Page 62 - 1963-01

Nr. ?51l
(CTBBajBaaggga
ÎTODELE BUNE —
’TT' Al LARG RASPlNDITE
Comitetul raional de partid
ILa acordă o mai mare atenţie
pregătirii propagandiştilor —
aceasta constituind o condiţie
esenţială pentru îmbunătăţirea
oonţinutului Invăţămlntului de
partid. In acest an de învăţă-
mint, comitetul raional de partid
dă o atenţie deosebită însuşirii
învăţăturii marxist-leniniiste, a
cunoaşterii temeinice de către
propagandişti a documentelor de
partid, a sarcinilor concrete, a
experienţei înaintate.
Prin controlul efectuat de ac­
tivişti ai Comitetului raional de
partid, ai cabinetului de partid,
asupra felului în care se desfă­
şoară învăţămîntul de partid la
sate, s-a constatat că mai exis­
tă propagandişti oare nu au su­
ficientă experienţă în alcătuirea
lecţiilor, în aşa fel ca să expli­ nar al clasei muncitoare. Apoi,
ce problemele pri icipale pe
scurt, dar temeinic, alţii întâm­
pină dificultăţi la întocmirea
planului de seminar. Se observă
une’e lipsuri in ceea ce priveşte
metoda de ţinere a seminariilor.
Pentru a elimina aceste defi-
cente .biroul comitetului raional
rte partid a adoptat un plan de
măsuri în care s-a prevăzut,
printre altele, ca la pregătirea
propagandiştilor — adecvat te­
melor din programul cercurilor
şl cursurilor de partid — să se
organizeze expuneri, consulta­
ţii. Cabinetul de partid a pri­
mit saroina de a organiza mai
multe expuneri şi consultaţii pe
teme politice actuale, prezen­
tări de bibliografii, precum şl
schimburi de experienţă, prin
care metodele bune să fie larg
extinse.
In lumina acestui plan de mă­ respectării riguroase a prevede­ luat cuvîntul pe marginea celor Cum ne am achitat noi de a faţă de ele.
suri, cabinetul de partid. In ca­ rilor statutare.
drul pregătirii propagandiştilor
de la sate ce a avut loc de cu­
rând, a organizat şl un schimb
de experienţă privind modul in
care se alcătuieşte o lecţie, În­
tocmirea planului de seminar,
metodele folosite de propagan­
dişti tn ţinerea seminariilor. îna­
inte cu două săptămîni, propa­
gandiştii Simion Filimon do la
cursul de studiere a Statutului
P.M.R din G.A.C. Chimlndia şi
Aron Moraru de la cursul de
studiere a Statutului P.MR. din
G.A.C. Brănlşca, au fost anun­
ţaţi să-şi întocmească expuneri
Lucrări gospodăreşti
Ia propunerea eetSf enilor
H devenit obişnuinţă ca cetă­ tor sesiuni şl şedinţe de comitet şi extinderea Iluminatului public
ţenii din oraşele şi satele noa­ executiv.
stre să manifeste un deosebit Ca urmare a preocupării sfa­ extins iluminatul fluorescent pe
interes pentru buna gospodărire tului popular, masele de cetă­ încă 1,8 km., iar pe şoseaua na­ R eferîndu-m ă la experienţa cuptor nu pot stăplnl nici p ro ­ rie la patru puncte diferenţă a Calificarea pentru faza finală,
şi înfrumuseţare a străzilor sau
cartierelor in care locuiesc. La
îndemnul şi sub îndrumarea sfa­
turilor populare, cu sprijinul
deputaţilor, se organizează di­
ferite acţiuni de muncă patrio­
tică unde se acordă atenţie mai
ales propunerilor făcute de ce­
tăţeni cu prilejul diferitelor în-
tîlnirl cu deputaţii.
Şi în cadrul oraşului Orăştle,
sfatul popular, deputaţii, au ma­
nifestat interes pentru realiza­
rea propunerilor făcute de ce­
tăţeni. Numai în cadrul campa­
niei electorale din anul 1960 de
pildă, pe raza oraşului Orăştle
au fost făcute 95 de propuneri.
Alte peste 60 propuneri de ac­
ţiuni gospodăreşti şi de înfru­
museţare s-au făcut şl în anul
trecut cu prilejul dărilor de sea­
mă semestriale ale deputaţilor
In faţa alegătorilor. In marea lor
majoritate, propunerile au fost
traduse In viaţă. Atenţie s-a
acordat în primul rînd acelor
propuneri oare nu au necesitat
fonduri prea mari şl la care ce­
tăţenii şi-au adus contribuţia
prin acţiunile de muncă patrio­
tică.
După alegerile de deputaţi din
martie 1960, Sfatul popular* oră­
şenesc a centralizat toate pro­
punerile făcute de cetăţeni cu
prilejul întllnlrilor şi a întocmit
o evidenţă a lor. In acelaşi timp
au fost înmînate tuturor depu­
taţilor „Carnetele de deputat",
in care s-au trecut propunerile
cetăţenilor pe circumscripţii
electorale. Astfel s-a dat posi­
bilitate deputaţilor să aibă o evi­
denţă clară a propunerilor şi să
mobilizeze cetăţenii Ia înfăptui­
rea lor. Tot în acest carnet au
fost trecute şl propunerile fă­
cute ulterior cu prilejul dărilor anul trecut, peste 1.300 pomi or­ Natura a fost darnică cu pă nează în Peru şi au subordonat, tură cunoscuţi pentru vederile reformă agrară şi revizuire a Im­ problemele economice şi sociale
de seamă sau în alte ocazii. De namentali. De asemenea, s-au mintal acestei republici sud-a de fapt, întreaga activitate a lor progresiste.
asemenea în carnetul respectiv
se ţine şi evidenţa modului de
rezolvare a propunerilor, acţiu­
nile întreprinse, numărul de par­
ticipanţi şi orele de muncă pa­
triotică efectuate. In fiecare
lună, sfatul popular consultă
deputaţii asupra lucrărilor fă­
cute şi dă soluţii. înfăptuirea
propunerilor alegătorilor a con­
stituit ordinea de zi a mai mul­
In 20 de ziÎe mobila vîndută
în valoare de 177.000 lei
In anul trecut, prin magazinul de
mobile al O.CL industrial Deva.au
fost vîndute cetăţenilor diferite mo­ s-au înregisfat şt anu acesta In
bile în valoare de 6.537.000 lei, cu
475.000 lei mai mult decît sarcina
planificată.
IOAN FARCAŞ
secretar al Comitetului raional
de partid — Hia
pe care urmau să le facă în faţa
propagandiştilor.
La data fixată, în cadrul
schimbului de experienţă, el au
prezentat expunerile pe care
le-au pregătit din timp. Mal în-
tîi a vorbit tov. Simion Fili-
mon. Referindu-se la felul în
care a expus lecţia: „Sta­
tutul — legea de bază a
partidului", ei a început prin
a arăta cum a explicat în faţa
cursanţilor însemnătatea ce o
reprezintă Statutul în viaţa şl
activitatea partidului revoluţio­
a explicat pe scurt ce arată pro­
gramul partidului, subliniind
teza elaborată de V. I. Lenin cu
privire la programul partidului.
A doua problemă expusă a fost
cu privire la principiile orga­
nizatorice şi normele vieţii in­
terne de partid, consfinţite în
M |innn r n « « « 3Rijiof]j
W M GB Cil p r O p Ş p R U iŞ m ,
-Sa \m n-ival- mai- înalt
Statut, modificările introduse în
Statut după plenara C.C. al
P.M.R. din 23—25 aprilie 1962.
Un loc important l-a ocupat în
expunere explicarea semnifica­
ţiei prevederilor statutare, a im­
portanţei care trebuie să o acor­
de fiecare propagandist expli­
cării şi înţelegerii de către fie­
care cursant a prevederilor Sta­
tutului, a educării membrilor şi
candidaţilor de partid în spiritul
In ceea ce priveşte metoda de
predare şi de atragere a cursan­
ţilor să participe la discuţii,
propagandistul Simion Filimon
a arătat că la flecare şedinţă de
cerc se prezintă cu lecţia studia­
tă şi cu un plan de discuţii.
Problemele principale ale lec­
ţiei slnt notate de toţi cursan­
ţii. Apoi urmează predarea lec­
ţiei. El a relatat că in faţa
cursanţilor vorbeşte rar, pe în­
ţelesul tuturor, UTmă.rind îndea­
proape ca fiecare cursant să-şi
ia notiţe cit mai bune. Conclu­
ziile ce se desprind din lecţie
sînt legate de activitatea concre-
ţeni au participat cu însufleţi­
re la buna gospodărire şl înfru­
museţare a oraşului. Iată de pil­
dă oum s-au înfăptuit citeva
propuneri.
Cetăţen/H mal multor străzi au
Din activitatea
sfaturilor populare
propus să se extindă reţeaua de
apă potabilă în oraş. Dar pentru
ca lucrarea să se execute pe o
lungime cit mai mare, el au ve­
nit cu propunerea să efectueze
prin muncă patriotică toate lu­
crările de săpare şi astupare a
şanţului. Astfel, fiecare familie
a săpat şanţul în faţa casei sale.
In felul acesta s-a reuşit ca apa
potabilă să fie introdusă şi pc
străzile Budal Deleanu, Gh. Ba-
riţiu, Dealul Mic, I. C. Frlmu,
Gh. Lazăr, pe o lungime de 2.500
m. Deputaţii Vasile Vasu, Anton
Olaru şi alţii au fost mereu în
mijlocul cetăţenilor, mobllizîn-
du-i la efectuarea lucrărilor. Tot
in legătură cu alimentarea cu
apă a cetăţenilor s-a făcut pro­
punerea de a se înlocui vechile
cişmele cu altele mai bune.
Pînă acum s-au montat deja 13
asemenea cişmele.
Mai multe propuneri au fost
Tăcute in privinţa întreţinerii
străzilor, amenajării de spaţii
verzi şi plantării de pomi orna­
mentali. Astfel, pe strada Gh.
Lazăr s-au amenajat trotuare
şi peluze cu flori, schimbindu- i
complet înfăţişarea, Pe străzile
I. C. Frimu, Unirii, Horia, Cîm-
pul Mare şi a't.ele, au fost plan­
taţi, ca urmare a propunerilor
făcute de cetăţeni, numai în
creat noi zone verzi pe o su­
prafaţă de 5 000 m.p.
Propuneri au fost făcute şi
pentru întreţinerea străzilor.
Aici s-au folosit peste 3.300 tone
piatră concasată. în această ac­
ţiune, lucrările de împrăştiere
şi aşternere a pietrei au fost
efectuate prin munca patriotică
a cetăţenilor.
Atenţie s-a dat şl realizării
propunerii privind modernizarea
Succese însemnate pe linia reali
^ării sar' ini'oi de plan le ' i ere siv de a extrage minereurile şi,
numai '?0 de cile s-a vîndut prin
acest magazin mobilă în valoare de
177.000 lei.
DRUMUL SOCIALISMULUI
tă a membrilor şi candidaţilor
de partid care fac parte din
cerc, astfel, ca ele să fie mai
uşor înţelese de cursanţi.
Tov. Filimon a explicat apoi
importanţa mare ce o are le­
gătura permanentă a propagan­
distului cu cursanţii, ajutorul ce
trebuie să-l acorde acestora în-
tie cele două seminarii. El a
exemplificat ou următorul fapt.
La prima lecţie seminarizată,
cursanţii Fabiu Borza şl Ladi-
slau Boier nu au putut dezbate
tema pusă In discuţie. Contro-
Itnd conspectul lor, propagan­
distul a constatat că nu este în­
tocmit după bibliografia indi­
cată şi tezele din manual au
fost doar copiate. Tov. S. Fiili-
mon s-a ocupat de col doi
cursanţi, arătîndu-Ie practic cum
se întocmeşte un plan conspect.
Rezultatul s-a văzut Ia lecţia ur­
mătoare cînd, cei doi cursanţi
au răspuns bine Ia problema
seminarizată.
Pe marginea expunerii prezen­
tate au luat cuvîntul mulţi pro­
pagandişti printre care amintim
p^e Aurel BăcePaanrute, nSieilvNiaegrTuo,mTao,­
vică Manea, Teodor G- eamănu
şi alţii, care au fost de părere
că expunerea a fost în general
bună. Ei au insistat mai mult
asupra faptului că propagandis­
tul] putea să explice mal detai­
lat oum face legătura între te­
zele teoretice şi activitatea prac­
tică a cursanţilor, deoarece sînt
numeroase exemple cînd un co­
lectivist sau mai mulţi se remar­
că în mod deosebit în lupta
pentru consolidarea economico-
organizatorică a G.A.C.
Toţi propagandiştii care au
două referate prezentate, au re­ ceastă sarcină în anul care a tre­ La cele a ră tate se mal poate
latat din experienţa lor, au dat
exemple conCi ete privind mortul
în care ei fac legătura intre
partea teoretică şi activitatea
practică a cursanţilor.
Asemenea schimburi de expe­
rienţă vor fi organizate şi In vii­
tor. Vom insista însă ca ele să
fie pregătite cu multă atenţie,
în aşa fel ca fiecare propagan­
dist să şi poată însuşi cele mal
eficace metale rte preda,r» şi se­
minarizare a lecţiilor, să con­
tribuim şi prin aeoasta Ia ridi­
carea pe o r.roa.pfă superioară, a
nivelului învăţămîntului de
partid.
şi a reţelei electrice. Astfel, s-a
ţională pînă la fabrica chimică
s-a prelungit reţeaua iluminatu­
lui public.
Propunerile înfăptuite sînt
mult mai multe. La fiecare din
acestea, deputaţii au mobilizat
cetăţenii In organizarea de ac­
ţiuni de muncă patriotică. Ast­
fel, în întreg anul trecut s-au
efectuat 219.248 ore muncă pa­
triotică, revenind cîte 19 ore pe
cap de locuitor.
In urma muncii desfăşurate,
deputaţii Sfatului popular ai
oraşului Orăştle se prezintă tn
actuala campanie electorală cu
un bilanţ bogat, fapt ce sporeş­
te încrederea maselor de cetă­
ţeni.
MARIN BECHERESCU
vicepreşedinte al Comitetului
execut'v al Sfatului popular
orăşenesc Orăştla
Poporul peruvian în
Peru, străvechea ţară a inca­
şilor, aureolată de mitul creat
de conchistadori în jurul fabu­
loaselor Iui bogăţii, cunoaşte tn
ultima vreme o tristă reintrare
în actualitate. Zeci de ştiri anun­
ţă intensificarea arestărilor şi
represiunilor împotriva elemen­
telor democratice şi înaintate
ale acestui popor.
Situat pe Coasta Oceanului
Pacific, Peru este ca mărime a
treia ţară din America Latină.
El se întinde pe o suprafaţă de
1.285.215 km.p iar populaţia nu
depăşeşte 11 milioane de locui­
tori din care mai mult de jumă
tate sînt indieni.
mericane. Solttl roditor, zacă
mintele de petrol, argintul, va
nadiul şi bismutul, zincul ş
plumbul din adîncurl îndreptă
ţese poporul să aspire la o via
ţă îmbelşugată. Şi totuşi sără
cia face ravagii pe întinsul a
cestei ţări bogate, iar foametea
este un fenomen obişnuit.
Majoritatea populaţiei din
Peru. adică mai bine de şase
milioane de oameni, este alcă­
tuită din ţărani, iar 73 la sută
din terenurile agricole au fost
acaparate de 2.000 mari latifun­
diari, în timp ce monopoliştil
nord americani care au pds mî-
na pe păduri pe cea ’-nai mare
p- l i" n r. i '¦? ci° tmmbm
şi za! ăr, deţin .ditptul" exclu
evident .dreptul" de a incasa
profituri fabuloase.
Perefrsj sporirea indicilor
de utilizare la oţelării
Continua dezvoltare a econo­
miei naţionale cere ca o nece­
sitate obiectivă sporirea conti­
nuă a producţiei de metal a ţă ­
rii. P rintre cei care satisfac ne­
voile de metal ale industriei con.
structoare de maşini şi celorlal­
te ram uri industriale sîntem şi
noi, oţelării.
cut şi cum vom munci anul aces­
ta ?
lată două întrebări la care,
pentru a răspunde, voi pune fa ­
ţă în faţă cuptorul nr. 2 şi cup­
torul nr. 3, a.nalizînd felul cum
a muncii fiecare şi rezultatele
dcbîndite.
Cuptoarele nr, 2 şi 3 au bene­
ficiat în anul 1982 de aceleaşi
condiţii de aprovizionarea cu
m aterie prim ă. Cu toate aces­
tea rezultatele obţinute sînt di­
ferite. Cuptorul nr. 3, la care au
lucrat ca topitori şefi tovarăşii
Alexandru Noj gan, Simion Mă-
rîlâ (în prezent promovat în al­
tă muncă) şî C onstantin Mogo-
nea a realizat un indice de ut!
Uzare de 6.38 tone/m.p zi calen­
daristică faţă de 6.08 tone/m.p.,
cît era planificat. La cuptorul
nr. 2 s-a obţinut doar un indice
de 5,52 tone/m.p. zl calendaris­
tică, fa ţă de 5,67 tone/m.p. plan.
Cum se explică acest lucru ?
pozitivă d ştlg a tă de echipele de
Ia cuptorul nr. 3, consider că e.a
se datoreşte, înainte de toate,
pregătirii profesionale a oţela-
rilor şî interesului depus de fie­
care om. Colaborarea dintre
schimburi şi ajutorul reciproc
este un alt aspect pozitiv al ac­
tiv ităţii lor. Se ştie că indicii de venite din perforarea praguri­
utilizare pot fi sporiţi prin
scurtarea duratei de elaborare a
şarjei şi reducerea pierderilor de
oţel. Pentru aceasta, un control
am ănunţit al cuptorului şi o dis­
cuţie Ia faţa locului cu schimbul
care iese din serviciu sînt foar­
te im portante. Aşa se ia Ia cu­
noştinţă cum s-a com portat cup­
torul în schimbul anterior, cum
a fost dozată şa rja în curs de elar
borare şi alte problem e legate do
elaborarea oţelului.
Monopolurile nord americane
se simt stăpîne in Peru. Ele nu
respectă contractele colective şi
interzic constituirea de organi­
zaţii sindicale în întreprinderile
ce le aparţin. De asemenea tot
monopolurile nord americane
controlează exportul şi importul
ţării, stabilesc preţurile şi im.
pun condiţiile de credit care le
convin. Prin intermediul bănci
ier subordonate lor, monopolu
riie americane îşi exercită con­
trolul şi asupra industriei şi co­
merţului din Peru şi se ames
tecă in treburile interne ale a.
cestei ţări.
Companiile străine care acţio
actualului guvern peruvian.
La jumătatea lunii iulie a anu­
lui trecut, o juntă militară con­
dusă de generalul Richardo Pe
rez Godoy a preluat puterea
printr-o lovitură de stat dată cu
puţin înainte de a fi cunoscute
oficial rezultatele alegerilor pre
zirtenţiale.
In ciuda tuturor declaraţiilor
cu privire la „asigurarea demo­
craţiei şi libertăţii" pe care şe­
fii! juntei militare Perez Godoy
Ie-a făcut, după preluarea pute­
rii, ilegalităţile au continuat să
se ţină lanţ >n această ta ă Iar
(n ulti le fiMml nl s au In
tensifioat şi mal mult.
Din Peru sosesc zilnic nume­
roase ştiri despre represiunile condiţiile de viaţă la care este unor detaşamente speciale menl-
O altă problem ă tot atît de
im portantă pentru oţelari este
aprovizionarea din tim p cu m a­
terie prim ă, cu m ateriale de
adaus şi cu oale pentru descăr­
carea cuptorului. Fireşte că une­
le din aceste sarcini in tră In a-
tribuţiile m aistrului de schimb,
dar nu e bine să fii Indiferent
adăuga şi faptul că s-a urm ărit
exploatarea corectă a cuptorului
şi efectuarea rep araţiilo r la cald,
de calitate şi Ia tim p. In acest
fel la cuptorul nr. 3 n-a survenit
nici o perforare.
C uptorul nr. 2 este desnrvlt de
topitoril-şefl Petru Forţu, Gheor-
ghe llea şi Simion Wihăilă. Toţi
sînt bine pregătiţi profesional,
dar nu aplică întotdeauna în
practică cele învăţate. Un factor
care a contribuit în mare m ăsură
la nerealizarea indicilor de uti­
lizare la acest cuptor este lipsa
unei organizări judicioase a
muncii şi slaba calificare pro fe­
sională a unor oameni ; 6 oa­
meni care lucrează la cuptor nici
nu sînt calificaţi.
Procesul de elaborare a oţe­
lului nu este deloc o treabă u-
şoară. De aceea se cere o tem ei­
nică pregătire profesională. Or,
în condiţiile In care oamenii nu
cunosc fenomenele ce au loc în
cesul de elaborare a oţelului. Nu
e de m irare atunci că la cuptorul
nr. 2 se Intîlnesc foarte m ulte
abateri de la procesul tehnolo-
ric.
La nerealizarea Indicilor de u-
tilizare a cuptorului nr. 2 au con­
tribuit şl pierderile de oţel pro­
lor, rebutarea unor şarje, rete­
zarea barei port-dop Ia oalele de
turnare şl m ontarea greşită a
garniturilor de turnare.
Pentru viitor cred că e nece­
sar să se organizeze un schimb
de experienţă între colectivele
celor două cuptoare, in scopul
extinderii experienţei pozitive
obţinute Ia cuptorul nr. 3.
ELEONORA IOSIF
leg. tehnolog la O.S.M. nr. 1
G S. Hunedoara
lupia penfru o viafă mai bună
dezlănţuite de clica militară îm­
potriva organizaţiilor ţărăneşti,
sindicale şl ale partidelor de­
mocratice. Telegramele Infor­
mează despre deportări In ma­
să, percheziţii şl arestări in to­
iul nopţii, Închisori supraaglo­
merate, lagăre de concentrare,
suspendarea garanţiilor consti­
tuţionale şi preluarea de către-
autorităţile militare a adminis­
traţiei civile. Numai in cursul
săptămînii trecute poliţia peru-
viană, acţionînd in virtutea „stă
rli de asediu", a continuat per­
cheziţiile şi arestările în rîndu-
rile a numeroşi fruntaşi politici,
sindicali, oameni de artă şi cul­
După cum relatau agenţiile de
presă, deşi autorităţile nu au
indicat numărul persoanelor a
restate, s-a aflat, că numai la ba
za aeriană Las Pal mas sînt de­
ţinute aproape 700 de persoane
Numeroase arestări au fost e-
fectuate şi în oraşele Lima,,
Cuzco, QuiHabamba, Arequipa,
Libelti. Precum 5* in alte l0ca'
Incercînd să Justifice aceste
acţiuni, comunicatele juntei mi­
litare invocă binecunoscute pre­
texte ca „pregătirea de către a-
genţii comunişti a unei lovituri
de stat.", sau pretinsa ..existen­
ţă a unei vaste conspiraţii anti
guvernamentale". Dar adevăra­
tul motiv al frămîntărilor popu­
lare din Peru rezidă în însăşi
s a ajo
Executate cu mare grijă, oj
fineţe şi gust, obiectele de
marochinărie de la fabrica
„Simion Bărnuţiu“ di\n 2»
Sebeş, slnt apreciate şi *C
cumpărate cu drag. 2"
IN FOTOGRAFIE: Brl- L
gada condusă de Marîa Is-
ca, studiind forma, linia şt
aspectul unui nou tip de =2
poşetă. 2’
H«
V iV iV flV M 'iV .V .V V A W M
ŞP O
Baschetbalistele din Deva
pe primul loc la faza de zonă
Oraşul Tg. Mureş a găzduit
tim.p de trei zile una din cele
mai importante întreceri ale
echipelor de baschet şcolare:
faza de zonă a campionatului
re^mblican şcolar de baschet la
fete. La aceste întreceri au par­
ticipat echipele din oraşele Tg.
Mureş, Deva, Cluj şi Satu Mare.
Prin valoarea echipelor, între­
cerile s-au ridicat la un înalt
nivel, faza de zonă de la Tg.
Mureş fiind considerată drept cea
mai grea. Acest lucru este ilus­
trat de altfel, aşa cum ne-a de­
clarat tov. prof. Mthaî Bănu-
lescu, antrenorul echipei din
Deva, de evoluţia celor patru
echipe. Fină in ultimele secunde
ale ultimului meci, era sub sem­
nul întrebării cine anume va clş-
tiga faza de zonă. Se juca deci
cel mai greu meci Intre echipele
din Tg. Mureş şi Deva. O victo­
echipei din Tg Mureş ar fi cla­
sat pe primul loc pe reprezen­
tantele din Satu Mare. iar la o
diferenţă de şapte puncte pe
cele din Tg. Mureş. Faptul că mai bun.
Brichete de bunâ caiitate
Muncitorii, tehnicienii şi ingi­
nerii de la pieparaţla Petrlla au
păşit In noul an cu hotărirea de
a realiza ritmic sarcinile de pro­
ducţie. încă din primele zile, da­
torită condiţiilor asigurate, co­
lectivul de muncă de la sectorul
prelucrare a reuşit să depăşeas­
că planul. Pină tn ziua de 15 ia­
nuarie s-au dat peste plan 1.046
tone brichete.
Nu a fost neglijată nici cali­
condamnată majoritatea covîrşl-
fcoare a poporului. însăşi revis­
ta americană „U. S. News and
World Report“ constată că „Peru
este una din cele mal înapoiate
ţări latino-americane...
Din populaţia lui de 11 mili­
oane de locuitori două treimi
sînt analfabeţi, săraci şi înfome­
taţi, ducînd o existenţă precară
în regiunile înapoiate şi slum-
surile oraşelor. Există o redusă
clasă mijlocie la Lima şi In cî-
teva alte oraşe, dar cea mal ma­
re parte a bogăţiei se găseşte
în mîinile unul mic grup de lati­
fundiari şl bancheri denumiţi
„cele 40 de familii“. Proiectele de lungat pe moşieri şi au Împărţit
pozitelor au eşuat în repetate care se ridică in America Lati­
rînduri în Congres, care este do­
minat de cei bogaţi.
Ceea ce bineînţeles nu se spu­
ne in revista americană este că
marii latifundiari, bogătaşii,
junta militară şi partidele poli­
tice reacţionare sînt aliaţii ca­
pitalului monopolist din S TJ.A
ale cărui interese le servesc di-
rect. Pentagonul s-a înţeles în-
totdeauna foarte bine cu clica
militară peruviană şi a încura­
jat veleităţile dictatoriale ale
generalilor ei.
In baza faimoasei legi de apă
rare a securităţii mutuale", Sta*
tele Unite au furnizat guverna
lui din Peru armament, iar spe­
cialiştii americani i-au instruit
pe ofiţerii peruvienl în crearea
PAG. 1
In Editura politică
a apurut ;
Să ne cunoaştem
patria socialistă
In ajutorul celor care stu­
diază tn tnvăţămlntul poli­
tic U.T.M. de la sate
Volumul cuprinde lecţii­
le : P.C.R. — organizatorul
şi conducătorul luptei cla­
sei muncitoare şi a tutu­
ror oamenilor muncii pen­
tru doborîrea regimului
burghezo-moşieresc, pentru
instaurarea regimului de­
mocrat-popular ; Partidul
Muncitoresc Romîn — for­
ţa conducătoare a poporu­
lui nostru în lupta pentru
făurirea ortnduiril socia­
liste ; Uniunea Tineretului
Muncitor — organizaţie re­
voluţionară de masă a ti­
neretului muncitor din
R.P.R.; Frumoasă eşti pa­
tria m ea; înfloreşte pa­
tria noastră; încheierea
colectivizării agriculturii —
măreaţă victorie a poporu­
lui nostru, condus de
partid. Sarcinile organiza­
ţiilor U.T.M. In mobilizarea
tineretului pentru consoli­
darea economică-organiza-
torică a G.A.C.-urilor ; Ti-
nărul înaintat al zilelor
noastre; Noţiuni despre
ştiinţă şl religie ; Lupta po­
poarelor pentru apărarea
şl consolidarea păcii. Poli­
tica externă a partidului şî
statului nost,ru.
Volumul cuprinde un nu­
măr de poezii, cînteoe şl
Ilustraţii.
MT
jucau tn deplasare, cu echipa or­
ganizatoare, nu a scăzut deloc
din puterea de luptă a echipei
din oraşul Deva. Bine pregăti­
tă, echipa şcolii medii „J. A.
Komenslci“ din Deva a trecut
cu succes acest greu examen. Ea
a acumulat suficiente puncte
pentru a ocupa locul I şi cali­
ficarea la faza finală pe ţară. In
tot timpul întrecerilor de zonă,
jucătoarele din oraşul Deva au
luptat cu însufleţire, punlnă in
joc toate forţele şi cunoştinţele
Ier. Iată şi rezultatele înregistra­
te de reprezentativa regiunii
noastre.
Deva—Satu Mare 51-45; Deva—
Cluj 63-32 ; Deva—Tg. Mureş
30-33. Calificarea echipei noastre
a fost posibilă deoarece echipa
din Tg. Mureş a mai suferit o
Infringere la o diferenţă de 12
puncte In jocul cu Satu Mare.
ne-a spus tov. prof. M. Bănu-
lescu, înseamnă pentru noi con­
tinuarea cu şi mai multă aten­
ţie a pregătirilor In vederea ob­
ţinerii şi aici a unui rezultat cit
tatea brichetelor. Datorită preo^
cupării colectivului, calitatea a
fost îmbunătăţită, în medie, cu
0,2 puncte.
Un aport însemnat la realiza­
rea sarcinilor de plan l-au adus
schimburile conduse de maiştrii
Maior loslf, Molnar Iile şi Ko-
vacl Anton,
ION BERCEA
J! corespondent
te să Înăbuşe mişcările ţărăneşti
şl de partizani.
Puternicele acţiuni de masă —
care in ultima vreme au luat o
deosebită amploare In Peru —
reflectă Împotrivirea populaţiei
faţă de regimul militar şl
latifundiar. Sute de mii de ţă­
rani fără pămînt, muncitori a-
gricoll şl indieni, exploataţi fără
milă de moşierii şi Intermedia­
rii lor, cer exproprierea marilor
latifundiari, îmbunătăţirea con­
diţiilor de trai.
In unele regiuni ţăranii au a-
pămlnturile acestora. Ziarul vest-
german „Die Welt" examinînd
nă de astăzi, recunoaşte într-un
articol că „populaţia Americil
Latine nu mal consideră domi­
naţia păturilor sus-puse si boga­
te ca ceva. inalienabil şl de ori­
gină divină. Muncitorii indus­
triali şi ţăranii lipsiţi de pămînt
nu mai vor să tolereze pudu­
rile militare şi revoluţiile de pa­
lat. Ei cer o schimbare funda­
mentală a structurii sociale a
ţărilor lor, o nouă distribuire a
bogăţiilor şi participarea lor la
puterea politică".
Tocmai aceste acţiuni de ma­
să ale oamenilor muncii din Pe­
ru şi nu preUnsa „subversiune
'omimistâ“ au snfrfat junta mi­
litară care, pentru a apăra in­
teresele moşierilor feudali şi ale
societăţilor străine, a dezlăn­
ţuit teroarea.
P, BJNGJ