitetul executiv şi (Agerpres) m F rezori
l şase emisiuni săptămlnale. Ele vor fi transmise prin radio în acest fapt se mai adaugă şi lipsa de în specia] tov. Iosif Almaşi, secreta­ }.
ţ fiecare sîmbătă la ora 17,30 pe programul I şi se vor repeta du- preocupare a tov. Olga Turcan pen­ rul comitetului executiv, eare are ca In curind € L ăc ătu şi 4,
\ minică dimineaţă la ora 9,30 pe programul II. Duminică tru desfăşurarea unei activităţi bo­ sarcină permanentă Îndrumarea acti € | R ab o to ri
{ după-amiază se vor difuza in limbile maghiară şi germană. gate, variate, apropiată de preocupă­ vitalii .culturale ce se desfăşoară la VA APARE REVISTĂ Í
' Ele vor fi repetate lunea in emisiunile studiourilor regionale. rile colectiviştilor. Planurile de mun­ cămin, nu se preocupă de loc de a- SAPTAMINALĂ R ectificato ri Í
că lunare ale căminului cultural sînt cest lucru. Activitatea nesatisfăcă­ f | E lectricien i
\ Televiziunea va difuza întrebările în programele de duminică întocmite superficial. Răsfoindu-le se toare a tov. Olga Ţurcan cit şl lipsa „Agricultura ( t T eh n icien i 4
1dimineaţa. constată că activitatea cultural-edu- de preocupare a comitetului executiv socialistă“ # T e h n o lo g i-p ro ie ctan ţi 4,
s La concurs pot lua parte colectivişti, muncitori şi meca- cativă se rezumă la rulări de filme, 4
j nizntori din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T. Nu pot par­ conferinţe şi unele expuneri. Sînt cu sint cauzele care fao ca la căminul ORGAN AL CONSILIULUI 4,
totul Insuficiente. Pentru locuitorii cultural din Pui să nu se desfăşoare SUPERIOR AL KGRICULTURII. 4
tic ip a funcţionarii, cadrele tehnice şi pensionarii. comunei se pot organiza seri litera­ o activitate corespunzătoare. Astfel, 4
| Cei care vor răspunde la cele mai multe întrebări şi vor re, audiţii colective la radio, pro­ obiectivele propuse în planul de mun­ KBONAŢI-VĂ DIN TIMP LA
| întruni cel mai mare număr de puncte vor primi drept premii că al comitetului executiv pentru pe­ NOUA PUBLICAŢIE. ABONA­ Şf In g in eri m e c a n ic i 4
grame artistice susţinute de brigadă, rioada de iarnă au dovedit o hîrtie în MENTELE SE PRIMESC LA E co n o m işti
'televizoare, aparate de radio, maşini-aragaz, ceasuri de mină şi plus la dosar. Comitetul executiv al TOATE OFICIILE POŞTALE, 4.
i de masă şi alte obiecte. seri aie fruntaşilor din G.A.C., seri sfatului popular comunal Pui trebuie FACTORII POŞTALI Şl DIFU-
v Răspunsurile vor trebui expediate în cel mult 5 zile dună să treacă la îndeplinirea propriilor ZORII VOLUNTARI DIN UNI­ !T r a c t o r i s t r u t i e r i s t
j fiecare emisiune-concurs, adică piuă joia. Pentru stabilirea da­ de salcul, seri de experienţe ştiinţi­ hotăriri. TĂŢI ŞI INSTITUT!!.
Informaţii suplimentare se pot da zilnic la
tei de expediere se va lua în consideraţie data imprimată pe fice ţi alte manifestări interesante. A. OARGĂ *
plic de către oficiul poştal expeditor. serviciul personal şi formarea cadrelor a U.M. Cugir, 4
Pină nu de mult a existat o bri­
Primele 8 întrebări vor fi difuzate sîmbătă 19 ianuarie. telefon 3 —* intern 131, 136. 4
'w (Agerpreş) gadă artistică de agitaţie bună, care
<

CUM INSTRUÎM ŞS EDUCAM TINERETUL ŞCOLAR sele iui Caragiale, povestiri de de a citi temeinic, aprofundat. şl să memorez versuri. Ştiu pe vei J. T. Iată ce spune e a f „Inii
Ion Creangă“. Exemplul ei poate fi urmat şl de rost aproximativ 25 de poe­ place foarte mult să citesc, dar
îndrumarea lecturii elevilor de alţi elevi. tot aşa de mult tmi place muzi­
Răspunsurile de mal sus a- zii. „Şi termină: „Nu am scris ca şi gimnastica. Inii plac mai
parţin elevului II. M. Ele con­ mult cărţile de spionaj. Iar in
ţin o informaţie preţioasă asu­ Eleva G. L. arată: „Cum pro­ lucrări originale, decit la şcoală, continuare adaugă: „îmi plac
pra profilului psihologic şi mo­ foarte mult dialogurile". Şi, re­
o problemă importantă ral al elevului şi exprimă o o- cedez eu la cititul unei cărţi ? compuneri“. Deci pentru elevă petă : „mă impresionează foar­
rientare bună şi interes pentru Mai întîi citesc prefaţa pen­ compunerile sînt lucrări origi­ te mult spionajul“. Iată c<3 orien­
Copilul este o fiinţă, complexă, 3. Cite cărţi şi ce fel de cărţi a memora versuri, chiar preo­ lectură. Aflînd aceste lucruri, tru ca să văd despre ce este nale. De fapt aşa începe creaţia tări şi preocupări are eleva de
ou o bogată viaţă sufletească, am împrumutat anul trecut de cuparea de a scrie versuri şi profesorii de limba romlnă şi vorba. Ea mă ajută să înţeleg literară, de la compuneri. Mărtu­
cu preferinţe, interese şi apti­ la biblioteca şcolii ? proză, care în multe cazuri, mi­ istorie vor şti în ce direcţie mai bine conţinutul cărţii, idei­ risirea elevei e preţioasă chiar mai sus. Desigur că şi o fată îşi
tudini pline de entuziasm; el jeşte de la asemenea vîrstă şi să-şi îndrepte eforturile pentru le principale. Cind citesc con­ cind spune că-i plac îndeosebi poate aprinde imaginaţia cu
este mereu curios, dornic de a 4. Cite cărţi şi ce fel de cărţi este foarte semnificativă; dea- a cultiva aceste calităţi. ţinutul, imi fixez în minte anu­ cărţile de aventuri. Ele vor tre­ conţinutul unei asemenea litera­
cunoaşte, de a afla multiplele posed în biblioteca personală ? semenea interesul spre diferite mite concluzii pe care le scoa­ ce, dar gustul pentru citit va ră- turi. Faptul trebuie deci reţinut
aspecte ale lumii, are o imagi­ tipuri de cărţi etc. întrebările Eleva C. P. răspunde astfel: te în evidenţă autorul cărţii“. mîne şi acesta e un cîştig imens şi de şcoală şi de familie iar
naţie vie, intensă. Orice se pe­ 5. Cite cărţi din biblioteca chestionarului au dat prilejul „îmi plac cărţi ca : „Pădurea eleva supravegheată îndeaproa­
trece In afara lui, orice aude, personală am citit ? colectării unui material infor­ spînzuraţilor" de L. Rebreanu şi Iată o elevă care practică un la această vîrstă. Trebuie numai pe şi îndrumată cu atenţie.
orice vede, află sau citeşte, pen­ mativ preţios. în ce priveşte cu­ „Venea o moară pe Şiret“ de M. procedeu bun şi fructuos. Aces­
tru el constituie ceva nou şi G. Cum citesc o carte ? Sadoveanu. Ele îmi îmbogăţesc ta este procedeul unei lecturi te­ urmărit ce fel de cărţi de aven­ Am relatat doar citeva din
ca orice inedit, provoacă Ia via­ 7. Dacă îmi place să citesc noaşterea multilaterală a aces­ cunoştinţele. Am luat din bi­ răspunsurile elevilor chestionaţi.
ţă întreaga lui fiinţă şi o an­ şi să memorez versuri ? tor elevi. blioteca şcolii 45 de cărţi, c a : meinice. Deprinderea ei este un turi citeşte eleva şi îndrumată Ele sînt suficiente pentru a ne
gajează în clipe de o trăire in­ 8. Dacă-mi fac extrase din bun ciştigat, care, îmbogăţit de atent. demonstra cit de necesar este
tensă, fără corespondent în cărţi şi ce anume? Redăm din răspunsurile lor „Baltagul“ de M. Sadoveanu, lectura anilor viitori, va fi o u-
viata maturilor. 9. Dacă folosesc citate din pe acelea care le vedem motiva­ Iată răspunsul elevei G. M., pentru profesorul diriginte, pen­
te, le considerăm sincere şi lip­ poeziile lui Alecsandrl etc. In tru părinţi, pentru pedagogi,
Asemenea reflexii ni le-au cărţi în temele şi lucrările mele site de formalism. In parante­ nealtă preţioasă in „atelierul" tot atît de preţios dar care im­ pentru toţi educatorii, de a ur­
prilejuit răspunsurile date la personale ? biblioteca personală am : „Pă- mări ce citesc elevii in afara
un chestionar de elevii clasei ză fie spus, şi asemenea răspun­ mînt desţelenit“ de M. Şolohov, de lucru cu cartea şi cu valori­ pune intervenţia hotărîtă a di­ clasei.
a Vii-a A de la şcoala noastră. 10. Dacă îmi plac filmele suri cu aspect negativ sînt in­ le ei.
Chestionarul a fost făcut cu turnate după cărţi? Ce filme de „Setea“ de Titus Popovici, rigintelui, profesorilor şi părin­ Desigur că nu chestionarul es­
acest fel am văzut ? tr-un fel preţioase, deoarece ne „Război şi pace“ de Lev Tol- te sigura şi principala metodă
scopul de a afla direct de la arată lipsa de preocupare şi in­ „îmi plac povestirile ştiinţifi- ţilor. Ea spune: „îmi place să cj ajutorul căreia putem îndru­
11. Dacă îmi plac cintece teres a unor elevi faţă de lec­ stoi. Din biblioteca personală
elevi, care este orientarea lor compuse pe versuri ale poeţi­ tura tn afară de şcoală şi ne co-fantastice — spune eleva B. citesc mai mult la romînă şi la ma lectura elevilor. Ele sînt
lor ? Ce astfel de cintece cu­ conving că, în cazul lor se cere am citit, in anul trecut, 30 de V. Am citit „Cinci săptămîni în matematică fiindcă acestea sint multe şi probabil alţi colegi ni
privind lectura in afară de şcoa­ nosc ?
intervenţia educatorilor şi a fa­ cărţi. Am vizionat filme turna­ balon“ şi altele ; le citesc fiind­ mai importante la examen. le vor Împărtăşi In numerele ca­
lă, şi în funcţie de acest lu­ 12. Ce-mi place mai mult : miliei pentru a Ie forma gus­ re urmează. Trebuie reţinut In­
teatrul sau filmul turnat după tul pentru citit şi a-i deprinde te după romanele „Război şi că mă impresionează". Iată deci Nu-mi place să memorez şi să să că nici intr-un caz lectura e-
ciu, să putem stabili unele mă­ teatru ? Şi de ce ? să citească. pace“ şi „Setea“ şi mi-au plă­ levjior nu trebuie lăsată la voia
ce elemente captează interesul citesc versuri. Eu nu ştiu aproa­
suri de îndrumare a lecturii e- Subliniem numai tangenţial Iată oîteva din răspunsuri, re­ cut mult. Vizionînd filmele, şi pasiunea elevei. Este oare rău pe nici o poezie pe dinafară. Eu întîmplării şi la simpla prefe­
aspectul valoric al chestionaru­ produse exact după chestionar. că eleva citeşte cărţi ştiinţifico- nu cunosc nici un cintec“. Desi­ rinţă a lor. Dimpotrivă, ea tre­
levilor. Dar să lăsăm copiii să lui, care sondează toate laturi­ mi-am întipărit mai bine în fantastice ? Nu. Lectura acestor gur că, In primul rînd, eleva buie organizată şi îndrumată cu
le preocupării şi deprinderii de „îmi plac cărţile care arată gr:if. zi de zi. Pentru a putea fa­
vorbească ei înşişi despre preo­ a citi a elevilor de clasa a Vll-a, istoria trecutului poporului nos­ minte conţinutul cărţilor, pe cărţi dezvoltă gustul pentru ci­ confundă lectura cu învăţarea.
preferinţele, gustul, felul de a tru, cum sint letopiseţele şi de­ care le.am citit. tit, face copilul să gîndească, îl Ea nu înţelege încă rostul lec­ ce acest lucru trebuie insă să
cupările lor. Iată cum s-a pro­ citi, plăcerea şi deprinderea de scrierile istorice. Am luat de cunoaşt-, .n copiii, să-i Înţelegem.
cedat : la bibliotecă „Letopiseţul Ţării Din cele de mai sus se poate înarmează cu o serie de cunoş­ turii. Şi mai grav este Insă fap­
Moldovei", poeziile lui Eminescu, Aceasta este o datorie a fiecă­
Intr-o zf, Ia o oră de diri- schiţe de I. L. Caragiale. Am In trage concluzia că eleva şi-a tinţe de geografie, istorie, as­ tul că nu i a fost insuflat inte­ rui educator şi părinte. •

genţie Ia clasa a Vil-a A, li s-a biblioteca personală i2 căiţi, format deja gustul pentru citit tronomie etc. Dar se impune o resul pentru poezie, pentru cin­ Un grup de profesori de Ta
observaţie atentă şi o îndruma­ tec. Cine poartă răspunderea, Şcoala medie „Horea, Cloşca
dat elevilor să răspundă la ur­ printre care poeziile lui Emi­ şi că ştie să aleagă cărţile pe re permanentă a lecturii. dacă nu învăţătorul şi profeso­
care le citeşte. rul de limba romînă pentru că şi Crişari“ Albft lull$
mătorul chestionar privind lec­ nescu, Coşbuc, Toplrceanu, pie­ O. N. spune : „îmi petrec tim­ eleva nu cunoaşte nici o poezie
Eleva M. A. scrie : „Subliniez pul liber citind cărţi şi desenind.
tura lor in afara orelor de
curs : In timpul lecturii cuvintele şi Cărţile mele preferate sint căr­ şi nici un cintec. In cazul de fa­

1. Ce:mi place să fac mai expresiile pe care nu Ie înţeleg ţile de aventuri dar şi cele care ţă se cere din partea diriginte­

mult In timpul liber ? şi rog pe alte colege mai mari oglindesc luptele duse de osta­ lui, a celorlalţi profesori, a pă­

2. Ce cărţi imi place să citesc să mi le explice“. E un proce­ şii • vletici împotriva fascismu­ rinţilor, o atenţie şi o Îndruma­

mai mult şi de ce ? deu de îmbogăţire a vocabula­ lui Posed 87 de cărţi, multe din re plină de grijă.

rului. Eleva dovedeşte prin a- e.e din editura „Biblioteca şcola­ Nu mai puţin interesante slnt

ceasta pricepere şi deprindere rului", îmi place mult să citesc aproape toate răspunsurile ele­