Page 58 - 1963-01
P. 58
N r. 5509 D R I M SOCIALISMULUI pao. n
Despre desfăşurarea Reducerea staţionării vagoanelor—
mvăţămîntnlui de partid în atenţia ceferiştilor din Petroşani
dări şl seminar li. De îndată ce tehnic, baza ridicării producti Staţionarea vagoanelor prim goanele goale să fie introduse
staţii, fie la încărcare-descăr- de îndată la fronturile de încăr-*
ILIA unul dintre membrii comitetu vităţii muncii şi a reducerii pre care, fie In tranzit, este unul care, compunerea trenurilor să
dintre principalii indici în ac se facă la maximum de osii sau
lui observă lipsuri In organiza ţului d9 cost“, au fost legate de tivitatea colectivelor de cefe tonaj — lată doar cîteva din re
rişti. Cu d t staţionarea este zervele Interne care, puse în apli
rea şi desfăşurarea Invăţămin- viaţă, de munca concretă ce o mai mică, cu atît activitatea ce care, ajută la reducerea staţio
feriştilor este mal bogată. Doar nării.
Penfbru continua îmbunătăţire tului’ de partid, Ie sesizează şl desfăşoară în Întreprindere. o0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOO o mică parte din timp este fo
a activităţii cercurilor şi cursu se stabilesc măsuri. In această Insuşimdu-şi lecţiile predate Ia Din acest an nu au trecut de-
rilor Învăţămlutului de partid, direcţie, ne sprijinim şi pe to | Echipia de turnători cohdusă de tînărufl Aurel Mamara de^ losit pentru încărcarea sau des cît puţine zile. Totuşi putem să
Comitetul raional de partid Ilia, varăşii din activul de partid al cursuri, tov. Constantin Petres- cia U. V. Călan, este una dintre echipele fruntaşe pe uzină. $ cărcarea vagonului, restul timpu ne dăm seama că staţionarea a
manifestă grijă deosebită faţă comitetului comunal. Pentru a cu, şef de brigadă la secţia ta lui fiind utilizat la manevrare, continuat să fie redusă. In aces
de buna desfăşurare a progra ajuta cursanţii în însuşirea ma piţerie şi-a organizat mai judi Această echipă îşi depăşeşte lună de lună sarcinile de plan. In pentru acumularea brutului în te zile ea a fost redusă cu 2 ore
mului de pregătire a propagan terialului predat, comitetul cios munca şi în prezent reali luna decembrie 1962, echipa a dat peste plan 150 bucăţi radla- vederea expedierii. Dacă pentru pe vagon. Dacă se va eonH
diştilor. In cadrul programului nostru de partid a format co zează ritmic planul de produc ’toare, reduoînd în acelaşi timp rebutul ou 1,6 la sută faţă de reducerea staţionării cu ocazia aşa, în fiecare zi se va realiza
de’ pregătire sînt incluse expu lective care organizează pe ţie, efectuînd totodată şi însem încărcării sau descărcării un o economie de 800 ore-vagon.
neri adecvate temelor pe care cercuri consultaţii. Asemenea nate economii de materie pri cel admis. cuvînt 11 au întreprinderile, pen
trebuie să le predea propagan consultaţii colective şi indivi mă. Cursanţii care lucrează In Pînă in prezent oele mai fru
diştii Ia cercuri şi cursuri, con secţia tîmpiărie, ca urmare a IN FOTOGRAFIE : Tovară şui Aurel Mamara, împreună cu tru restul timpului cuvlntul greu moase realizări au fost Obţinute
sultaţii, prezentări de bibliogra duale ne-am propus să organi celor învăţate la cursuri, au îl au ceferiştii. de tura condusă de şeful de tură1
fii, expuneri pe diferite teme po zăm începînd încă din această făcut o propunere valoroasă în ^ajutorul său Ioslf Balint, la locul de muncă. $ Stanca EmH. Tura lui este com
litice şi teoretice actuale etc. lună. Una dintre metodele oare ceea ce priveşte mecanizarea Pînă nu de mult, în staţia Pe pusă numai din oameni tineri.,
au dat rezultate bune este şi lustruitului la mobilă. Aceasta 000 0 oooooopooooooooooooooooooooooooooooooooo0 0 0 0 0 0 troşani un vagon stătea la lncăr- fără prea multă experienţă in'
Pregătirea propagandiştilor de aceea de a discuta cu linii mem permite să se realizeze un lu care-descărcare. In medie, 30 ore. muncă. Chiar şeful de la ma
la sate care a avut.loc de cu- bri şi candidaţi de partid lip cru de calitate, o productivitate întreprinderilor cu energie Lună de lună Insă, datorită mun nevra I-a — punctul chele în
rînd, a durat două zile. In faţa surile ce se manifestă în aceas a munca mai mare. Pentru ca cii depuse de ceferiştii din sta activitatea staţiei — este tînăr :
propagandiştilor de la cursul tă privinţă. De exemplu, tov. Io- şi in viitor cercul de economie ţie, această staţionare a fost dar primind un ajutor preţios de
seral anul I a fost predată lec sif Pilip, fiind criticat că nu a- concretă să-şi aducă o contri redusă. Totuşi, dacă cineva ar -fi la tovarăşii săi de muncă el obţine
ţia „Sistemul economic socia cordă toată atenţia ridicării ni buţie tot mai mare la îmbogăţi spus atund, în urmă cu 2 ani,
list“, la cursul seral anul II velului său politic, neglijînd In- rea cunoştinţelor cursanţilor, or că în staţia Petroşani, staţiona zi de zi rezultate din cele mai
„Patriotismul socialist“, iar la văţămîntul de partid, a înţeles ganizaţia de partid şi-a propus rea vagoanelor la încărcare- frumoase. Toate trenurile sînt
Statutul P.M.R. „Calitatea de sarcinile ce-I revin şi In ultima să exercite un control perma descărcare va fi redusă la 15 ore compuse şl descompuse îna
membru de partid — cum se vreme îşi Îndeplineşte conştiin nent asupra activităţii cercului. pe vagon, puţini l-ar fi împăr inte de timp, vagoanele pentru
face primirea în partid“. Toţi cios obligaţiile. tăşit părerea. Dar faptele au loco Ie predă manevrei a II-3
propagandiştii au luat notiţe, N. SBUCHEA dovedit că se poate chiar şi mai !după descompunerea fiecă-i
apoi le-au studiat şi conspectat. Noi am cerut şl birourilor or corespondent mult. Datorită organizării de rul tren, iar vagoanele încăr
ganizaţiilor de bază să ia ope către întreprinderile încărcă-
Pentru extinderea metodelor rativ măsuri atunci cînd constată k toare-descărcătoare de vagoane cate din loco sînt Introduse cu
bune a propagandiştilor in ceea că unii tovarăşi nu vin cu regu Scrisori ou privire Ta desfă a serviciului in tură, cu oameni prioritate în trenuri pentru a
ce priveşte metoda de predare, laritate la predări şi seminarii, şurarea anului de studiu în în pricepuţi, care lucrează conştiin fi expediate.
a fost organizat un schimb de nu-şi întocmesc conspecte etc. Ex văţămintul de partid, am mai cios, a mecanizării unor opera
experienţă. Propagandiştii Aron perienţa anilor trecuţi ne a do primit şi de la tov. Cimpoleş ţii, staţionarea a fost şl conti La manevra a IT-a, şeful de
Moraru şi Simion Filimon au vedit că buna desfăşurare a a- Anton — din Bretea Romînă, nuă să fie redusă. manevră Perţa Tudosle are rm-’-
prezentat expuneri pe marginea nulul de studiu în învăţămintul Vasiu Slgismund din Clopot!va, tă experienţă, deşi e tînăr şl ei:
cărora au luat cuvintul mai de partid depinde în mare mă Constantin Aoaneî de la E. M. Odată cu dezbaterea cifrelor Rezultatele obţinute sint des
mulţi propagandişti. sură de felul în care se exerci Deva şi alţii. In scrisorile tri de plan pe anul 1963, ceferiştii tul de frumoase. Rodnică este şl
tă controlul. De aceea comitetul mise, corespondenţii ne rela din staţia Petroşani au aflat că munca depusă de acarii Olaru
GEOA GIU comunal de partid din Geoagiu- tează faptul că In acest an or staţionarea vagoanelor la lncăr- Augustin şi Clenciu Constantin,
băi se străduieşte să asigure o ganizaţiile de partid manifestă precum şi a manevranţllor Iosir
'Anul acesta, a relatat tov. oc- îndrumare şi un control perma preocupare susţinută pentru bu care-descărcare a fost din nou Nicolae, Negrea Ion, Roman Ni-
tavian Iosiîescu, secretarul Co nent asupra desfăşurării şi con na desfăşurare a învăţămîntului redusă. colae şi Varga Ion, care nu pre
mitetului comunal de partid din ţinutului învăţămîntului de de partid. cupeţesc nici un efort pentru ca
Geoagiu-băi, unuia dintre redac partid. Mulţi au fost insă de părere munca să se desfăşoare In cele
Alimentarea că mal sînt destule resurse lo mai bune condiţii.
torii ziarului nostru, numărul HAŢEG cale pentru a putea realiza o
cursanţilor care frecventează electrică să s@ facă în condiţiuni optime! staţionare şl mal mică. Urmări întregul colectiv de muncitori
cercuri şi cursuri ale învăţă- rea mal îndeaproape a vagoa din staţia Petroşani este hotă-
nelor la tncărcare-descărcare, în rît ca în acest an să obţină rea
mîntului de partid aproape că Cercul de economie concretă aşa fel ca după terminarea ope lizări de seamă în îndeplinirea
s-a dublat în comparaţie cu cel de la întreprinderea de indus întreprinderea regională de 126.000 bucăţi cutii de diferite Aceste lipsuri pot şl trebuie să tuturor sarcinilor de plan.
din anul trecut. Acest lucru a trie locală „Vasile Roaită“-Ha- electricitate are datoria să asi dimensiuni. Desele întreruperi fie înlăturate. Conducerea între raţiilor respective vagoanele să
impus comitetului de partid ţeg desfăşoară o rodnică acti gure alimentarea cu energie e- de curent au produs perturbaţii prinderii regionale de electri I. CRIŞAN
să-şl organizeze mai bine mun vitate. Propagandistul Cezar lectrică a întreprinderilor m în desfăşurarea ritmică a pro citate trebuie să la măsuri pen fie Imediat introduse în trenuri Impiegat de mişcare
ca de Îndrumate şi control. In Dobresou îşi dă tot interesul de bune condiţiuni. Aceasta e ne cesului de producţie, au dus la tru a asigura consumatorii săi
pentru a fi expediate, va la R.C.M. Petroşani
acest scap, fiecare membru al a întocmi lecţii cu un bogat cesar pentru a asigura desfăşu prelungirea nejustificată a a- de energie electrică în condiţiuni Un nou loca! de şc o a lă
comitetului a fost repartizat să conţinut de idei, legate de ac rarea normală, ritmică, a pro oesteia. Materia primă nu putea optime, iar deranjamentele care
răspundă de clte un cerc sau tivitatea practică a cursanţilor. cesului de producţie. Ce se în- fi lăsată de pe o zi pe alta fiind se produc să fie Înlăturate in
curs. Cum se efectuează con Aşa, de pildă, lecţiile intitu tîmplă însă ? La I.R.E.H. nu se uşor alterabilă. Nu de puţine cel mai scurt timp. Este nece prin m u n că patriotică
trolul ? Membrii comitetului late : „Procesul de producţie în manifestă grijă şl interes sufi ori s-a întrerupt alimentarea cu sar de asemenea să se verifice
participă cu regularitate la pre industria locală1! „Progresul cient faţă de modul In care se energie electrică şi a unor secţii şl să se pună Ia punct staţiile Există unele fapte întîlnite despre te cu Ioan Miheţ, preşedintele co
face alimentarea cu energie e- ale întreprinderii „1 Mai“. Ase de transformare pentru a se care îti vine mai greu să scrii. Spu mitetului, a început să acţioneze.
lectrică a întreprinderilor. Pe menea exemple mai pot fi date. evita deranjamentele. Totodată nem mai greu deoarece la prima ve Deputaţii Luca Teodor şi Nistor Se-
Noi cărţi pentru colectivişti reţeaua de alimentare se pro A început un nou an de mun este necesar ca atunci cînd se dere ele par simple, cu totul obiş bastian grâu Întotdeauna aproape de
duc încă unele deranjamente, că. Conducerea I.R.E.H. trebuia întrerupe curentul pe reţea pen nuite. Astfel, In vara anului trecut, cetăţeni, îi mobilizau la lucrările de
*>.•u. «&-•* în pregătire la edituri iar înlăturarea acestora se face < să la măsuri pentru a pune tru a se face diferite lucrări să toţi cei care erau în trecere prin construcţie. La rîndul lor cetăţenii
cu mare întîrziere. Din această capăt deficienţelor ce s-au ma se anunţe din timp întreprin Ilia, credeau că lingă şcoala medie Petru Colibaş, Teodor Tolenar, Pe
fi Irt aceste sile de iarna colecti.viş.tii,. te.hni.cienii şi inginerii. din a. gricul.tură S cauză procesul de producţie se nifestat anul trecut în activita derile pentru a lua măsuri ca s-a deschis un şantier unde lucrează tru Boboc, Miron Savu, Mihai Vă-
producţia să fie organizată şi constructori adevăraţi. Dacă te apro- lungan, Iulius Hărăguş şi mulţi alţii
!1 foi dedică o bună parte a timpului liber lecturii, acumulării de noi cu- ] întrerupe, se prelungeşte în mod tea sa şi să asigure In acest am să se desfăşoare în aşa fel ca piai de oameni tnsă, ltl dădeai sea munceau cu însufleţire la noul edi
ma că sînt localnici, oameni cu pro ficiu. Roadelo au început să se va
( noşlinte necesare muncii• lor, nejustificat. Conducerea între c alimentare ireproşabilă cu e- realizarea planului să nu fie fesii diferite: colectivişti, muncitori, dă. In prezent noul local este ridi
periclitată. profesori, Intelectuali. Aşa se Intim- cat la roşu. Au fost montate de ase
t Pentru ei, editurile pregătesc noi cărţi care se vor adăuga celor 230 ( prinderii regionale de electrici nergie electrică a întreprinderi plă peste tot. In majoritatea sate menea ferestrele şi sobele de tera
Realizarea ritmică a planului lor şi oraşelor regiunii noastre în- cotă. Acum se execută tencuielii«
J titluri de lucrări agrosilvice apărute anul trecut intr-un tiraj de peste 7 1 tate cunoaşte acest lucru dar n-a lor. Dar se constată că ea per de producţie în întreprinderi de tîlneşti zeci de mii de cetăţeni care interioare şi se fac instalaţiile pen
pinde In mare mă.sură de modul participă la construirea unor edifi tru lumină electrica. Numai pînă în
milioane exemplare. Planurile editoriale din anul acesta cuprind o serie de f luat măsuri pentru buna între sistă în aceste lipsuri. In ziua de In care sînt alimentate cu ener cii soclal-culturale. prezent cetăţenii au prestat mii de
gie electrică. Orice întrerupere ore muncă patriotică, executind vo
ţ noi lucrări destinate specialiştilor din diferite domenii ale agriculturii, bro- J- ţinere şi funcţionare a staţiilor 11 ianuarie a.c. tocmai la mijlo provoacă greutăţi, duce la pier La Ilia, după cum spuneam, a luntar lucrări tn valoare de peste
deri. Conducerea I.R.E.H. trebuie luat fiinţă în vară un şantier. Cetă 84.000 leL Dar lucrările Încă nu s-au
f !urit manuale pentru. învăţământul agrozootehnic şi invăşăminlul tehnic agricol. * de alimentare cu energie electri cul procesului de producţie, s-a să-si îndeplinească obligaţiile ţenii de aici au hotărlt să constru terminat. Şl tn aceste zile se mun
fată de consumatorii săi în cele iască din eontributie voluntară şi ceşte intens, Hotărîrea cetăţenilor
Î In sprijinul colectiviştilor care urmează învătămîntul agrozootehnic vor că a întreprinderilor şi pentru întrerupt alimentarea cu energie mal bune condiţiuni. Acesta tre prin muncă patriotică o şcoală cu din Ilia este ca tn luna mai să dea
buie să fie obiectivul Principal S săli de clasă. Aveau el local pen în folosinţă patru săli de clasă iar
!fi editate şase noi manuale intr-un tiraj de peste 600.000 exemplare, pentru evitarea întreruperilor de cu electrică a secţiei de conserve şl al activităţii întreprinderii. tru şcoală medie insă, de ce să nu plnă la Începerea noului an şcolar
cursan[ii anului II şi vor fi reeditate manualele pentru cursanţii din anul I. preparate de carne timp de două recunoaştem, a devenit neincăpător. localul să fie complet gata.
Colectiviştilor le vor fi adresate şi o serie de lucrări de popularizare cum rent. N RADIU
Anul trecut, de pildă, la secţia ore. Comitetul de cetăţeni ales în frun
sînt: „Cartea îngrijitorului de vaci", „îndrumătorul viticultorului“, ¦„îndru
de conserve şi preparate carne Trebuie să subliniem şl fap
mătorul pentru folosirea insecticidelor şi fungicidelor“ etc., precum şi nume
a I.R.I.C. Deva, întreruperile de tul că serviciul deranjamente
roase broşuri privind experienţa înaintata a unităţilor agricole fruntaşe.
curent au totalizat mai bine de funcţionează defectuos. Pînă ti
Pentru învătămîntul tehnic agricol se pregătesc 42 de titluri de manuale
60 de ore. In timpul acesta se găseşti pe tovarăşii de la acest
pentru toate, specialităţile\
puteau produce zeci ^de tone de serviciu, pînă vin şi înlătură de
(Agerpres)
mezeluri, 70.000 cutii’ pate a 100 ranjamentele trec uneori chiar
« gr. şi se puteau confecţiona ore întregi. F. NEDELCIU
lOIIii >-O<*>-O o o - •^<><»•‘*>-^«3*<B^«8 Primul aufofurgon In Întregime
din metal pentru transportarea
plinii, construit Ia nzlna de re
paraţii auto din Tartu, R.S.S.
Estonă.
INSTALAŢIA „SIMULTON“ Presarea cu ajutorul exploziei
Specialiştii unguri au realizat cu dispeceratul central. Dispecerul La uzina constructoare de maşini „Primul cincinal“ din Kunowlce Îmbătrînirea prematură
(R.S.C.) a fost introdusă o tehnologie nouă pentru presarea metalelor.
instalaţia „Simulton“, care permi conectează microfonul din fata Acţiunea presei este înlocuită de un explozibil şi în locul poansonu- ca urmare a fumatului
persoanei care vorbeşte în momen lui este folosită apa. In timpul exploziei apa exercită o mare presiune
te transmiterea simultană, a şase tul respectiv, transmiţînd cuvîn- asupra piesei, obligînd-o să ia forma matriţei. Prin acest nou procedeu de Dr. H. Johns, fiziolog am eri
tarea în casca translatorului. Cu- presare,, volumul de muncă se reduce cu 70 la sută. can, a comunicat Ia un simpo
traduceri, rezolvîndu-se astfel una
din problemele conferinţelor in
ternaţionale. Instalaţii de transmi vintarea tradusă ajunge apoi din zion care a avut Ioc Ia S au
tere prin cablu," la fiecare parti nou la dispecerat şi este emisă C om b inat agricoM ndustnal Francisco, că datele statistice
prin antena aflată în sală. dovedesc că fum atul are ca efect
cipant la conferinţă, a cuvîntări-
lor traduse există de mult, însă Participanţii la conferinţă as In anul 1962 combinatul agrlcol- vacilor să fie de 15.000 capete, anual îm bătrînirea prem atură. Morta
cultă cuvîntarea tradusă prin mici industrial „Beograd“ a avut 7.500 se vor îngrăşa aproximativ 15.00' litatea şi cazurile m ortale ia
ele se defectează uşor, iar mon receptoare cu cască pe bază de capete de cornute mari, aproximativ fum ători sînt aproxim ativ ace
tranzistori. Apăsind .pe unui din de vaci şi peste 9.000 de capete de 100.000 de porcine şi aproximativ leaşi ca şi Ia nefum ători, mult
tarea şi întreţinerea lor este cos butoanele acestui mic aparat, care tineret şi a produs 24.000.000 litri de
lapte. In acest combinat există 2.500 mai bătrîni însă. Dr. Johns a
tisitoare. |
Instalaţia „Simulton", construită
pe bază de tranzistori, oferă o se încape şi în buzunar, fiecare îşi de scroafe de prăsilă, s-au îngrăşat 1.000.000 de păsări. Pe piaţa din Bel Observarea nebuloaselor planetare emis ipoteza că durata vieţii
poate alege una din cele şase aproape 30.000 de porci şi 200.000 ca grad se vor livra zilnic peste 100.000 unui om care fumează un pa
rie de avantaje: volumul redus al
întregii instalaţii 1 participanţii la limbi. pete de păsări. litri de lapte, în afară de cel prelucrat La sflrşitul anului trecut s-au în matiuni sînt încă enigmatice în multe chet de ţigări pe zi, se reduce
ceput observaţiile la unul din cele privinţe. Ele reprezintă învelişuri din cu 7 ani, reducere direct p ro
conferinţe nu sînt legaţi de un a- Se tinde ca pînă în 1963 numărul în produse lactate la faţa locului. mai 'mari telescoape din Europa, in gazul rarefiat care înconjoară ste p orţională cu num ărul de ţig ări
stalat la staţiunea astronomică din lele, avînd o -temperatură de 50.00Q— fum ate.
numit loc, nu este necesar siste Combinatul dispune de 14.000 ha. Crimeea a Universităţii din Moscova. 100.000 grade.
Telescopul, a cărui oglindă are dia El a adăugat insă că unele
mul costisitor de cabluri: este metrul de 125 cm., este instalat pe o Instalarea noului telescop va lăr
gi considerabil posibilităţile de stu fenomene ale îm bătrînirii pot
redusă la minimum eventualitatea De ce se usucă pomii fructiferi? de terenuri cultivate, rezervate în platformă mobilă. EI poate fi orientat diere a nebuloaselor planetare — a fi preîntâm pinate prin exerci
generai culturilor furajere. Pe teri
defecţiunilor. ţii fizice, p rin m enţinerea unei
Microfoanele instalate în fata Tmărul om de ştiinţă Sergliei Iva- lui de temperatură şi lipsa de fosfor toriul combinatului se află fabrici
vorbitorilor sînt puse in legătură nov din R.S.S. Moldovenească a emis sau potasiu in sol. pentru prelucrarea cărnii şi laptelui
teoria că uscarea pomilor fructiferi se După experienţe îndelungate, Ser- şi se construieşte o fabrică de furaje spre un anumit punct al cerului cu o subliniat Voronţov-Veliaminov greutăţi normale etc.
datorează unui dezechilibru în meta precizie de 1/3.600 dintr-un grad.
bolismul acestora. înainte se credea ghei Ivanov a. ajuns la concluzia că concentrate.
că. pomii se usucă din cauza ciuperci acţiunea distructivă a organelor de a- Cunoscutul astronom sovietic Bo
Noul furnal al Combinatului lor. bacteriilor sau virusurilor care ii similare şi în primul rînd a sistemu In 1962 pe o suprafaţă de 1.80f ris Voronţov-Velîaminov a declara
siderurgic de la Orsko-Haiiiovsk, atacă. Agrotehnicienii mai explică a- unui corespondent al agenţiei ŢASS
(U.R.S.S.), înzestrat ai cea mai lui radicular reduce procesele de oxi ha. s-a obţinut o recoltă medie <V Baie sub un soare artificial
modernă aparatură. Dirijarea lui
esto automatizată. dare. tulbură schimbul de carbon şi porumb de cite 60 de chintale. Va
cest fenomen prin deranjarea regimu- azot, ceea ce duce la uscarea pomilor. cile dau în medie cite 3.790 l. de lapte, că una din cele mai interesante pro La Institutul pentru sau se scaldă în bazi tratament cu raze, pre
fiecare scroafă de prăsiiă dă cîte 16 bleme de care se ocupă colaboratorii tehnica fizicii al Aca- nul de înot prevăzut
purcei care în şase luni sînt îngră staţiunii din Crimeea este observa demiei de Ştiinţe a R.D. cu lumină subacvatică. văzută cu instalaţii de
Germane a fost reali O maşină produce va aer condiţionat. înzes
trată cu sori artificiali
şaţi pînă ce ating o greutate de rea nebuloaselor planetare. După pă zat, în colaborare cu luri. Pentru a le face sub formă de lămpi Xe-
90 kg. rerea omului de ştiinţă, aceste for- specialişti de la Biroul şederea aici cit mai non.
Şnlupa p p d c ái&í4* pentru tehnologia con plăcută, pe ambele pla Specialiştii da la A-
strucţiilor culturale, pro touri din dreapta şi rademia de Ştiinţe au
La uzina de nave din Kostroma (R.S F.S.R.) s-a construit o şalupă totipul unei noi insta stingă bazinului ,se or calculat, că dană ore
„trece peste tot“, care în sectoarele cu apă puţină ale fluviilor se de laţii mari de tratament ganizează audiţii muzi pe săptămână de trata
plasează nestinjenit pe fundul albiei, iese pe malul abrupt, trece prin văi cu raze ultraviolete — cale. Chiar cînd afară
şi bălţi. Şalupa este prevăzută cu un motor de 150 C.P. şi cu şenile .,Solarium 62“. este furtună sau ninge, ment cu raze sint sufi
largi, precum si cu un vinci şi o instalaţie buMu/er
Salariul constă dintr-o în interiorul solariului ciente pentru a spori de
hală cu un spaţiu pen domneşte temperatura
verii. două ori capacitatea de
tru circa 1.500 de oa
muncă a unui om. So-
Zeci de asemenea şalupe vor pxrcuta în 196.'- difuiOe lucrări la ex meni. La parter, pacien Partea esenţială a ţi larittJ va putea deservi
plorările forestiere: vor azvîrli bi lucii în apă, voi deslace zá! „ale. ţii se odihnesc îmbră nui asemenea sohniu pe siptămînă aproxima
ver remoiea plutele şi vor eurăţa albiile riurilor. caţi in costume de baie este marea hală de tiv 60.000 de oameni.