Page 6 - 1963-01
P. 6
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2498
DIN LUCRĂRILE ŞEDINŢEI PLENARE A CONSILIULUI AGRICOL REGIONAL A O E N DA
Realizarea planului în agricultură pe anul 1962 Cinema cinematograful „Minerul“; TEIUŞ:
Tot aurul din lume — cinemato
şi principalele sarcini pentru anul 1963 B IANUARIE 1963 graful „V. Roaită“; ZLATNA: 49
de zile în Pacific — cinematogra
Raport prezentat de tov. ing. Nicolae Beta (text prescurtat) DEVA: Hamlet — cinematogra ful „Muncitorul"; ILIA: Al 9-lea
ful „Patria“; HUNEDOARA; Lu cerc — cinematograful „Gh. Doja“;
Cu p r iv ir e la r e a liz a r e a ţilor agricole socialiste. Rezultatele rabile, prin asigurarea unul agrofond potrivite măsuri se pot obţine pro pii la stină — cinematograful „Vic APOLDUL DE SUS: Anii fecio
obţinute !n anul trecut in sporirea corespunzător, prin aplicarea lucrări ducţii asemănătoare sau chiar supe toria“; SIMER1A: Casa de la răs riei — cinematograful „23 August".
cruce — cinematograful „1. Pin-
planului în sectorul v egetai producţiilor la hectar demonstrează lor de întreţinere la un nivel tehnic rioare celbr din anii agricoli nor tilie“; PETROŞANI: Doi sub cer (B ti/eftft
«ă »1 In eondiţii climatice nefavo superior şl prin folosirea celor mai mali. — cinematograful „Al. Sahia";
Carloudhe — cinematograful „7 me.teo-yoloQ.ie
Tovarăşi, clte 6.700 kg. porumb boabe la ha. Cu p r iv ir e l a r e a liz a r e a sa r c isiilo r în z o o te h n ie Noiembrie“; ALBA IULIA: 9 zile
dintr-un an — cinematograful PENTRU 24 ORE
Plenara C.C al P.M.R. din 23-25 Asemenea rezultate au mai obţinut „Victoria“; La noapte va muri ora Vremea se menţine umedă cu
gospodăriile colestive din Surasada, lul — cinematograful „23 August"; cerul mai mult noros. Vor cădea
aprilie 1962 ţi Sesiunea extraordinară Geoaglu, Galda de Jos şl multe al Condiţiile regiunii noastre oferă rui animal. Centrele de insămînţări să verde pe păşuni, deoarece aceasta SEBEŞ: Aventurile lui Huckleberry precipitaţii sub formă de ploaie,
a Marii Adunări Naţionale nu con tele. Gospodăria colectivă din Spini posibilităţi mari pentru dezvoltarea artificiale din regiune au sprijinit reprezintă o sursă importantă şi ief Finn — cinematograful „Progre local Iapovlţă. Temperatura staţio
sfinţit o mare victorie a partidului raionul Orăştie a obţinut de pe su creşterii animalelor, sector care din de asemenea în mare măsură îmbu tină de furaje care este încă valo sul“; Copilul şi oraşul — cinema nară : ziua Între 0 şl 6 grade, Iar
şi a întregului nostru popor; Înche prafaţa lnsăminţată cu solul Harach punct de vedere al veniturilor bă nătăţirea calitativă a efectivelor de rificată sub nivelul posibilităţilor. tograful „M. Sadoveanu“; ORĂ noaptea intre 2 şl —3 grade. Vlnt
ierea eolectivlzării agriculturii «u peste 4.000 kg. griu la ha. neşti Întrece In multe cazuri secto animale, lnsămlntind artificial peste ŞTIE: Mongolii — cinematograful potrivit, ai intensificări din secto
aproape 4 ani mal devreme declt rul producţiei vegetale. încheierea 30.000 vad şi aproximativ 89.000 ol. Pentru adăpostlrea animalelor In „V. Roaită“; Foc in linia a doua rul sud şl sud-vest.
prevederile Congresului al III-lea al Rezultatele obţinute de numeroase colectivizării agriculturii ne dă po bune condiţiuni, gospodăriile colecti — cinematograful „Flacăra“; HA
P.M.R. Procesul de trecere a ţără unităţi agricole dovedesc posibilită sibilitatea să valorificăm gu mai mul Numeroase unităţi agricole au În ve şi-au prevăzut in planul de pro ŢEG: Scrisoare de la o necunos PENTRU URMĂTOARELE
nimii pe drumul gospodăriilor agri ţile mart şl rezervele ce mai există tă eficaultate aceste condiţii care, registrat succese de seamă şl In ceea ducţie pentru anul trecut să constru cută — cinematograful „Popular“; 8 ZILE
cole eolective a avut loc In condi pentru sporirea «ontinuă a produc Împletite cu tradiţia existentă, vor ce priveşte sporirea productivităţii iască un număr de peste 860 obiecti
ţiile creşterii an de an a produc duce in scurt timp la asigurarea în animalelor. Astfel, gospodăria colec ve, din care 220 grajduri, 154 adă BRAD: Oameni şi fiare seria I Vreme schimbătoare cu cerul no
ţiei agricole, a fondului centralizat ţiei la hectar. deplinirii sarcinilor stabilite de Con tivă din Apoldul de Sus a realizat posturi pentru porcine, 93 saivane, 55 ros şl temperatura in creştere
de produse agricole ol statului, a gresul al III-lea al partidului cu pri In anul trecut 3.200 litri lapte pe cap cote{e pentru păsări şl 344 alte con şi II — cinematograful „St. Ro uşoară.
veniturilor colectiviştilor- şl a nive Calea principală pentru obţinerea vire la dezvoltarea sectorului zoo de vacă furajată, gospodăria colec strucţii. Pe lingă creditele puse la
lului lor de viaţă. Etapa nouă de unor «entităţi din ce in ce mai mari tivă din Clinic circa 3.000 litri, Iar dispoziţia gospodăriilor pentru procu şie"; LONEA; Celebrul 702 —
dezvoltare In care a Intrat agricul de produse agricole este Intensifi tehnic. sea din Miercurea peste 2.800 litri. rarea de animale, aceste unităţi au
tura noastră a Impus, pe lingă con carea producţiei. In această privin Pentru realizarea efesttvelor de mi Obţinerea unor asemenea rezultate se primit şl circa 7 milioane lei «redite OOOOOO <^XXXX>0<><XX><><X><X><XXXXXX><><><><X><5<>Ak-XS<><><X><V><S<><><!
centrarea tuturor forţelor spre con ţă, sarcini deosebit de importante datoreşte in cea mai mare măsură pentru construcţii precum şt reparti
solidarea econoniico-organizatorică a revin inginerilor şl tehnicienilor nimale prevăzute in planul pe anul faptului că conducerile acestor uni ţii de materiale la preţ redus. Acest î [ÎNTREPRINDEREA DE G O SPO D Ă R IE
unităţilor agricole socialiste, şt o agronomi care trebuie să pună In trecut a fost reţinut întregul efec tăţi, cu sprijinul specialiştilor se lucru a permis gospodăriilor să ri
reorganizare a conducerii agricul practică toate cunoştinţele acumu tiv de tineret femei obţinut din pră- preocupă cu grijă de asigurarea unor dice construcţii zootehnice în care pot ORĂŞENEASCĂ CĂLAN
turii bazată pe participarea largă la late in anii de studii şi in activi silă proprie, procurîndu-se totodată condiţii cit mal bune de îngrijire, fi adăpostite 32.528 bovine, 12.821 por
conducerea acesteia a cadrelor de tatea de teren, să studieze in mod din creditele acordate de stat şl din hrănire şi adăpostire a animalelor. cine, 77.900 ovine şi 53.910 păsări. înnsrss A N U N Ţ A
speslalişti care lucrează nemijlocit temeinic însuşirile fiecărei parcele fondurile proprii ale unităţilor agri Rezultate de seamă au fost obţinute
In producţie. de teren şi să aplice cele mal po cole 3.714 vaci, 9.758 vilele, 11.701 şt în ceea ce priveşte prevenirea şi Realizările obţinute tn sectorul ve concurs pentru ocuparea următoarelor
trivite măsuri pentru sporirea pro ovine şl 1.646 scroafe pentru prăsilă. combaterea bolilor şi a epizotiilor la getal şi animal au făcut posibilă
Au trecut peste 7 luni de la în ducţiei agricole. Prin colectivizarea Prin această ereştere a efecti animale. creşterea considerabilă a volumului \posturi:
fiinţarea Consiliului superior al agri in Întregime a agriculturii şl prin velor, la Începutul acestui an, de produse agricole destinate fondu
culturii, a consiliilor agricole regio Încadrarea gospodăriilor colective încărcătura de animale la suta In creşterea producţiei animaliere lui eentralizat al statului. Prin valo o — un post şef secto r m aistru con*)
nale, raionale şt orăşeneşti, care cu cu cadre de specialişti s-au deschis de hectare in gospodăriile agricole un rol hotărîtor îl are asigurarea rificarea produselor către stat gospo
prind In componenta lor peste largi posibilităţi pentru aplicarea in colective a ajuns la 26,2 bovine unei baze furajere puternice. Se cu dăriile colective au realizat peste <strucţil. S a la r de la 1 0 0 0 -1 3 0 0 lei lunar, o
18.000 de Ingineri şt tehnicieni, me mod diferenţiat a Întregului com noaşte faptul «ă în regiunea noastră 80.000.000 lei venituri băneşti. Reali
dici veterinari, preşedinţi de gospo plex' de măsuri agrotehnice. Se cu din care 10,1 vaci, 13,1 porcine păşunile şl fîneţele ocupă aproxima zarea unor venituri sporite a contri — un post m aistru electrician, Salarg
dării colective, oameni de ştiinţă noaşte faptul că In acest an aopdt- şi 51 ovine. Creşterea efectivelor de tiv 57 la sută din suprafaţa agricolă, buit la întărirea economico-organi-
şl eadre de partid şi de stat. In ţille climaterice nu ou fost Îndea animale este legată strins de munca iar 15-18 la sută din suprafaţa arabi zatorică a unităţilor asigurindu-se 'de la 1 1 0 0 -1 5 0 0 lei lunar. S
acest timp în agricultură s-au ob juns de prielnice pentru agricul plină de răspundere pe care au des lă este ocupată cu plante de nutreţ. totodată o creştere însemnată a veni
ţinut succese de seamă. Pentru a asi tură. Totuşi rezultatele obţinute in făşurat-o consiliile agricole, condu Cu toate posibilităţile pe care le-am turilor colectiviştilor. De asemenea, Solicitatorii se vor adresa întreprinderii de>
gura realizarea obiectivelor de pro sporirea producţiei agricole se da- cerile gospodăriilor colective şi spe avut insă, din cauza condiţiilor cli in anul trecut fondul de bază al gos
ducţie, la dispoziţia agriculturii s-au toreso în cea mal mare măsură ca cialiştii din aceste unităţi. In re matice nefavorabile din anul trecut podăriilor colective a crescut cu pes gospodărie orăşenească Călan str. Furnalistului nr.>
pus un număr însemnat de trac lităţii mai bune a lucrărilor efec giune avem multe unităţi care în în balanţa furajeră s-au Înregistrat te 27 milioane lei. Pentru conduce
toare şi maşini agricole perfecţio tuate, fertilizării unor suprafeţe de prezent deţin o Încărcătură de ani şi unele neajunsuri. De aceea se im rea treburilor unităţilor agricole au 25, telefon nr. 39, prin cerere scrisă insolită de>
nate, cu ajutorul cărora se va pu teren mult mal Întinse şl folosirii male la nivelul celei stabilite de pune să existe o mare grijă in folo fost şcolarizaţi Ia cursuri de 6 luni
tea executa mecanizat un volum din pe scară tot mai largă a soiurilor Congresul al III-lea al partidului pen sirea furajelor. In acest scop, Consi un număr însemnat de brigadieri şi actele de calificare şi vechimea cerută de H.C.MU
ee In ce mai mare de lucrări agri de mare productivitate. Cunoscută tru anul 1965. Astfel, gospodăria co liul agricol raional Alba, a organi preşedinţi de gospodării colective. Un
cole. Astfel, numai in ultimii trei fiind importanţa şi contribuţia în lectivă din Pricaz deţine 57 bovi zat o consfătuire la care au parti număr de peste 18.000 colectivişti nr. 1053 anexa nr. 8. <
ani S.M.T.-urile şi G.A.S.-urile din ne, 31 porcine şl 126 ovine la suta cipat inginerii şl preşedinţii din gos participă la invăţămintul agrozooteh
regiunea noastră au fost dotate cu grăşămintelor în sporirea produc de hectare, Iar gospodăria colecti podăriile colective, medicii veterinari, nic de trei ani, unde vor putea să-şi o Data concursul»! se va publica tn aiarub
346 tractoare, 707 semănători, 189 ţiei la hectar, plnă acum unităţile vă din Spini are 47 bovine, 39 por cu care ocazie au fost instruiţi in însuşească cele mal înaintate cunoş ,,Drumul socialismului“ după înscrierea concurau-}
combine şi alte maşini agricole. agricole au ferlilizat cu Îngrăşămin cine şt 130 ovine la suta de hecta vederea folosirii cit mal complete a tinţe privind creşterea producţiei a-
te naturale peste 48.000 ha. Se Im re. Asemenea exemple slnt nume tuturor resurselor de furaje, făcin- gricole. ţţilor. |
Numărul sporit de maşini a dat pune totuşi ca in perioada ce ur roase şi in raioanele Sebeş, Ilia, ora du-se şl demonstraţii practice în a-
posibilitatea S.M.T.-urilor să execute mează să fie luate măsurile necesare şul regional Deva şl altele. Realiză cest sens la gospodăria colectivă din In lupta pentru sporirea producţiei ÎNTREPRINDEREA PENTRU RECUPERAREA,
mecanizat In anul 1962 cu 41.078 pentru intensificarea transportului rile obţinute in zootehnie tn primul Galda de Jos, brigada din Oiejdea. agricole a fost scoasă In evidentă
ha. de arături, cu 3.538 ha. prăşit an de existenţă a consiliilor agrico Consiliile agricole raionale Haţeg şi importanta şi justeţea măsurilor lua RECONDITIONAREA Şl VALORIFICAREA
mecanic, cu 14.372 ha. insămînţări Îngrăşămintelor organice in cimp, le, ne dan certitudinea că vom în Orăştie au analizat, de asemenea, in te de partid pentru reorganizarea
şi cu 8.315 ha. recoltări cu combi pentru ca acestea să fie incorporate deplini şi depăşi sarcinile stabilite şedinţele lor problema furajării ra conducerii agriculturii si asigurarea AMBALAJELOR DEVA
na, mal mult decit In anul 1961. in sol o dată cu arătura de însă- pentru anul 1965, privind încărcătu ţionale a animalelor, stabilind toto unităţilor agricole cu cadrele de spe
De asemenea, fată de anul 1961 pre ra de animale la suta de hectare. dată măsurile corespunzătoare In a- cialitate necesare. Cu toate că de la A IV II W Ţ i
ţul de cost realizat pe hantru a fost mînţare. cest scop. Considerăm insă că o sar luarea acestor măsuri a trecut o pe
redus au 8 lei. In activitatea staţiu O activitate intensă s-a desfăşu rioadă relativ scurtă de timp, con următoarele posturi vacante, la birourile .centrale
nilor de maşini şi tractoare s-au în Pentru mărirea eficacităţii Îngrăşă rat şi In ceea ce priveşte selecţia cină de mare răspundere ce. revine siliile agricole, sub îndrumarea orga din Deva:
registrat rezultate satisfăcătoare. mintelor, în condiţiile din regiunea animalelor, lucru ce ne dă posibili nelor şi organizaţiilor de partid au
Astfel, planul de lucrări a (ost rea noastră, aplicarea amendamentelor tatea să sporim efectivul de animale atît Consiliului agricol regional cit desfăşurat o activitate rodnică, au re {!I două posturi de merceologi
lizat în proporţie de 103 la sută, iar are o importantă deosebită dacă ţi din rase cu producţie ridicată. Pinâ zolvat cu mai multă competentă şi © un post de revizor de gestiuni
Încărcătura pe traetor fizic a crescut nem seama de faptul că circa 36 la în prezent în 50 de gospodării co şi consiliilor agricole raionale şi o- 0 un post de planificator principal
cu 120 hanlri fată de anul 1961, de sulă din terenurile arabile slnt soluri lective s-au introdus registre genea mai operativ multiplele probleme le 0 un post de sfatisfician
podzolice. Spre deosebire de anii răşeneşti este luarea celor mai co @ un post de tehnician cu produejia
precedenţi, in anul trecut acţiunea logice care evidenţiază, pe lingă alte gate de dezvoltarea agriculturii re 0 un post de planificator transporturi
de amendare a solului cu reacţie a- respunzătoare măsuri care să ducă la @ două posturi de contabili
cidă a fost organizată în mai bune ® un post de normafor
Ocuparea acestor posturi s® va fac® prin
păşind sarcina planificată cu 40 han condiţiuni. Pentru asigurarea uncii date, potenţialul economic al fiecă sporirea continuă a producţiei de ma giunii noastre. concurs.
condiţii optime de dezvoltare a cui- • Candidaţii pentru toate posturile trebuie să
lri pe tractor. Aceste succese con privire la d ezvoltarea a g ricu ltu rii în anul 1963 aibă Ia bază studii medii şi d® specialitate.
tribuie pe de o parte la realizarea f uturilor, consiliile agricole, prin spe Cererile de înscriere ia concurs se depun la
sediul unităţii din Deva, str. Traian Vuia nr. 20,
unul volum din ee in ce mal mare cialiştii care lucrează nemijlocit în Am redat pe scurt principalele rea La cultura porumbului, suprafaţa teriale cu preţ redus pentru con pînă la data de 10 ianuarie 1963.
de economii pentru fiecare S.M.T., producţie trebuie să urmărească cu lizări obţinute în primul an după în pentru anul 1963 a crescut la 42.000 strucţii. Aceste credite vor fi acor Informaţii suplimentare se pot cere la serviciul
iar pe de allâ parle la creşterea şi mai multă exigentă aplicarea în cheierea colectivizării agriculturii şi ha. şi s-a planificat a se obţine o date cu prioritate gospodăriilor mai personalului, telefon 334.
producţiei vegetale trr unităţile agri mod diferenţial a întregului com de activitate a consiliilor agricole. producţie medie la iha. de cei pu tinere.
cole deservile. plex de măsuri agrotehnice. In anul In cele ce urmează vor fi expuse ţin 1.900 kg. boabe. De asemenea, ÎN T R E P R IN D E R E A
trecut suprafeţele ocupate cu legu principalele sarcini care stau in fa s-au extins simţitor suprafeţele des Pentru anul 1963 sarcini Importan
Trebuie să scoatem în evidenţă fap me in gospodăriile agricole colecti ţa agriculturii regiunii noastre in a- tinate producţiei de legume şi zar te revin gospodăriilor agricole de Ş CO M EUŢPLP1 CP RIDICATA
tul că în activitatea S.M.T.-urilor s-au ve au fost extinse cu aproximativ cest an, precum şi măsurile tehnico- zavaturi, plantelor furajere şi a ce stat. Ele trebuie să-şi îmbunătă
manifestat insă şi unele lipsuri. Deşi 700 ha. faţă de anul 1961. Ca urma organizatorice care vor asigura În A "p r o d u s e l o r A L IM E N T A R E «A
volumul lucrărilor de întreţinere a re a experienţei acumulate de către deplinirea cu succes a acestor obiec lor tehnice. O dată cu aceasta, este ţească continuu activitatea de pro *
culturilor şi recoltări a crescut mult gospodăriile colective, a sprijinului tive. Trăsătura principală a planului prevăzut să sporească si producţia ducţie, să folosească mai raţional \
comparativ cu anii precedenţi, to tehnic pe care l-au avut In perma de stat pe anul acesta o constituie .medie la ha. la aceste culturi. In rezervele de care dispun tn vede (I. C. R. A.)
tuşi această creştere nu este la ni nentă, cantitatea de legume şl zar dezvoltarea intensivă şi multilaterală acest scop este necesar să se asi rea creşterii continue a producţiei fi
velul posibilităţilor. Numărul ore zavaturi livrată stalului pe bază de a producţiei agricole, sporirea consi gure încă de pe acum măsuri pentru agricole,
lor de staţionare pentru reparaţii eontract a crescut simţitor. Merită derabilă a producţiei de cereale, în dezvoltarea legumicultura prin extin fi
accidentale este uneori ridicat, ceea subliniat in această privinţă exem deosebi de grlu şl porumb. Se va derea culturilor acoperite şi pentru ?
ce arată că se fac Încă reparaţii super plul gospodăriei colective din Vine dezvolta necontenit baza tehnico- procurarea materialelor necesare ANUNJĂ fi
ficiale In unele ateliere. Nu peste rea care a realizat peste 30.000 lei materială a agriculturii noastre prin confecţionării răsadniţelor. De ase Sarcina cea mai importantă care ocuparea următoarelor posturi prin concurs: fi
tot lucrările executate corespund venituri băneşti la hectarul de le dotarea staţiunilor de maşini şi trac menea, trebuie Începută acţiunea de stă in fala consiliilor agricole si a fi
din punct de vedere calitativ. In gume. Rezultate bune in eeea ce toare şi a gospodăriilor agricole de amenajare a terenului pentru iri specialiştilor din unităţile agricole PENTRU LOCALITATEA DEVA
vederea lichidării acestor lipsuri va priveşte extinderea suprafeţei au ob stat cu noi maşini şi utilaje. De ase gat, stabtlindu-se din timp suprafe este întărirea economico-organiza- — cinci posturi de merceologi; fi
trebui ca organizaţiile de partid din ţinut şi gospodăriile colective din menea, In acest an se va construi un ţele pe care vor fi amplasate gră torică a acestora. fi
S.M.T.-url împreună cu conducerile Miceşli, care are peste 100 ha. de nou S.M.T. in raionul Haţeg. dinile de legume si zarzavaturi. Tot fi
gospodăriilor colective să se preo- grădină, Sintandrei şi Deva, din o- odată este necesar să intensificăm Dezvoltarea economică şi conso fi
supe mai mult de educarea şl cre raşul regional Deva şi altele. Tre Ţinind seama de volumul mare de activitatea în vederea plantării de lidarea fiecărei gospodării colective
şterea conştiinţei mecanizatorilor, buie arătat însă că unele consilii a- lucrări agricole ce vor trebui execu pomi şi vii, pentru a realiza in anul este necesar să se desfăşoare po
să-l ajute în ridicarea nivelului lor gricole raionale cum sînt cele din tate mecanizat în acest an staţiunilor 1963 plantarea a peste 1.000 ha. cu trivit unui plan de perspectivă pe
de cunoştinţe ideologice şl profesio Rrad, lila şi Consiliul agricol oră de maşini şi tractoare le revine sarcina pomi şi 145 ha. cu vie. o durată de mai mulţi ani, funda
nale. şenesc Hunedoara s-au preocupat în să realizeze cîte 514 hantri pe trac mentat multilateral, pe baza studie
mai mică măsură de dezvoltarea le tor fizic şi să reducă simţitor preţul Sarcini de mare răspundere stau rii atente a tuturor factorilor care
Cu toate că eondtţille climatice gumicultorii. Este necesar ca orga de cost al luciărilor agricole. în fata noastră şi în ceea ce pri acţionează asupra sporirii produc
au fost mat puţin favorabile pentru nele agricole amintite să analizeze veşle dezvoltarea creşterii animale ţiei agricole. De asemenea o atenţie
agricultură in anul trecut, ca rod al cu mal multă răspundere posibilită In vederea realizării cu succes a lor şi sporirea productivităţii aces deosebită trebuie acordată îmbună
aplicării agrotehnicii Înaintate gos ţile de extindere a suprafeţelor cul sarcinilor care stau in faţa agricul tora. Consiliile agricole raionale şi tăţirii planificării, organizării cit mai
podăriile agricole de stat din re tivate cu legume, stabilind măsuri turii, consiliile agricole, inginerii şi orăşeneşti trebuie să sprijine efec judicioase a brigăzilor permanente,
giune au realizat producţii sporite corespunzătoare în acest sens. tehnicienii, conducerile unităţilor a- tiv, îndeosebi gospodăriile colective folosirii raţionale a forţei de muncă,
de cereale. Acest lucru demonstrează gricole, lucrătorii din gospodăriile de mai tinere, pentru ca în anul acesta precum şi creşterii cointeresării ma
însemnătatea aplicării cu stricteţe Rezultate de- seamă s-au obţinut stat, mecanizatorii şi colectiviştii tre ele să ajungă la Încărcătura de ani teriale a colectiviştilor în ridicarea
In practică a întregului complex de şi In sectorul horliviticol. In primă buie să analizeze în mod temeinic toa male stabilită. producţiei şi în dezvoltarea averii
vara anului trecut s-au plantat circa te posibilităţile de folosire raţională obşteşti.
măsuri agrotehnice. Asemenea pro Măsurile ce vor fi luate au ca scop
Pentru perfecţionarea continuă a
ducţii au realizat şi numeroase gos 830 ha. cu pomi şl 49 ha. cu vilă a păminlnlui, a bazei tehnico-male- să contribuie la creşterea simţitoa stilului de muncă al consiliilor agri — un post de revizor contabil;
re a productivităţii animalelor. In cole, se vor organiza periodic con
podării agricole colective. De pildă de vie, S-a acordat o mai mare a- riale şi de introducere in producţie gospodăriile de stat se prevede să sfătuiri şi schimburi de experienţă !
se obţină cîto 3.100 litri, iar in gos cu specialiştii care lucrează nemij
gospodăria colectivă din Pricaz, ra tenţie organizării unor plantaţii ma a cuceririlor obţinute de ştiinţa agri podăriile colective cel puţin 2.000 locit în producţie, cu care ocazie —¦un post de economisi principal serviciul plan; \
ionul Orăştie, a obţinut la eullura sive de tip industrial, care în urmă colă şi a experienţei înaintate a uni litri lapte pe cap de vacă furajată. vor fi dezbătute temeinic toate pro
griului o producţie medie de 1.811 torii ani vor permite obţinerea u- tăţilor agricole fruntaşe. Fiecare indi Sarcini importante revin unităţilor blemele sporirii producţiei şi dez fi
nor mari cantităţi de fructe in spe cator din plan este necesar să fie agricole si în ceea.ce priveşte spo voltării unităţilor agricole socialiste. fi
rirea cantităţilor de carne livrată Eficacitatea muncii consiliilor agri I PENTRU LOCALITATEA PETROŞANI
kg. la ha., la cultura porumbului cial de mere, pere, caise şi piersici. dezbătut cu mullă atenlie şi cunos stalului pe bază de contract. cole este condiţională in mare mă \fi
sură de operativitatea cu care ele — un post de merceolog;
3.192 kg., Iar Ia cultura cartofilor Exemple de acest fel ne oferă gospo cut de toţi cei care sînt chemaţi să In dezvoltarea creşterii animale rezolvă multiplele probleme de zi — un post de contabil; fi
lor, factorul hotărîtor 11 constituie cu zl ale producţiei, de folosirea fi
peste 23.000 kg. la ha. De asemenea, dăria colectivă din Bucerdea care a contribuie la realizarea lui. asigurarea bazei furajere. Avem con justă a cadrelor de specialişti şi de
gospodăria colectivă „Drumul socia • început lucrările' la o plantaţie de diţii ca in anul acesta, producţia de modul cum vor şti să utilizeze in —- un post de contabil principal; fi
Planul pentru anul 1963 prevede furaje de pe păşuni şi fineţe na piodurtie cele mai noi cuceriri ale fi
creşterea suprafeţei arabile cu peste turale să sporească mult faţă de anul ştiinţei agricole. Participarea nemij fi
lismului“ din oraşul regional Deva peste 120 ha. cu pomi, precum şi gos 2.000 ha. Acest lucru se va realiza trecut, punîndu-se un accent deo locită a celor mai pregătite cadre — un post de inginer chimist sau chimist de fi
podăriile colective din Benic şi prin defrişarea pădurilor slab produc sebit pe mărirea cantităţilor de nu de specialişti la conducerea agricul
a realizat de pe 355 ha. insămin- Slremţ. treţ insilozat. De asemenea, o mai turii, a creat condiţii favorabile pen produse alimentare. fi
mare atenţie va trebui acordată ex tru rezolvarea cu succes a sarcini fi
ţate cu grlu 1.796 kg. la ha., la po In ceea ce priveşle producţia de tive şi prin desţelenirea păşunilor lor de răspundere care sînt puse în
tinderii suprafeţelor păşunilor, pre faţa agriculturii. însufleţiţi de marile PENTRU LOCALITATEA ALBA IULIA fi
rumb boabe 2.400 kg. la ha., iar la struguri, numeroase unităţi agricole şi a fîncţelor pe care se pot mcca- cum şi aplicării lucrărilor de între perspective pe care le-a deschis in fi
ţinere şi îmbunătăţire a aceslora in faţa poporului noslru încheierea co fi
gospodăria colectivă din Dobra, ra au obţinut realizări însemnate. De niza lucrările agricole. Pentru rea vederea obţinerii a cel puţin 10.000 lectivizării agriculturii, îndrumaţi — un post de merceolog. fi
pildă gospodăria agricolă de stal din lizarea planului de insămînţări, în kg. masă verde la hectar. O mai permanent de către1 organizaţiile de
ionul Ilia, s-au recoltat cile 2.025 Apoldul de Sus de pe suprafaţa de toamna anului trecut s-au însămîn- mare atenţie este necesar să se partid, colectiviştii, inginerii şi teh Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute de fi
366 ha. de vie a recoltat în medie tat cu griu, secară şi orz peste 68.570 acorde şi măsurilor sanitar-veleri- nicienii, medicii veterinari şi ceilalţi fi
kg. grîu şi 2.160 kg. porumb boabe pesle 8.300 kg. struguri la ha., iar ha. Tolodnlă pentru obţinerea de pro nare pentru apărarea sănătăţii ani specialişti trebuie să muncească cu H.C.M. nr. 1053/1962.
la ha. malelor. In vederea asigurării adă şi mai mult elan pentru Înflorirea Concursul va avea loc tn ziua de 15 ianuarie !
posturilor necesare pentru animale, agriculturii, penlru realizarea cu
Trebuie, de asemenea, subliniat gospodăria de stat din Boz a obţinut ducţii ridicate, s-au Incorporat in sol statul a pus şl in acest an la dis succes a măreţelor sarcini trasate 1963 la sediul întreprinderii. i
faptul că de pe cele 1.200 ha. cul pesie 6.300 kg. struguri la ha. pesle 306.000 tone Îngrăşăminte or agriculturii de către Congresul al
tivate cu porumb pentru obţinerea ganice şi minerale. Este necesar insă poziţia gospodăriilor colective cre III-lea al Partidului Muncitoresc fi
a 5.000 kg. porumb boabe la ha. In acest an membrii Consiliului a- ca această acţiune să se intensifice dite in valoare de 6.500.000 lei, pre Informaţii suplimentare se pot primi de la servi fi
in cultură neirigată s-a recoltat gricol regional, Îndeosebi acei care In perioada care urmează, astfel In Romin. fi
cit pină la Începerea lucrărilor din cum şi cantităţi Importante de ma i ciul personal, telefon 436 Deva. fi
lucrează nemijlocit tn producţie tre fi
cu mult mai mult decit pro buie să se preocupe mai îndeaproa campania de primăvară să se tran
ducţia medie obţinută pe regiune pe de dezvoltarea legumicullurii şi sporte îngrăşăminte pe încă cel pu MULŢI CIŞTIGA MULT LA MĂ
la această cultură. Gospodăria co horlivllIcuUurll pentru ca această ţin 20.000 ha. De asemenea, in pri
lectivă din Bucerdea, raionul Alba, ramură de producţie să contribuie măvară trebuie să se urmărească apli pronosport
• obţinut de pe suprafaţa cultivată mai mult alături de celelalte sectoa- carea cu grijă a îngrăşămintelor azo*
toase faziale, pe suprafeţele unde BULETINELE COMBINATE Ş[ SCHEA4E REDUSE VA
RESC ŞANSA PREMIULUI SPECIAL DE 50.000 LEI.
gu porumb pentru 5.000 kg. boabe r#t la întărirea ţconoujicS a unită culturile au Ieşit meii slab din iarnă,
