Page 61 - 1963-01
P. 61
PAR. 2 DRUMlIt SOOTM tir. 2511
Adunări generale Capacele mult...
aşteptate —
în gospodăriile colective In prima jumătate a tu
na mai 1962, la cooperati
va de consum „Mureşul“
d o ile a an v a fi şi m ai ro d n ic din IUa a sosit un nou lot
de maşini de gătit cu ara
gaz. Erau aragaze cu patru
1962 a fost primul an cină lo slnt o garanţie că cel de-al doi efectiv de 385 bovine, 186 por ochiuri, bine lucrate, de
cuitorii satului Cioara şi-au cine, 600 ovine şi peste 1.000 pă calitate. De aceea au şi
muncit pămtntul In comun, uniţi lea an de muncă în comun, va sări. fost mult solicitate. Cum
In gospodăria colectivă „9 Mai“. fi şl mai rodnic. părătorii insă au consta
Deşi la început de drum, colec Pentru sporirea veniturilor bă tat că aragazelor le lipsealu
In planul de producţie se pune neşti, in baza producţiilor ce capacele.
tiviştii de aici au obţinut fru astfel un deosebit accent pe fo şi-au propus să realizeze, colec
losirea chibzuită a terenului, pe
moase rezultate, atlt In sectorul dezvoltarea sectorului zootehnic. tiviştii au hotărlt să predea sta Faptul că gestionând
vegetal, cit şi in cel zootehnic. Ţhilndu-se cont de realizările tului pe bază de contract 60.000 magazinului, in baza celor
Despre acestea s-a vorbit pe larg obţinute in legumicultură, s-a kg. grlu, 62.000 kg. porumb, garantate de I.C.I. Deva, a
In adunarea generală ţinută re prevăzut extinderea suprafeţei 100.000 kg. cartofi, 18 tone floa-
cent. Printre altele, s-au arătat de grădină de la 5 la 13 hecta rea-soarelui şi 33 tone legume.
veniturile obţinute din sectorul re. Pe baza experienţei din anul De asemenea, se vor valorifica
legumicol unde, de pe cele 5 ha. trecut, etnd de pe loturile însă- pe bază de contract şi 30 bovine,
s-a realizat un venit de 51.000 mlnţate cu soiuri de mare pro 55 porci graşi, 40 miei şi 800 pă
ductivitate (porumb dublu ht-
lei In loc de 44.000 lei cit fusese brid şi grlu din soiurile Ponca sări. garantat că peste clteva
planificat. De asemenea, planul şl Bezostaia) ş-au obţinut pro zile vor sosi capacele, a
privind dezvoltarea sectorului ducţii sporite, planul prevede Toate acestea vor da posibili determinat pe cetăţeni să
zootehnic s-a realizat întocmai, extinderea suprafeţelor insămln- tatea gospodăriei să-şi măreas cumpere aragazele şi fără
ţate cu aceste soiuri pentru a că in 1963 fondul de bază la capace. Cumpărătorii au
gospodăria definind acum 186 realiza q producţie medie de peste 1.400.000 lei. aşteptat o zi, o săptămlnă,
bovine, 14 porcine, 220 ovine şt peste 2.000 kg. porumb boabe ia
ha., şi 1.800—2.000 kg. grlu la ha. In cuvlntul lor, colectiviştii o lună. Au trecut intre
500 păsări. Emil Judescu, Nicolae Chiriluţ, timp pe la magazin, dar
Dacă la înfiinţare fondul ele Condiţiile naturale ale G.A.C. Vasile Stănilă şi alţii, au apre de capace nici vorbă. La
fiind prielnice creşterii anima ciat că planul de producţie este 20 octombrie gestionarul a
bază a fost mimai de 139.825 lei, bine întocmit, mobilizator şi s-au
in primul an de activitate gos lelor, colectiviştii au hotărlt să trimis o adresă la I.C.I.
podăria l-a mărit la aproape angajat să muncească cu toată Deva ca să i se trimită ca
dezvolte sectorul zootehnic cu pacele. Dar nimic : nici
800.000 lei. priceperea lor pentru îndeplini răspuns la adresă şi nici
Rezultatele obţinute, precum şi aproape 50 la sută faţă de pri capacele.
rea lui.
hotărlrea ce şi-au manifestat-o mul an. Astfel, la sftrşitul anu „Plictisiţi“ de atttea in-
Ing. VLADIMTR VESCU ststenţe, unii tovarăşi din
colectiviştii pentru a îndeplini lui 1963, gospodăria va avea un
planul de producţie pe 1963 de la G.A.C. Cioara
aprobat in adunarea generală,
Sporirea şi păstrarea conducerea cooperaţiei au
găsit şi m otivări: „Ce tot
avuţiei obşteşti — sarcină de seam ă insistaţi atita ? ! Nu arde Printre echipele de la S.M.T. orăştie care au obţinut realizări de seamă tn repararea
aragazul fără capac ? 1“. utilajului agricol se numără şi cea condusă de comunistul Lazăr Pop. Pină tn prezent, această
Un accent deosebit In cadrul îndrumat de către organizaţia ploilor şi a zăpezii ce au căzut. echipă şi-a depăşit planul de reparaţii cu 6 la sută.
lucrărilor adunării generale a de partid, consiliul de conducere A fost de asemenea criticată De ars, arde, dar In cos
tul aragazului au fost in In fotografie: Lazăr Pop împreună cu Iosif Homoroăean, Romulus Molodeţ şi Ilea Ilarie,
colectiviştilor din Şoimuş s-a pus al gospodăriei s-a străduit să atitudinea unor colectivişti care cluse şi capacele. Şi apoi membri In echipa sa, efectutnd reparaţia unui tractor.
pe creşterea şi păstrarea avutu desfăşoare o susţinută muncă de nu manifestă suficient interes aici se pare că există şi o
doză mare de neglijenţă.
lui obştesc. — Aşa cum a reie educare a oamenilor In spiritul pentru folosirea economicoasă a "1 n preocuparea noastră™® deservire exemplară
şit din darea de seamă contabilă grijii faţă de avutul obştesc. A- furajelor, pentru îngrijirea ate
prezentată, in cel aproape 4 ani ceastă muncă a rodit din plin. lajelor cu care muncesc. Fertilizează solul
care au trecut de la înfiinţarea In anul trecut s-a vădit o mai
Pentru a evita pe viitor astfel
gospodăriei, valoarea avuţiei ob mare preocupare a colectivişti de situaţii, colectiviştii care au Membrii gospodăriei agricole co Prin unităţile cooperativei rie, spălătorie şi altele In ora lor înainte de a fi livrate clien
şteşti a colectiviştilor a crescut lor faţă de păstrarea bunurilor luat cuvîntul în adunarea gene lective „Progresul“ din Galda de Jos, meşteşugăreşti „Viaţă nouă" se şul Orăştie. ţilor. Bine au lucrat mai ales
continuu ajungind in prezent la obşteşti, faţă de îngrijirea ani rală au cerut ca, atît consiliul de raionul Alba, au stabilit In planul de perindă zilnic sute de oameni ai comisiile de la secţiile croitorie
aproape un milion şi jumătate malelor. conducere al G.A.C., cît şi comi producţie pe acest an să obţină re muncii. Ei solicită cele mai di In acelaşi timp ne am preocu şi blănărie din Orăştie.
lei din care fondul de bază re sia de revizie să controleze per colte sporite de cereale. In acest ferite prestări de servicii, ţinînd pat de ridicarea calificării mun
prezintă 885.348 lei. Au existat însă şl unele aba manent cum este păstrată avu scop ei acordă o mare atenţie fer seama de profilul unităţilor. Fe citorilor şi de Îmbunătăţirea con De asemenea s-a căutat ca re-
teri de la îndrumările date cu ţia obştească, să intervină cu tilizării solului. Incepînd din toamna lul în care sînt primiţi în uni tinuă a calităţii. Sub îndrumarea clamaţiile venite din partea cli
Gospodăria şi-a dezvoltat un privire la respectarea avutului promptitudine şi să ia măsuri ori anului trecut, colectiviştii au tran tăţi, atenţia ce se acordă cerin organizaţiei de partid s-a cău enţilor (deşi puţine In anul tre
puternic sector zootehnic care obştesc. Referatul comisiei de re de cîte ori se ivesc abateri de Ia sportat in platforme pe cîmp gunoi ţelor lor, il face să aprecieze tat ca în cadrul consfătuirilor de cut) să fie rezolvate în modul
cuprinde acum 175 bovine, din vizie a scos In evidenţă şi a cri disciplina muncii. de grajd pentru fertilizarea a 100 ha. cum se cuvine activitatea lucră producţie să se poarte discuţii cel mal just.
care 155 vaci, junliici şi viţele, ticat faptul că echipa de con teren. torilor cooperativei, să solicite ample şl în această problemă.
81 porcine, un număr însemnat structori a făcut uneori risipă de De asemenea, preocupaţi pen şi pe viitor noi servicii. Aceste Aici au fost scoase In evidenţă In vederea ridicării continue a
de oi, păsări etc. De asemenea, material şi — ce-1 mai rău — u- tru continua dezvoltare a avuţiei In prezent membrii brigăzii de la trăsături ale activităţii coopera meritele unor cooperatori ca calificării profesionale a tuturor
au fost construite un grajd pen nele construcţii planificate pen obşteşti, membrii gospodăriei au Oiejdea continuă acţiunea de ferti tivei meşteşugăreşti au stat şl tov. Aurel Popa, cismar, Eornio- cooperatorilor, am preconizat ca
tru 100 vite mari, o magazie tru anul 1902 n-au fost termi hotărît ca anul acesta să se re lizare a solului transportind zilnic in atenţia noastră, a consiliului lus Zaharia, meşter croitor, Ga- în acest an să organizăm patru
pentru 45 vagoane cereale, un nate. La maternitatea pentru ţină pentru fondul de bază 15 Ia însemnate cantităţi de gunoi de grajd de conducere. Ca urmare, am ur vrilă Bartha, tehnician radio, cursuri. Astfel, vor fi organizate
pătul pentru 10 vagoane porumb, scroafe, de exemplu, s-a executat sută din veniturile băneşti ce se tn cîmp. In această lună ei au de mărit să lărgim numărul de uni Firuţa Avram, rictuitoare şi ale în această lună cursuri de ridi
o remiză pentru atelaje, un adă doar zidăria fără a se pune şi vor realiza precum şi însemnate tăţi care să efectueze o cît mai altora, care pe lingă buna cali care a calificării cu lucrătorii
post (In păşune) pentru vacilo acoperişul. In felul acesta zidu cantităţi de cereale. pozitat în platforme peste 500 tone mare gamă de lucrări, să îmbu tate a lucrărilor executate, au din secţiile cizmărie, croitorie,
gospodăriei cind acestea se află rile construcţiei respective sînt nătăţim calitatea prestărilor şi dat dovadă de conştiinciozitate frizerie şi coafură. Totodată se
In tabără etc. supuse deteriorării din cauza TETRU GABOR Îngrăşăminte naturale. să respectăm termenele de exe şi pregătire profesională cores vor organiza şi schimburi de ex
contabil la G.A.C. Şoimuş cuţie. In ce măsură am reuşit a- punzătoare. Dar, deşi s-a discu perienţă pe secţii, unde cel mai
Dezvoltă continuu sectorul Printre colectiviştii care s-au evi cest lucru ? tat în repetate rînduri despre a- buni cooperatori vor împărtăşi
zootehnic titudinea unor tovarăşi cum sînt din experienţa, lor.
In urmă cu clteva zile a avut nea, au fost construite in 1962, denţiat în acţiunea de fertilizare a An de an am căutat să lărgim Francisc Kulpinschi şi Vaier Ga-
Ioc adunarea generală a colecti un grajd, un saivan, un coteţ scroafe şl un coteţ pentru pă numărul de unităţi avind în ve bor, de la secţia croitorie Cugir, Pentru a cunoaşte cerinţele oa
viştilor din gospodăria colectivă sări. In vederea obţinerii veni solului se numără Silagy Francisc, dere solicitările oamenilor mun Constantin Polici şi Lud Carol menilor muncii, ne-am propus ca
Peştlşul Mare, oraşul regional pentru păsări şi un cîntar-bas- turilor prevăzute în planul de cii. In prezent cooperativa noas de la secţia croitorie Orăştie sau In anul acesta să organizăm
Hunedoara, In care s-a dezbătut cul. producţie, In acest an gospodă Maria I-îangău, Gligor Onica, Victor tră are 35 diferite unităţi, care Vasile Piesa, frizer, care dau lu consfătuiri cu populaţia, unde pe
planul de producţie şl bugetul ria colectivă va contracta cu Vlad şi alţii. cuprind peste 270 cooperatori. crări de proastă calitate, au ati lingă discuţiile privind activi
de venituri şl cheltuieli pe anul Datorită faptului că a crescut statul 26.000 kg grlu, 17.000 kg. Nu de mult la Cugir, unde exista tudine necuviincioasă faţă de tatea unităţilor să prezentă.m
1963. Darea de seamă prezenta averea obştească, In anul 1962 porumb, 15.000 kg. cartofi, R. IONFSCU un număr mic de secţii, a fost clienţi, totuşi ei nu şi-au lichidat şl modele de confecţii şi încăl
tă cu acest prilej a scos In evi fondul de bază s-a mărit ajun 17.000 kg. carne In greutate vie, corespondent dat in folosinţă un complex al aceste lipsuri. Activitatea unor ţăminte produse la noi.
dentă preocuparea consiliului de gind la peste 100.000 lei la 100 90.000 litri lapte de vacă precum cooperaţiei meşteşugăreşti. Aici astfel de cooperatori face să um
conducere, a tuturor colectiviş hectare. şi mari cantităţi de brînză, lină, C u HS m oi au fost deschise noi secţii de fri brească bunele rezultate ale Fără îndoială că măsurile ce
tilor, pentru întărirea economl- fasole, floarea soarelui etc. A- zerie, coafură, încălţăminte, cro marii majorităţi a colectivului. le-am preconizat să le luăm in
Planul de producţie, care a ceasta va da posibilitatea ca va devreme itorii pentru bărbaţi şl femei. acest an vor duce la îmbunătă
co-organlzatorică a G.A.C. fost aprobat de adunarea gene loarea fondului de bază la 100 De asemenea s-au înfiinţat noi Pentru îmbunătăţirea calită ţirea continuă a activităţii, la o
rală, fără a neglija sectorul ha. teren să crească în 1963 la Potrivit planului stabilit, la G.A.S. secţii de foto şi radio. Acum la ţii lucrărilor in cadrul secţiilor
După ce au arătat succesele producţiei vegetale, orientează 124.000 lei, gospodăria colectivă din Bîrrea reparaţiile utilajului agri Cugir există un număr de 10 au fost constituite dintre lucră deservire tot mal exemplară.
obţinute in sporirea producţiei de asemenea activitatea colecti intărindu-se astfel şi mai mult col trebuie terminate la 20 fe secţii, aproape dublu faţă de tori comisii de prerecepţie. A-
vegetale, atlt darea de seamă cit viştilor spre dezvoltarea conti din punct de vedere economic. bruarie. anii trecuţi. De asemenea au IOAN Z'AHARIA
şi discuţiile colectiviştilor au pus nuă a sectorului zootehnic care fost înfiinţate nci secţii in cestea constată calitatea lucrări
un accent deosebit pe dezvolta are o mare influenţă în întări Participanţii la discuţii, prin Organizindu-şi bine munca si a- oraşul Orăştie cum s în t: preşedintele cooperativei meşteşu
rea sectorului zootehnic care a rea gospodăriei colective. Astfel, tre care colectiviştii Francisc De- vînd din timp procurate piesele ne curăţătoria chimică şi boian-
contribuit şl pînă acum, în ma s-a prevăzut ca plnă la sfirşitul meter. Feher Margareta, Geor- cesare, mecanicii şi mecanizatorii a- geria, care au un punct de pri găreşti „Viaţă nouă" Orăştie.
re măsură la întărirea G.A.C. anului 1963 gospodăria să ajun gescu Florenţa şi Petru Stăncoa- ceslei 11ni*ăti au reuşit să repare mire şi la Cugir. S-au înfiinţat
S-a arătat, bunăoară, că numărul gă să deţină la suta de hectare ne, şi-au exprimat convingerea pînă in prezent toate semănătorile, in comuna Vinerea o secţie de It107 i%! ID> \ -
de animale proprietate obşteas 52 capete bovine din care 30 că toate prevederile planului de
că a crescut an de an, ajungind vad şi junlnci, 32 porcine din ca producţie pe anul 1963 se pot grapele cu disc şi moloarele asper cismărie şi una de dogărie. Şi 23 IANUARIE 1963 @ h t p in a
In prezent la 44 capete bovine re 8 scroafe, 85 ovine, 36 -iepuri Îndeplini şi chiar depăşi.
din care 17 vaci şi Junlnci, 18 de casă şi 440 păsări. Pentru a- sor, 7 din cele 8 tractoare şi 9 din pentru anul acesta ne am propus Programul I : 5,07 Muzică 23 IANUARIE 1963
porcine, 17 ovine şl 100 păsări la sigurarea adăpostirli acestora se IOAN RADOVICI uşoară interpretată la acor DEVA: Moartea tn insula
vor mal construi un grajd de 100 secrelar al Comitetului orăşenesc ccie 10 motoare stabile planificale. şi sîntem in curs de deschidere deon ; 5,40 Melodii populare de zahăr — cinematograful
„Patria“ ; HUNEDOARA : Tin-
Reparaţia restului de utilaj — aşa
cum relata tov. Avram Vintilă, di
rectorul gospodăriei — va fi gala
cel tirziu la 5 februarie.
In felul acesla pianul de repara
ţii la G.A.S. din Bircea va fi reali
zat cu 15 zile înainte de termenul
suta de hectare teren. De aseme capete, o maternitate pentru 25 ai P.M.R. Hunedoara prevăzut. a unor secţii de tricotaje, lenje romineşti şi ale minorităţilor tin şi misterul „Linei de aur“
naţionale; 6,07 Jocuri inter — cinematograful „Victoria“ :
i?V/y-r;/ - />. <•., pretate de fanfară ; 6,20 Emi SiMERIA : M-am săturat de
siunea pentru sate ; 6,30 Muzi căsnicie — cinematograful ,,I.
-S -a------------------- ud îlnitîntreaga familie.'*..***. ^ că uşoară ; 6,45 Salut voios Pintilie“ ; PETROŞANI; Lu
« T s 'Ş . . IU , 'V *. de pionier; 7,10 Cîntece şi pii la sttnă — cinematograful
marşuri sportive; 7,30 Sfatul „Al. Sahia“ ; Petre cel isteţ —
medicului: Hipertensiunea ar cinematograful „7 Noiembrie
terială; 7,45 Jocuri populare 'ALBA IULIA : Revista de la
Vacanţa de iarnă i-a adunat nlţi acolo : Elisabeta, este la te mai glndi la anii aceia. Ui mai stat ajutor de ospătar!... setăm seama cind încetase cin- f romineşti ; 8,08 Formaţii de miezul nopţii — cinematogra
iarăşi pe fraţii Gligor laolaltă. Şcoala medie din Sebeş şi me
zina familiei — spuse el cu tă-te la copil. Toţi sănătoşi, Soţia şi ea a avut de suferit. tecul. muzică uşoară ; 9,30 Cîntece ful „Victoria“ ; Vintui nordu
Aşa i-am cunoscut pe toţi pa blindeţe — Elena, anul ăsta
tru, cu clteva zile in urmă. termină a Vll-a elementară. învaţă la şcoli... Mai bine să-i 'A fost slugă la ciţiva bogătani — Doar pentru ei muncim, J lui — cinematograful ,,23 Au
Erau In casa părintească din Sofia aţi cunoscut-o... Ei. dar gust“ ; SEBEŞ: Un om trece
uite că vine şi ..preşedinta“ rugăm pe ei să cinte ceva. Ce din Sibiu... Ce mai, cind ne-am continuă ea fără stinjeneală. ( şi jocuri populare romineşti ; prin z*d — cinematograful
Apoldul de Jos, împreună cu mea cu vinul, spuse cu vioiciu luat ne lipseau de toate şi nici 10.00 Teatru la microfon ,.A- „Progresul“ ; Cind vine dra
tatăl şi mama lor. Venisem aici ne, glumeţ. Acum cind ne-am ziceţi copii ? nu speram să ajungem vreo Că numai eu ştiu ce zile am j varu!“ după comedia lui Mo- gostea — cinematograful „M.
cu un cunoscut, rudă a fami cunoscut, să ciocnim un pahar Fără timiditate, familiari ca dată să trăim ca Uimea. Au liere ; 11,36 Melodii populare Sndoveanu“ ; ORĂŞTIE : La
liei. Oameni primitori, deschişi In sănătatea tuturora. Ce vă venit apoi şi copiii... Ei. dar să trăit cind am fost servitoare. ^ crimi Urzii — cinematograful
uitaţi aşa ? — mă întrebă vă- şi părinţii lor, băiatul şi cele mai bem un pahar. Serviţi şi romineşti ; 14,00 Concert de „V. Roaitâ“ ; Lazzarilo de
la vorbă, nici n au vrut să zînd cfi-l privesc oarecum mi trei surori au început un cin- mincare. Doar se poale asculta Si le-am spus-o şi lor nu J prinz ; 15,00 Melodii populare Torm.es — cinematograful
audă cină prietenul a amintit rat. C-am spus preşedintă ? tec de veselie. romineşti interpretate de ..Flacăra“: HAŢEG: Un pumn
yAsta-i altceva. Vă spun eu mai şi mincind. odată... î Georgeta Anghel, Stănică de note — cinematograful
că intrase doar să-i vadă. tirziu. Cuvintele soţiei, melodia ce l-am făcut voia. Gheorghe şi Ion Sasu ; 16,15 ..Popular“ : BRAD : Teroare
— Nu se poate să nu cioc se revarsă din piepturile tine — Aşa, imi plac oamenii în Zicină aceasta. Elena Gligor ţ Vorbeşte Moscova; 16,45 Val
Şi gazda ridică paharul. re, răscoliră parcă şi mai mult suri de compozitori rornini : In munţi — cinematoarafui
niţi cu noi un pahar. Doar — Serviţi. Este un vin bun, amintirile. Ilie Gligor îşi pri drăzneţi, care nu fac mofturi. tăcu, gtnăindu-se la cele ce i 18.00 Muzică populară romî- ..Steaua roşie“ : LONTA : Al
acum ne vedem prima dată in mult mai bun ca In alţi ani. E vea copiii, dus pe gîndurl. 9-lea cerc — cinematograful
din gospodăria noastră colec După clteva clipe l-am auzit Să nu vă sfiiţi. Acum avem ăe spusese sau poate la altele şi f nească interpretată de solişti „Minerul“ : ILIA: Lăsarea
anul acesta nou. Noi, ne-om tivă. murmurind: toate... Şi cum vă spuneam, fa şi formaţii artistice de ama
mai tntitnl că aici răminem, — şi avem destul, nu ne pu milia s-a mărit. Ce să le dai să mai amare. ( tori ; 19,00 Jurnalul satelor ;
dar copiii — şi mama aruncă o tem plinge -- interveni soţia. — A fost, d-apoi că a fost... mănlnce, să se îmbrace? Părin
privire plină de căldură spre De bucate nici nu mai vorbesc... Şi s-a dus... Bine că s-a dus... ţii viei îmbătrîniseră. Trebuiau — Cam asta a fost viaţa J
cei patru fii — mai au o zi- Vai, dar uitucă mai slnt. spu
două şi iar n o să mai stăm se amintindu-şi parcă ăe ceva. — Ce a fost şi ce s-a dus, noastră, reluă firul discuţiei J
toţi împreună, pină la vară Staţi o clipă să aduc o gus
tare. soţul ei. Acum, p r iv iţi! Nu că ţ
cind or veni In vacanţă. Aşa Şi, fără să ţină seamă ăe
că, nici să nu gindiţi că vă lă protestele noastre, se ridică mă laud. Dar nu pot să nu mă (
săm să plecaţi... pornind spre uşă. Nu trecu
mult şi pe masă. fură rlnduite bucur. Mobilă, avem, lumină t
Prietenul mă consultă din farfurii cu carne, mezeluri de
privire. Ce era să-i spun ? Erau porc. gogoşari şi alte bunătăţi. electrică, difuzor (curlnă şi ra- i
— Vă rugăm să nu vă sfiiţi.
doar rudele sale. Şi chiar de S em iţi! Cu ani In urmă dacă dio) şi dacă vreţi poftiţi tn că- i 19,40 Romanţe; 20,15 Pro nopţii — cinematograful ,.Gh.
n-ar fi fost, nu poţi să refuzi ne Intllneam fiţi staurt că nu
aşa oameni care te poftesc cu vă-mbiam. Nu aveam la ce. tovarăşe Gligor ? şi ei ajutaţi. Mi-au trimis vor mară. in bec>. Nu ne lipsesc de { gram de cîntece şi dansuri ; Voia“ : ZLATNA : Bandiţii
plăcere să le cinsteşti casa. Şi- Nici taclmurl nu aveam. Acum,
apoi nici. n-am avut vreme să avem ăe toate... Auzindu-mă, tresări. Nu-i ve bă să vin acasă. Am hotărlt cu nici unele. Cit despre copii, ( 20.30 Noapte bună, copii ; din Orpossollo — cinemato
spun o vorbă. Ilie Gligor, ta — Da ce-ţt veni Ilie. tocmai
tăl, începu să-mi prezinte fa nea să creadă că-şi rostise glo soţia, să venim. Era prin ’946. viitorul le este înainte. Aşa că (
acum ? Ce-a fost s-a dus. Nu Vremile începuseră să sc acum să nu ne mai gindim la ( „Tata“ de Nikolai Bogdanov; graful ..Muncitorul“ : TElUS:
milia durile. 21,15 Scriitori Ia microfon; Aarafa albă — cinematogra
— Faceţi cunoştinţă. Băiatul
— Mă glndeam la copii, la schimbe şi la sate. Aici, In ce a fost. Că n-om uita, asta-i i
meu. II cheamă la fel ca pe mine. la trecut. Aşa se Intim- Apoldu, la început a fost greu. altceva. Şi e bine să. cunoască j 21.30 Muzică populară romi- ful „V. Roaitâ“ : APOLDUL
mine, Ilie. Este elev la Şcoala plă de multe ori. Cină te Prin ’950 Insă şi In satul nostru şi ei.. Să ştie pentru ce învaţă ? nească cerută de ascultători: DE s u s : Tom degeţelul —
medie de muzică din C lu j; Ma Programul II : 12,45 Din cinema!oaraful. „23 August“.
bucuri mai mult, Iţi răsare in a luat fiinţă o colectivă. Ne-am şi. cum să. răsplătească tot ce ţ
riana. tn anul al III-lea la
Şcoala pedagogică din Deva. minte şi cite o amintire neplă înscris printre primii. De fapt, se face. pentru ei... ( cînteceie şi dansurile popoa (Buletin
relor ; 13|25 Muzică de estra
Peste clteva zile poate o tntll- cută — răspunse el oarecum de atunci pot spune că am în Luminîndu-se la faţă, Ilie l
ceput cu adevărat să trăim. In Gligor ridică paharul indem- (
stingherit. dă ; 14,10 Cîntece colhoznice;
casa noastră, nu mai. lipseau nîndu-ne. '.
Mă făcuse curios şi am în bucatele. 'Aveam ăe toate şi 15.00 Concert de muzică u- mefeoveiâgie
drăznit să-l întreb la ce se pentru noi şi pentru copii. Ei — Şi acu i-a ziceţt-i copii un ţ şoară romînească; 16,30 Din
ginăea. Şi tn timp ce copiii puteau să înveţe liniştiţi. La cele mal cunoscute melodii PENTRU 24 ORE
clntau. Ilie Gligor a început şcoală. Nu ca mine că n-am de- clntec. Să-mi invirt puţin „pre- f populare romineşti; 18,05
să-şi depene amintirile, poves clt 6 clase. V-am spus că toţi Muzică uşoară: 18,35 Muzică Vremea sc menţine rece ni cp.
învaţă. La anul şi Elena intră şedinţa“. Apoi. către mine : hiu j populară din Oltenia; 19,40 rol variabil temporar noros. Vor
tea familiei sa le: la şcoala medie. Istoria teatrului liric romî- cădea ninsori locale. Temperatu
— Eram 6 fraţi. Părinţii ţi-am spus la început. Sofia f ra variabilă; ziua intre —5 şi
— Altfel nici nu se poate, nesc ; 20,10 CIntă formaţia de —10 grade, Iar noaptea între —12
aveau pflmlnt puţin. Am plecat este şi preşedinta comisiei ele j si —17 grade. Vîntul va sufla
să ne găsim de lucru. Trei am Interveni soţia. muzică uşoară condusă de moderat cu intensificări locale din
nfuns. schimblnd stăplnlt, pivă Ascultase şi ea ce vorbeam. femei. De aceea li zic aşa. nord est şl nord. Local zăpada va
In Bucureşti. Aici eu m-am fă Jean ionescu ; 22,00 Muzică de fi viscolită.
cut ospătar. Dar clţi ani am Ascultau toţi. Nici nu ne dădu- Clntecul umplu din nov. casa /
dans.
familiei colectivistului Gligor, l
revărslndu-se pină pe uliţa sa- f
tuiui. J
R. BlIDIN |
